1,210 matches
-
Comunitate. Sper să nu se mai reia teoria altor generații de sacrificiu, pentru acumulări în care nu mai crede nimeni și salturi care nu mai au loc. Fac bine sau nu fac bine tinerii care reușesc să breveteze ceva de răsunet și aleargă să-și vândă invenția în străinătate? Un văr de-al meu, stă numai cu capul vârât între planșete, tomuri și documentație pentru ceva care, zice el, ne va schimba și optica asupra viitorului, dar și modul de viață
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
muzichie”, și folcloristului român Anton Pann, care prin opera sa a contribuit la dezvoltarea limbii noastre literare, iar versurile îi aparțin poetului român Andrei Mureșanu, născut la Bistrița, în Transilvania, care a participat la revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
dirijor și critic muzical francez, sugerează imagini și stări sufletești prin jocul de lumini și umbre, prin nuanțe armonice vaporoase, prin subtile diferențieri dinamice și fluctuații ritmice, toate însumând un lirism discret. Debussy a fost promotorul impresionismului, curent de mare răsunet în cultura muzicală, strâns legat de pictura lui Monet, Manet, Renoir, Cezanne etc. și de poeții Verlaine, Mallarmé, Valery, Baudelaire, Rimbaud. În timp ce Germania și Austria cunoșteau la acea vreme experiențele expresioniste, Franța aducea în cultura europeană muzica impresionistă, fiind mai
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Bach_si_debussy_in_interpret_vavila_popovici_1361738307.html [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... Citește mai mult Prolegomene la Iubirede Constantin StanaDintre toate temerile
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... XXIII. JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINȚĂ” (GRIG GOCIU - “CĂMINUL RACOVIȚĂ”. CARTEA
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... Citește mai mult Se spune că atunci când îți
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... XXVII. LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE..., de Gabriela Mimi
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
de acțiune. Privind retrospectiv, pot spune că prima realizare a fost lansarea unei cărți, un studiu valoros, despre pictura soțului meu. Dar mai înainte de asta - ca să vezi cum s-au desfășurat lucrurile - în 2010 a fost organizată o expoziție de răsunet la Iași. Tot în cadrul preocupărilor mele de răspândire a valorilor lui Elron, a fost și introducerea unei bune părți a creației sale pe internet. Ca urmare - aceste imagini au fost văzute și de scriitorul și criticul de artă Hector Martinez
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_prin_aburul_roni_caciularu_1394189449.html [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor? Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi. Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii? Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii. Citește mai mult Lacul codrilor albaștri plânge-n
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou,Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel.Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi,Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor?Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor, Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi.Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii?Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii.... II. IREPETABILE IUBIRI (SONET XXIII), de Nicolae Stancu
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
toată lumea se retrase pe margine, lăsând loc noii perechi sosite. Un ropot se aplauze sparse tăcerea, iar dirijorul făcu o plecăciune adâncă: - Bună seara tuturor! Propun ca această seară minunată s-o începem cu piesa Valurile Dunării,o operă cu răsunet în lumea muzicii internaționale, compusă în urmă cu un secol de către compozitorul român Iosif Ivanovici. Au urmat aplauze și urale îndelungi, apoi o liniște suavă învălui sala. Primele acorduri începură să se facă auzite, iar Elena păși prima pe ringul
SCRIEREA UNEI ISTORII de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrierea_unei_istorii_cristea_aurora_1380988246.html [Corola-blog/BlogPost/352318_a_353647]
-
biologi însemnați ca Ion Borcea, C. N. Ionescu, I. Scriban. A predat de asemenea interesante cursuri de anatomie comparată și embriologie, concepute, ca și întreaga sa operă, în spiritul evoluționismului darwinist; pentru susținerea și apărarea acestuia a purtat polemici de răsunet cu reprezentanții întîrziați și retrograzi ai creaționismului și fixismului, de esență mistică. Alături de Grigore Antipa, a fost unul dintre cei mai însemnați hidrobiologi români, cercetările sale asupra polipului (animal nevertebrat de apă, avînd capul înconjurat de tentacule) Veretillum și asupra
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
milă oficialilor culturali locali, ci de a putea să-mi prezint lucrările direct, nemijlocit în fața publicului pe care îl consider astăzi, după aproape 20 de ani, extrem de perceptiv, cu un instinct nesperat pentru calitate și valoare. De acolo din Canada răsunetul a fost destul de amplu dacă considerăm că lucrările mele au ajuns la Los Angeles într-o galerie din Beverly Hills. Ele s-au vehiculat apoi sub egida acestei galerii internaționale în expoziții în New York și Tokio iar porfoliul meu a
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maestrul_si_ingerii_interviu_cu_maestrul_petru_botezatu_.html [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
Râmnicu Vâlcea. Filonul său de istoric cultural reiese cu pregnanță când menționează că la 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă-te, române! compus de Anton Pann pe versurile poeziei de Andrei Mureșanu Un răsunet. Admirația și sentimentul datoriei pentru adevăr în cultura română sunt reliefate printr-o analiză critică a revistelor „Semănătorul” și „Viața Românească”, reviste care au avut un impact extraordinar în cultura română. Amănunte fascinante asupra personalității lui Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/petre_din_1459415392.html [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
E cou de iubire, piatra străbuna, M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Cetate de slove române,E cou de iubire, piatra străbuna,M artor viu de cuvinte cu dorO rhidee-n grădină vâlceana, cu harR am de stejar nepieritorI mn pentru eroi și-n cer veghetoriA rc peste vremi, înnoitor.S alvă Coziană, răsunet de stâncăL auri peste truda, Prețuire adâncăO ameni dăruiți, fapte, împliniriV ast univers de visări și trăiriE figie din Doina românăL ocuri și oameni heraldic străbuneO magii Vouă, bravi făurari,R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori!PORUNCI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
habar nu am cum se numește totuși strig în mine să mă aud oricum strig tăcerii să-mi ardă cuvintele trece un tramvai cu un număr simplu: 1 al doilea urmează cifrele unui început și mai ales al unui sfârșit răsunetul lor crispează degetele pe clanța celor care celor când celor în care celor nu contează cine sunt. cândva erau acum sunt și atât. la fel ca mine rotesc o clipă cadranul ceasului de mână. îmi agăț pielea. senzație de pișcătură
RECIPROCĂ REGIZORI PIŞCĂTURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1432495552.html [Corola-blog/BlogPost/367583_a_368912]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 8 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului sunt tot mai aproape de ultima cuminte desfătare nu te caut în frunze nici arbori penajul păsărilor parfumul îmbătător de zbor mă adulmecă în
SONETE CU RĂSUNETE 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465529550.html [Corola-blog/BlogPost/378293_a_379622]
-
desfătare nu te caut în frunze nici arbori penajul păsărilor parfumul îmbătător de zbor mă adulmecă în poveste ca să pot ajunge la tine urc scara unui sonet fraged menuet și îmi despoi pielea frunzelor de cântare Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNETE 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNETE 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1465529550.html [Corola-blog/BlogPost/378293_a_379622]
-
aburind a taină poarta înălțată din voci și stânci cuvinte șiroaie stropite de păstrăvi lacrimi de izvoare acolo trece ziua prin inelul nopții amintirea încrestată într-o palmă de nisip pescărușii țipă la sfârșit de august când timpul mângâie fără răsunet și nisipul galben se suprapune în straturi ca brațele prefăcute în niște valuri lampioane strălucind în noapte ca nasturii pe haine ponosite frunzele se îmbuibă în clipe mărunte măturate din viață cu indiferență petale cățărate pe ramuri sfârșesc în apă
SĂRUTAŢI DE PLOAIE, NE DESPRINDEM PE RÂND de SUZANA DEAC în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarutati_de_ploaie_ne_desprindem_pe_rand.html [Corola-blog/BlogPost/357035_a_358364]
-
său, se numără și activitatea depusă în guvernul Kogălniceanu, cu care a înregistrat o altă premieră, aceea de a fi primul român transilvănean care a făcut parte dintr-un guvern de la București, numele său fiind legat de o reformă de răsunet pentru acele vremuri și anume „Secularizarea averilor mănăstirești”. Conducerea societății „Transilvania”, al cărei președinte a fost în perioada 1867 - 1874, a reprezentat o gură de aer pentru tineretul român transilvănean al cărui acces la învățământ era limitat prin prisma politicii
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414043488.html [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor și activităților noastre l-au avut publicațiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean Făclia coordonat de către Mihaela Bocu, Port@Leu, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista Răsunetul din municipiul Bistrița condus de către Menuț Maximilian, Oglinda literară prin scriitorul Gheorghe Neagu, Napoca News prin directorul editorialist Ionuț Țene, televiziunile locale din București, Baia Mare, Vâlcea, Bistrița, Iași, Timișoara, revistele editate de către publicistul George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1430227416.html [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
Dârțu, președintele filialei Ligii Scriitorilor Iași. Filiala Brașov, președintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundația „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistrița prin Menuț Maximilian a provocat acțiuni culturale, revistele, cărțile și cronici culturale, în paginile cotidianului Răsunetul... Menționăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj și „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor și nu numai își lansează cu succes noile creații literare, aducându-și un aport deosebit la dezvoltarea culturii...Tot în cadrul
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1430227416.html [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
răspundere morală pentru veninul pe care unele plante îl scot din el. “ ), el se află la catedra înțeleptului care scoate în evidență frumosul. Armele lui sunt spiritul critic bine temperat și inteligența însuflețite de un suflu misterios. Dacă criticul de la “ Răsunetul“ dorește să pătrundă frumusețea unei opera literare, spre deosebire de unii critici care prin orce mijloace încearcă să Iă găsească deficiențe, Maximinian urmărește înțelegerea frumosului. În “istoria “, de care facem vorbire, descoperim analize pertinente la cărțile unor autori (aproximatriv 240 de scriitori
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396703384.html [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]