1,269 matches
-
răul, infernul, suma disperărilor. Este un fel de contrapunct care dă tensiune și aduce miză într-o monodramă scrisă pentru a fi jucată de o actriță de calibru. Alice Barb a iubit acest text și pe Simona Bondoc. Am ieși răvășită într-o ploaie fără sfîrșit, în care cerul și pămîntul plîngeau împreună cu Kiki, cu mine, dincolo de revoltă, de durere, de disperare.
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
rost, cum e satul nostru. Să stăm cu toții în case noi, frumoase... Da’ el de ce nu se duce la bloc, de ce nu-și dărâmă casele? Oare nu se gândește că-i bătrân, că-l vede și-l aude Dumnezeu? Se răvăși rău sărmana. Alina începu să plângă, o luă pe bunică-sa de mână, implorând-o să nu mai strige, că se teme. Se apropie și Lucica, îi șopti ceva soacră-sii, apoi plecară afară amândouă, urmate de cei mici. Am
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-i explic. Elvira nu a mai spus nimic, a umplut paharele și atât. Apoi a înlemnit parcă. Și-a ațintit privirea în lustra din tavan, iar când m-am ridicat și am început să răscolesc iarăși printre cărțile și actele răvășite în toată camera, a rămas tot stană de piatră. Am început să rup tot ce-mi cădea în mână, lucrări, acte, diplome, cărți de specialitate, câteva scrise de mine... Au urmat albumele cu fotografii, le-am rupt pe toate, chiar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
simțea ca un vierme dezgolit în țărână. Nu se lăsa convertită de bunele ei intenții exprimate și nici de naivitatea și dezinteresul arătat. Știa că forța ei e uriașă pentru că avea mai multă răbdare, și-n starea aceea care-i răvășea sângele, nu se mai putea măsura cu bătrâna. Știa de asemenea la fel de bine că dacă în loc să fie bătăioasă și neîndurătoare, nu i-ar păsa, ar câștiga, dar nu mai putea. Nu mă întrebi nimic? o provocă viclean, cu o furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cana de cafea de lângă el și ziarele, maldărul de hârtie foșnitoare care-i absorbea toată atenția. De obicei primea ziarele noaptea, nu aflase niciodată de unde și prin cine -, le vedea numai în fiecare dimineață dinaintea lui, adunate în teanc sau răvășite pe tejghea ca pe-o masă de bibliotecă și pe el aplecat deasupra, încât pentru ea și pesemne pentru toți cumpărătorii jurnalele și el erau totuna, mai mult decât proteza sprijinită într-un ciot de scândură în spatele barului și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vreodată de ce începuturile sunt magice? Doar ele. De ce această magie nu rămâne perpetuă? Unde greșim în iubire, ca vraja să dispară, deodată? L-am iubit pe Alexandru. Nu așa cum te iubesc pe tine, cu patima care, pur și simplu, îmi răvășește întreaga ființă, dar l-am iubit. O dragoste cuminte, așezată, simplă. Este un om bun și pe care te poți baza, fără rezerve. Mai mult pragmatic decât visător, dar un om bun. Iar bunătatea e o calitate atât de rară
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
se pare chiar puternic. Tristețea, disperarea, sentimentul de neputință fac parte tot din noi, în diferite momente ale vieții noastre. Am intuit mereu, de când ne cunoaștem, că te ascunzi. Ți-am simțit mâhnirea, deznădejdea, revolta, toate aceste simțiri care te răvășesc adesea, dar despre care nu vrei să-mi vorbești. Ai uitat esențialul: că te iubesc. Atât de mult, încât am ajuns să-ți anticipez fiecare gest, fiecare cuvânt pe care-l vei rosti, fiece moment de cădere, chiar fără să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
inaccesibile. Intuiția sa pornește de la adevăratul substrat al amorului și de la rădăcina lui temperamentală, care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă a feminității răvășite de dezastre interioare și configurată de tare de structură. Romanele sale nu divulgă zguduitoarea priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
spui fluturaș?” „- Fiindcă iubești fluturii și dorești să zbori ca ei.” „- Bunicule, vrei să-ți arăt cum zbor eu?” „- Da!” Clara și-a desprins brusc mânuța din strânsoare și a țîșnit înainte săltând de pe un picior pe altul. Vântul îi răvășea părul blond ca și cum ar fi luat-o pe sus, după cum păreau să spună țipetele-i ascuțite și exclamațiile: „Uite, bunicule! Uite, bunicule!” * * * Drumul pe care continuă să meargă Profesorul împreună cu Clara se pierde în zare, peste culmea dealului. Poate vor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
făcu un mic ocol și intră în aceleași tufișuri în care dispăruse căprioara. Copiii porniră tăcuți și înfrigurați pe urmele sale să vadă dacă și-a regăsit mama. În pădure însă nu se zăreau decît umbrele copacilor și cîteva petece răvășite de lumină. Bătea încet un vînt cald și nu se auzea decît ciripitul păsărelelor în ramurile copacilor. Un fluture mare, strălucind în toate culorile, zbură prin fața lor și se așeză pe o floare... Dar nimeni nu se uită la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
prin lumi bătând./ Să îngâne-n vreme rugul/ alte-amurguri vin la rând". George Bacovia a resimțit spaima existențială până la delir și nebunie în fața unei lumi a singurătății, a agoniei și a morții, abandonată de destin într-un peisaj haotic dezolant, răvășit de ploaie, pâclă, ninsoare, sânge, sicrie, corbi, vaiete, lupi urlând, și în care se simte străin, incapabil să-și îndure viața, de unde strigătul: "Și tare-i târziu/ Și n-am mai murit" răsunând sinistru în nemărginire și eternitate: Imensitate, veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fosforescentă și, în cele din urmă, și-a îndoit genunchii descărnați cu pocnet și și-a sprijinit în ei bărbia, lăsând sunetul să se apropie, să intre în lumea ei de-acum ferită de dureri, ferită de neprevăzut și să răvășească din nou ceea ce de-abia se cumințise într-o visare molcomă. Se auzea un zgomot ca de apă. 52. împreună Și iar noi doi. Și iar. Spune-mi. Ce anume? Cum e mai departe. Unde, la mine în poveste? Păi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Acu să mi-l faci și mie! Modestia pompierului împiedică însă în această seară actul de creație. E prea tânăr, iar actorul, prea mare. — Adu-mi atunci un creion, insistă actorul schimbând rolul. O să-ți fac eu ție portretul! Caută răvășind totul pe măsuță și se întoarce cu un registru. Pompierul zâmbește, actorul își desăvârșește desenul, sticla își ia la revedere pas cu pas de la propriul conținut, cu părerea de rău că până la urmă capul pleșuv sabia nu-l taie. Din
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-te de ceea ce ai, de ceea ce primești fără să mai analizezi totul până în cele mai mici detalii. - Nu pot să nu analizez, așa e firea mea și nu reușesc să schimb asta oricât de mult aș încerca.” O adiere blândă răvăși șuvițele de păr, acoperindu-i o parte din față. Parfumul trandafirilor fu purtat în depărtări. „- Natura oferă tuturor din frumusețea ei. Oferă și tu! - Trandafirii au nevoie de apă și soare pentru a oferi parfum, nu de nori și furtună
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
duci la farmacie și acolo ori nu găsești medicamentul indicat, ori n-ai bani ca să-l cumperi!... Plânsul ne descarcă de energie; râsul ne încarcă; de preferat e să fim cât mai mult timp cu „bateriile” încărcate! Dorințele neîmplinite ne răvășesc gândurile și ne obosesc speranțele. Soluția la câte o problemă mai greu de restabilit este, de obicei, dincolo de lungul nasului tău. Dacă nu așezi cum trebuie cărămizile în zid, acestea se vor răzbuna curând. Treaba de mântuială n-are sorți
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
spre ai săi și cu gura căscată începe să-l asculte cu întreg corpul și cu sufletul întreg. "Dar ce am azi?" își zice viitorul tată al geniului ce mi se întâmplă de nu pot să leg două idei? Mă răvășește bestia?" Marina, în schimb, pare să spere în energia de la vegetale; a se vedea ritmul pieptului și pletele sale negre ca smoala în care se odihnește lumina cernită prin draperii. Energia vegetalelor, continuă Carrascal, demult au dat boboci de flori
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tragă răcnind, mi le-a strâns și ea între ale ei... și am avut un orgasm mintal, în întuneric, ca de vreo două minute. Când a început să se albească rapid, mi-am tras picioarele înapoi, iar figura ei era răvășită, venindu-i subit cearcăne și cute și încrețituri dureroase de voluptate inferioară. Orgasmul a avut și un after-shock liniștitor când ne-am dat seama amândoi că nimeni nu remarcase nimic și că țăranii bodogăneau înainte. — Ai văzut puiul ăla de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
asta. O priveam mut, uluit. — Eram sigură c-o să mă iei cu tine... Ia-mă. Ia-mă. Ce-aștepți? Mi-a prins și mâna cealaltă. — Te rog, a șoptit. Te implor. Felul cum am făcut noi dragoste ieri m-a răvășit. — Dar ai un copil... m-am bâlbâit. S-a aprins la față candidă, brusc surâzătoare, și mi-a zis simplu: — Dacă te deranjează, îl las aici. Ridicându-mă, am fugit fără rușine în camera mea, în vreme ce ea țipa după mine
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pădurea În lung și-n lat strigându-și odorul iubit. În sufletul său se Înstală teama. Îndată avea să se Întunece. Iar pe cer se Înghesuiau norii unii În alții, prevestind o furtună. Bărbatul alergă cu ochii rugători și părul răvășit strigând: -Cu cu! Cu-cu! Unde o fi Cucu? Ce i s-a intâmplat? L-a răpit cineva? L-a ademenit vreo vrăjitoare În fundul pîdurii? L-a mâncat vreo fiară sălbatică? Îl cuprinse diperarea. Căzu În genunchi și Începu să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
situație dificilă față de copilul meu pe care încerc să-l apăr de oameni ca tine/ca voi și mi-ai înșelat încrederea pe care ți-am acordat-o... ceea ce însă, probabil că nu are valoare pentru tine. Luca a fost răvășit de fotografiile pe care le-ați postat cu tatăl lui, fiind luat prin surprindere deoarece eu îi spusesem că se vor arăta pozele din vacanță". Bianca a încheiat: “Regret că nu am plecat din emisiune, pentru ca asta ați fi meritat
Bianca Brad îl atacă dur pe Măruță, după ce a fost la Happy Hour by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71989_a_73314]
-
aceeași finețe de reportofon performant, pe care studentul la jurnalism și antropologul de vocație și-l împrumută reciproc. Și atunci, dacă până la urmă criticii au dreptate și literatura autorului e una preponderent auditivă, înseamnă că Dumnezeu este Cel care îi răvășește viața și hârtiile, pentru a le reordona. Ego-proza nu mai e acum o probă de înregistrare și transcriere, ci una de memorie. Lăsat în tăcerea lui, izolat, imun la sunete, neconcurat în vreun fel de mediul sonor, Sorin Stoica umple
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
excitante, într-un sfâșietor asalt imaginar asupra existenței, în care epuizarea împinge ființa spre revelații care exclud orice împlinire, dar nu zădărnicia și deloc desăvârșirea. Acești oameni sunt o introducere anarhică la sfințenie. Veritabili avocați ai oralității universale, cu ființa răvășită de miracole (ca să creeze măcar în invizibil naturi), ei perpetuează amintiri lipsite de inconvenientul Căderii - pe care, ignorând-o, o recalifică într-o justiție a datului. Ei știu că orice bucurie neagă o tristețe, dar că în această tristețe trebuie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
unanim de receptare continuă să privească și să aprecieze din perspectiva trăitului. Cele mai multe din romanele lui Paul Goma, aproape toate, sunt scrise cu propria viață, cu disperarea revoltei și sentimentul opresiv al infernului existenței. Sunt smulse dintr-o biografie agitată, răvășită de istorie, dominată de lupta asumată cu toate consecințele ei pentru libertatea și demnitatea umană. Însă, de la copilăria întunecată, așa cum apare în Din calidor, până la insurgentul împins pe buza prăpastiei în Soldatul câinelui e, ca experiență a infernului, cale lungă
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
sub măslini). Dar dăinuirea milenară a locurilor poartă în ea speranța păcii; poetul aruncă o punte peste timp, desenînd un peisaj care poate fi al erei biblice sau, deopotrivă, al veacului nostru: "gust sărat de furtună/ aduce vîntul din larguri/ răvășind frunza măslinilor// păscîndu-și iezii printre stînci/ ca într-un dans pășesc/ canaanitele// cînd cad primele ploi/ răcorind dogoarea verii/ a pîine caldă/ și a must dulce de struguri/ miros sînii/ fetelor din Canaan" (Canaanitele). Asemenea accente îmblînzesc sau răscumpără tristețea
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
Știu că este foarte greu, dar Încearcă, te rog eu, „d-na Obreja” peste numai două săptămâni! Hai, mai fă o minune pentru mine și pentru ... omenire! Te pup și te iubesc „forever”! Frumoasa fată pe care vestea bună o răvășise și o bucurase foarte mult căpătase viteză și clarviziune În gândire, mirându-se și ea de unde atâtea soluții la problema ei devenită cea mai importantă. Apoi, cu luminițe În priviri, se simți datoare să explice: Nene ... Olaru și nu Popa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]