1,025 matches
-
de cuvinte pentru a-mi distra partenera de conversație. Întârzia mult. Tărăgănat, cu săgeți cumplite-n picior, m-am dus să văd de ce nu mai vine. Am găsit-o dormind În patul ei, ca o pisică mare, Întinsă peste pilota răvășită. S-a trezit În orele târzii ale după-amiezii, aproape speriată. A intrat În baie fără a scoate un cuvânt, unde nu a mai zăbovit foarte mult, cum Îi era obiceiul. După ce s-a aranjat Într-o oarecare grabă, a dispărut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
trei zile de când Melanie nu a mai apărut. Sunt extrem de Îngrijorat. Nu știu ce s-a Întâmplat cu ea. Străbat garsoniera cu pași mărunți, de-a lungul și de-a latul ei: șontâc șontâc, șontâc-șontâc... Minute În șir. Ceasuri În șir. Patul, răvășit ca de obicei, formează cu pătura răsucită un culcuș adevărat. Își așteaptă pisica mare să se tolănească În el. Dar pisica mare se pare că nu mai vine. Mă-ndrept - pentru a câta oară? - spre fereastră, lungindu-mi gâtul și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-mi organe, În creier, În adâncurile ființei... M-am trezit cu o puternică migrenă și cu un gust de-a dreptul tâmpit: Doamne, ce senzație aiurea parcă mi-au fătat șapte mâțe-n gură! Stors de puteri și cu părul răvășit, mi-am Împins fața descompusă spre baie. Gânduri nenumărate Îmi strângeau capul Într-un cerc de foc. Doream să fiu cu cineva. Să-i vorbesc. Să mă eliberez de toți demonii. De toate spaimele trecutului. Trebuia să ies undeva. Oriunde
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tine, nu alături... Olga ascultă docilă. Aparent se domolise. Ea știa bine însă că fusese nevoită să coboare atât de mult în ea, încât i se părea că se terminaseră toate treptele spre cele mai neașteptate adâncimi ale sufletului ei răvășit de toate cele întâmplate. Arăta ca o construcție pe punctul de a fi supusă unei implozii, fapt care o îndemnă pe mama ei să o roage, să o implore să se culce. Fiica ei avea multă nevoie de odihnă. - Uite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
parcă nu era pe alee; mergea prin seară, dar, parcă nu era prin seară; înnainta, dar, parcă nu înnainta. Mai mult sărea, țupăia, decât mergea liniștit. și-apoi, ce fel de liniște s ar fi putut cuibări, în sufletul său răvășit de durere? În dreptul ușii de la intrarea în sala de concerte a institutului de teatru Nicolae Grig fu întâmpinată de un tânăr. Ce faci, la ora asta, pe aici, Doamnă Secretară; încotro, cu asa fugă? Nici eu nu stiu. Acum, că
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în camera mea. De îndată, începu să-mi sângereze nasul. După ce am pierdut mult sânge, m-am prăbușit pe pat, fără cunoștință. Doica mă pansă și mă îngriji. Înainte de a mă culca, m-am examinat în oglindă. Fața mi-era răvășită, flască și cadaverică. Atât de flască, încât nu o recunoșteam. M-am urcat în pat, trăgându-mi cuvertura peste cap. După ce m-am frământat un timp, m-am întors cu fața la perete. Mi-am îndoit picioarele, am închis ochii și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Din asociere de idei în asociere de idei, poftim unde am ajuns! Și pornisem de la descălecatul de pe pervaz al bietului domn Ciucurel. Să lăsăm deci aceste divagații și să ne întoarcem cu onestitate la firul epic. Domnul director era buimac, răvășit, cu hainele în dezordine și palid. Privi cu ochi rătăciți la tanti Mery, contabila-șefă, și la Monica, secretara lui. Se încruntă și întrebă cu un glas răgușit: "Ce-i cu voi aici?". Cele două se uitară intimidate una la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
au contenit, iar moș Dumitru s-a ridicat și a pus ordine în treburi: După ce vă asigurați că boii stau bine, toată lumea la culcare! Noapte bună! Fiacare cărăuș a plecat la treburile lui. Numai Hliboceanu a mai zăbovit, cu gândurile răvășite și cu privirea alergând după Măriuța, care s-a apucat să strângă blidele de pe masă. Când a trecut pe lângă ea, i-a șoptit „noapte bună, Măriuță” și a ieșit urmărit de oftatul femeii, care abia a îngăimat: „mulțămesc”... Pâcu, care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
s-a Îndrăgostit prima oară, de o colegă de liceu, o fată nu frumoasă, dar cu niște ochi mari negri, splendizi, avea șaptesprezece ani, câteva coșuri pe bărbie, și câteva tuleie răzleșțe pe obraji, care-i dădeau un aer puțin răvășit de oboseală. S-a Îndrăgostit pur și simplu fără clasicele pulsiuni romantice, dar și fără modernele și zgomotoasele gesturi adolescentine. S-a Îndrăgostit, am putea spune rațional și metodic, adăugând fiecărei zile un dram de pasiune, atâta cât să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și rămase în picioare în fața mea, cu burta puțin împinsă în afară, înaltă, tensionată, un monument de fermitate. Apoi adăugă: — Îți sunt grozav de recunoscătoare pentru atitudinea ta rațională. Am rămas cu ochii țintă la fața ei frumoasă, concentrată și răvășită, pe care se citea o îndrăzneală amestecată cu un fel de compasiune jenată. Gura ei mare și mobilă se mișca de parcă ar fi mestecat în ascuns vorbele blânde pe care mi le-ar fi putut spune. Aveam un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Atât gestul cât și cuvintele erau minunat de cunoscute. Am binecuvântat-o în gând și m-am așezat la picioarele ei. Georgie ședea în fotoliul verde jerpelit din locuința ei. Lumina rece a după-amiezii învăluia camera dând la iveală patul răvășit, scrumiera plină cu mucuri de țigară, masa încărcată de scrisori deschise, pahare murdare, bucăți de biscuiți și cărți de economie. Georgie purta pantaloni bej foarte strâmți și o cămașă albă și-și strânsese părul într-un coc dezordonat. Era palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
adevărată. Ai găsit pastilele? Nu mă gândisem la asta. Am început căutarea, am mutat din loc cărți și hârtii, am golit scrumiere, am răsturnat grămezi de lenjerie, am deșertat sertare, pășind tot timpul peste picioarele lui Georgie. Am răscolit patul răvășit și am căutat sub perne. Întorcându-mă și văzând-o pe Georgie acolo și zărind pentru o clipă fața concentrată a lui Honor, m-am întrebat în ce coșmar pe jumătate comic nimerisem. În cele din urmă am găsit ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
parteneri. Așa că, spre seară, am hotărât să iau tramvaiul spre Mizerie. Un sfinx, mă gândeam, ar fi un interlocutor mai indicat. Străzile care se află la nord de faimosul spital municipal sunt Înguste și murdare, cartierul de locuințe, Întunecos și răvășit. La câteva străzi depărtare există o gară care face legătura cu porturile și stațiunile de vară din nord, ar și cu destinații alese de-a lungul malului apei - locuri exotice cu nume ca Trelleborg, Malmö sau Stockholm. Dacă e să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
podea se vedeau movilițe de cenușă. Niște tălpi negre tropăiseră În jur, Încercând să caute o legătură Între lucruri, dar pierzându-se apoi printre mărunțișuri. Fiind prea greu de dărâmat, biroul fusese pur și simplu Întors, sertarele trase, conținutul lor răvășit pe jos. În mod ciudat, haina lui Anton atârna la locul lui, pe cuiul de care fusese cândva agățată reproducția după Böcklin. Dar ceea ce fusese În geanta cu care a venit era Împrăștiat generos prin cameră: Într-un colț, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bine, pentru nimic în lume nu mi-a trecut prin minte că acest cuvânt ar putea fi englezesc. M-am bâlbâit și m-am așezat în bancă roșu ca racul, umilit, nu chiar la fel de perplex ca învățătoarea, însă, oricum, destul de răvășit... și iată cât de timpuriu mi-a fost pecetluită soarta, cât de timpuriu mi s-a părut „normal“ să fiu într-o stare vecină cu supliciul - în cazul de față, din cauza unei chestii monumentale cum e o unealtă de bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ai sunat. Sînt supărată c-ai plecat aseară! În primul rînd. Vocea din telefon, sigură, apăsată, întregește imaginea fetei în mintea obosită de nesomn a lui Mihai. Inflexiunea vorbelor dă contur feminin, matur, chipului de adolescentă, aprinzînd simțurile, și-așa răvășite, ale lui Mihai, pentru care fata începe să fie o Marie Săteanu tînără, fruct neînceput, gata să i se ofere; trebuie doar mîna lui să se întindă și să-l rupă. "O, Doamne, nu!..." se cutremură Mihai dezgustat de gîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-am s-o cunosc..., de-o să am putere să-i spun... E ridicol totuși; vii peste douăzeci de ani și spui : sînt tatăl tău..." Ochii lui, obosiți de albul din partea cealaltă a ferestrei, se închid, chemînd sub pleoape chipul răvășit al fetei ieșind de sub plapumă, în dimineața cu nămeți cît casa, cu camera inundată de lumina ferestrelor, în orbirea cărora ea zîmbea, chemîndu-l, cu brațele întinse lung. Peste un timp, cînd aude pași apropiindu-se, profesorul tresare, face ochii mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un împătimit al formulelor... Pentru ca, în final, pe vremea primului an de studenție, după opt luni la mansarda blocului Yanis, chiar dacă nu m-am transferat de la Fizică, orizontul meu a devenit un altul... Puștiul venit de la Iași, tobă de carte, răvășit total de relația cu Margareta, femeia de serviciu a liceului, ajunsese într-un București ostil... Cred norocul meu, singurul noroc adevărat în viață a fost întîlnirea aceea în foaierul teatrului... De ce s-o urăsc pentru că n-am știut cine-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
transă; își revenea în dimineața următoare, la micul-dejun, îmbrăcându-și identitatea ca pe un pulover tras peste cap. Chiar că am făcut-o lată noaptea trecută, obișnuia să glumească rușinat, cu degetele mari în buzunarele de la blugi și cu părul răvășit. — Ce, nu-ți aduci aminte ce s-a întâmplat? Și orice amic din gașcă ce fusese de față se apuca să-i povestească exact cum se terminase totul. — Erai chiar lângă raft, în garajul ăla nenorocit. Omule! Și-ai apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din pîntecele mamei. Agățîndu-se cu mîinile pe masă, Își spuse de cîteva ori: „Trebuie să rezist, trebuie să rezist, trebuie să rezist!“ - ca și cum simplul fapt de a rămîne În picioare, În vreme ce grozăviile vieții lui trecute se instalau În mintea-i răvășită, i-ar fi dat puteri. PARTEA A TREIA CIOBURI ȘI CRÎMPEIE CAPITOLUL I MOARTEA ROMANĂ „O treabă ca asta nu prea putea să fie plăcută.“ Micul duce 1 Rowe urcă scările de piatră Împreună cu omul În uniformă albastră, care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
domnule locotenent, că nu voi avea ocazia să mă revanșez pentru amabilitatea dumneavoastră. În vocea ei e o urmă de asprime, aproape de resentiment. La acest punct, dialogul, care a concentrat asupra sa toată atenția, făcându-ne aproape să uităm orașul răvășit, ar putea să se întrerupă: aceleași coloane militare de transport traversează piața și pagina, despărțindu-ne, femeile la coadă în fața magazinelor, șirurile de muncitori cu pancarte. Irina e departe acum, pălăria cu trandafir plutește peste o mare de berete gri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
adevărat. — Trebuie să fim realiști, spun funcționarii Secției D. Ajunge să privim în jur. Universul întreg... să spunem că e în faza de transformare... - și arată cerul, unde constelațiile nu se mai pot distinge, aici închegate, dincolo rarefiate, harta cerească răvășită, cu stele explodând una după alta, aruncând ultimele licăriri și stingându-se. Important e ca acum, când sosesc cei noi, să găsească Secția D. perfect eficientă, cu organigrama cadrelor sale completă, structurile funcționale operante... Și cine sunt acești „noi“? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
greu... - Încântat de cunoștință. Permiteți-mi să sărut mânușițele mamei... - Și Șeherezada, chiar dacă nu se arătau absolut deloc zorii, chiaună de cap, dându-i un cot în treacăt bolovanului de prefect care-și uitase o mână pe scaunul ei, ăăăcumsâșiiconșiertladipou?, răvășită de câte și-a amintit, s-a dus să se pudreze, a fumat două țigări, a băgat un deget pe gât și-a dat afară felia de tort cu frișcă, aproape intactă, refolosibilă ș-aia, s-a șters la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
copile, ce-ai pățit? Ea suspina, încercând să-și adune cuvintele care să-i exprime mâhnirea. Bărbatul lăsă buchetul jos, se întinse în pat lângă ea, o întoarse cu fața spre el și-o lipi de pieptul lui, aranjându-i buclele răvășite. Luana, vorbește-mi, spune-mi ce-i cu tine. Fata îl strânse cu putere în brațe, fericită să-l aibă aproape și încercă să-l facă să înțeleagă cât de mult suferea așteptându-l, cât se săturase de acele zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
e Înrădăcintă În trecut, e aproape sigur că nu-l ai. — N-a fost mai mult decât o greșeală! Nouă din zece persoane ar fi reacționat la fel. — Așa? Margaret s-a Întins să ia o foaie dintr un teanc răvășit așezat pe jos. Ia ascultă tu chestia asta! E ultimul tău reportaj, destinat, după câte văd, nu știu cărei pagini din South China Morning Post: „Jakarta, 15 august 1964. Indonezia alunecă treptat În ghiarele războiului civil. Guvernul lui Sukarno se mișcă stângaci
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]