174 matches
-
punea să ne facem excrementele în castroane, și ne chema de pe dedesubt: cuțu, cuțu, cuțu... și ne mîncam noi excrementele noastre. Umanitate este asta?" La Gherla, în 1959 erau zece mii de țărani, toți dintre cei care au refuzat colectivizarea. La Răstoaca, la Vadu Roșca, la ordinul personal al lui Ceaușescu, în 1957 trupele au tras în țărani. "Șef al Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate în anii 1950, generalul Nicolae Ceaușescu a condus personal războiul împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Barbu. Cînd Alexandru Paleologu a fost luat din lagărul de la Salcia și dus la penitenciarul din Botoșani, am asistat la plecarea lui ca la incendiul unei biblioteci. La Salcia, într-o primăvară, îi va cunoaște în lagăr pe țăranii de la Răstoaca, peste douăzeci la număr, cu toții condamnați pentru că s-au opus colectivizării. Întîmplarea este redată în amănunt, eroul fiind cel mai iubit fiu al poporului: "Haite de activiști de partid intrau seara prin casele vreunui gospodar și nu ieșeau de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Brăilei azil. Ținutul avea magnetism. Sate întregi au rămas pustiite de bărbați în putere, care au venit aici ca spre un pămînt al făgăduinței. Și-au lăsat nevestele, copiii și bătrînii, pentru a-și demonstra priceperea la săpatul gropilor. Alături de Răstoaca și Suraia, ambele din Moldova, se strămutase în lagărul de la Salcia și un sat oltenesc, cu nume de sălbăticie îmblînzită: Urzicuța". Se va întîlni cu cîțiva dintre cei trecuți prin reeducarea de la Pitești. Cele povestite ne amintesc și ne obligă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Împușcat exact ca la Vasile Roaită... l-a Împușcat acolo unde trăgea clopotul, la Vadu Roșca. La proces cu cine mai erați În boxă? Eram 15 și eram pe loturi. Era lotul „Suraia” azi, „Suraia” mâine, „Vadu Roșca” poimâine, apoi „Răstoaca”, dup-aia „Cudalnic”... Au fost și de la „Jela Pisica”, dincolo de Dunăre, la Galați... Au fost și acolo 14-13 inși. Noi trebuia să fim Împușcați, dar eu aveam patru clase... Sava Partenie, fierar de meserie, a primit 25 ani, pentru că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit În colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a Început să ne prelucreze, să ne deie educație... Și atunci, parcă văd, unu’ de la Răstoaca, pot să ți-l spun pe nume, Ion Gălăgie - și să știi că nu mint și pot să fiu dat de față cu el la orice oră - zice: „Dom’le, da’ noi dacă ne dați drumu’, ne dați pământu’ Înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
133, 174, 214-215 Livinschi Mihai 215 Liobin Herman (ofițer) 145 Livezeanu (doamna) 324 Livezeanu Radu 303-304, 324, 326 Loplich (locotenent) 141 „Lotul Cudalnic” 348 „Lotul Faliboga” 201 „Lotul francez” 256 „Lotul Jela Pisica” 348 „Lotul Matei Basarab” 114, 119 „Lotul Răstoaca 348 „Lotul Sighetului” 178 „Lotul Sighișorii” 237 „Lotul Suraia” 348 „Lotul Vadu Roșca” 348 „Lotul Vaticanului” 253 „Lotului Pătrășcanu” 37, 251 Luca Cornel 34 Luca Sandu 348 Lucescu (deținut) 113 Luciu (preot) 333 Luhasz Ion 42 Lupea (deținut) 304 Lupescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
349 Poduri 353 Porțile de Fier 341 Potău 247, 268 Premenari 304 Prundu Bârgăului 201 Pucioasa 217 Pui 146 R Racovița 129 Rahova 112 Râmnicu Vâlcea 299-301, 303-308, 321, 324-327, 329, 331, 340, 343 Râpa Robilor (Aiud) 244 Rașca 28 Răstoaca 366 Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și al Măriei din Sâmbăta, care povestește despre perioada comunistă, folosindu-se de foile volante ale medicului psihiatru Vasiliu, un personaj ciudat, un bătrân stalinist („Stalin e absolutul“, spune el) care încearcă să se „regăsească“ într-un azil psihiatric, la Răstoaca Melcilor. Răstoaca Melcilor este și un loc al evadării, un refugiu. În spitalul de la Melcești, Vasiliu dorește să realizeze o „Sistematică a nebuniei“. Ion Vianu vorbește chiar și despre o „poetică a nebuniei“, pe care o descrie ca fiind „studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Măriei din Sâmbăta, care povestește despre perioada comunistă, folosindu-se de foile volante ale medicului psihiatru Vasiliu, un personaj ciudat, un bătrân stalinist („Stalin e absolutul“, spune el) care încearcă să se „regăsească“ într-un azil psihiatric, la Răstoaca Melcilor. Răstoaca Melcilor este și un loc al evadării, un refugiu. În spitalul de la Melcești, Vasiliu dorește să realizeze o „Sistematică a nebuniei“. Ion Vianu vorbește chiar și despre o „poetică a nebuniei“, pe care o descrie ca fiind „studiul acelei capacități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
aplicată”, în vederea sprijinirii frumosului, a dreptății și progresului. Primul număr e scris în întregime de directorul ei, care publică poezii, nuvele, știri artistice și redacționale. În numerele următoare sunt prezente și alte nume ori pseudonime, între care Aurel Rațiu, Mihail Răstoacă ș.a. Tot lui I. C. Vissarion îi aparțin articolele Prin noi înșine ori noi prin alții?, Moartea zeilor în sufletul popoarelor și Nepotriviri de vremuri, în care denunță câteva tare sociale, în timp ce Stancu Ștefanov traduce, prin intermediar bulgar, din R. W
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289918_a_291247]
-
XLIV/4; LXVII/5, 6 și LXXVI/1-3) aparține tipului I. Doar două exemplare, de la Bălteni și Găiceana (tipul III), diferă ca tipologie. Analogii în privința tipului I găsim la Bârlălești - Vaslui, Arbore - Suceava, Hangu, Dulcești, Mănoaia - Neamț, Prăjești - Bacău, Dragosloveni, Răstoaca și Câmpineanca - Vrancea. Pe baza asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Întovărășirilor. Întărit, regimul se pregătea de confruntarea finală cu țărănimea. Chiar acei ani au fost marcați de violențe deosebite În mediul rural, Înregistrându-se răscoale țărănești În numeroase zone ale României. Cele mai ample au avut loc În localitățile Suraia, Răstoaca și Vadu Roșca, din actualul județ Vrancea 61. Mai multe acte normative cu caracter represiv au fost emise În special În 1958. Așa au fost Decretele nr. 89/17 februarie 1958 și nr. 318/21 iulie 1958, HCM nr. 282
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de dealuri împădurite în general, Dealul de la Bortoasa, Dealul Cetățuii și la sud-est, Dealul Bărăncii. între satul Baranca și râul Prut există o serie de bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici, cel puțin până În secolul al XVIII-lea. Codrii seculari se Întindeau atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
împușcat exact ca la Vasile Roaită... l-a împușcat acolo unde trăgea clopotul, la Vadu Roșca. La proces cu cine mai erați în boxă? Eram 15 și eram pe loturi. Era lotul Suraia azi, Suraia mâine, Vadu Roșca poimâine, apoi Răstoaca, dup-aia Cudalnic... Au fost și de la Jela Pisica, dincolo de Dunare, la Galați... Au fost și acolo 14-13 inși. Noi trebuia să fim împușcați, dar eu aveam patru clase... Sava Partenie, fierar de meserie, a primit 25 ani, pentru că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit în colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a început să ne prelucreze, să ne deie educație... Și atunci, parcă văd, unu’ de la Răstoaca, pot să ți-l spun pe nume, Gălăgie Ion - și să știi că nu mint, și pot să fiu dat de față cu el la orice oră - zice: Dom’le, da’ noi dacă ne dați drumu’, ne dați pământu’ înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Trandafir 6. Dumitru P. Curteanu 7. Zamfirița Trandafir 8. Vasile V. Laza 9. Dumitru Ignătescu 10. Chiriluș V. 11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11. Olaru Vasile 12. Cucu Vasile 13. Știrbu Gheorghe 14. Vraciu Petru 15. Olariu Constantin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11. Olaru Vasile 12. Cucu Vasile 13. Știrbu Gheorghe 14. Vraciu Petru 15. Olariu Constantin (Slobozia) 16. Puțanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
publica în mod curent scenete și versuri. Iscălind Bel-Ami, V. Scânteie tipărește schițe umoristice facile pe tema infidelității feminine, câteodată și versuri. O țintă predilectă este simbolismul. În Literatura noastră Rodolphe ironizează „Literatorul” și ortografia lui, iar Supărarea poetului, semnată Răstoacă, este o parodiere a procedeelor simboliste, la fel ca și versurile iscălite Raicu ori Clak-Ston. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289529_a_290858]
-
sursă (cazul notei 25, p. 65). Autorul scrie că la mijlocul lunii ianuarie 1958 au izbucnit revolte țărănești în sudul Moldovei (nota 17, p. 219). Deși nu se neprecizează, este vorba în principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca, lângă Focșani. Ele au început însă în noiembrie 1957 (Suraia), au continuat în decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au încheiat în ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vadu Roșca și Răstoaca, lângă Focșani. Ele au început însă în noiembrie 1957 (Suraia), au continuat în decembrie 1957 (Vadu Roșca, unde represiunea a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, 14 localnici fiind uciși) și s-au încheiat în ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie toate aceste chestiuni datorită unei campanii de istorie orală pe care am făcut-o în zonă în vara anului 1997, împreună cu Daniel Popa. De asemenea, nu este citată nici o sursă atunci când autorul amintește de colaborarea dintre spionajul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
situație similară se înregistrează și la Vintileasca și la Bordești, unde pâinea a fost adusă în magazine cu sania trasă de cai, după șase zile în care localitatea a fost complet izolată. Vineri s-a vândut "cu porția". În comuna Răstoaca, zăpada ajunge până la streașina caselor. Oamenii au săpat tuneluri înguste, cât să poată trece un om, pentru a putea ieși din locuințe. În multe cazuri persoanele mai tinere îi ajută pe cei bătrâni, ducându-le apă și mâncare. Oamenii se
Zeci de mii de oameni din Vrancea, izolaţi şi fără alimente, aşteptă ajutorul () [Corola-journal/Journalistic/23648_a_24973]