111 matches
-
odată, a fost... ce n-a mai fost...!“, din ochiul închis șiroind lacrimi pe obrazul mutilat. Bietul om... asculta glasul pădurii și plângea... plângea și povestea povestirea nescrisă, a Anucăi, fata pădurarului. ...Era povestea nenorocului neamului ei... Născută în ajunul „Răzbelului“<footnote Războiul de Neatârnare (1877-1878). footnote>, într-o noapte cu Lună Plină, pe un ger al Bobotezei de crăpau în cuib ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau în ogrăzi urlând... Codrii vuiau de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mort! Da‟ cini ești mata, ha?! face ea bănuitoare, și mută mâna de la ochi la ureche. Dacă o întrebi, cum a murit Ion, ea oftează... - Of, of,.. blăstămațî di turci, l-o ucis! Da, l-o ucis păgâni‟, acolo‟n răzbel<footnote Războiul de Independență, de la 1877-1878. footnote>! și bătrâna oftează, din adânc, după fecioru-su, dar nu mai varsă lacrimi; i-au secat demult. Da, l-o ucis păgâni‟... repetă ea, după o vreme, privind într-o parte. Iaca, o rămas
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lumi. Și stăpânirile se schimbară..,. Pentru veteranii de la ‟77... lumea se schimbase mult. Pentru ei, cei chemați la ospățul morții, lumea aceea, luase altă înfățișare, căpătase alt înțeles. De câte ori, Anton era rugat de bătrânul Toma, ori alții, să povestească despre „răzbel“, cu mult tact, evita... așa a făcut ani de-a rândul, până în seara aceea de vară, înspre Sânt Ilie... În seara aceea, din luna lu‟ cuptor, fără să fie rugat, se pomeni povestind... -...Deo săptămână înduram soare... începu elcu glas
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
niciodată ce te așteaptă... Ceilalți din jur priveau la cei doi cu ochii dilatați, nepricepând nimic din cele ce își spuneau unul altuia. Doar un bătrânel zâmbea înțelegător. Apoi și eu am mâncat aceeași pâine ca și voi, în celălalt răzbel. Da’ Dumnezeu o avut grijă de mine și m-am întors acasă întreg - cum s-ar spune. Numai cu degetele de la un picior degerate - a intrat în vorbă bătrânul. Ofițerul a privit curios la om. Fără nici un îndemn însă, bătrânelul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
păpușoi ca pe drumul mare, lăsând în urmă numai țărână și pleavă... Fierbând de furie, moș Dumitru ședea în capul ogorului său când un “starșâi litinant” l-a întrebat răstit: “Gde Berlin?” Moș Dumitru a priceput întrebarea, fiindcă în primul răzbel a avut de a face cu “lifta” și îi știa graiul... Răspunsul lui nu s-a lăsat așteptat: “Uite. Vezi dealul ista? - a întins moș Dumitru mâna spre apus. Ei, dacă îl vezi, atunci mergi pe el până înebunești, apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
plasată prin poziția ei geografică în inima unui război inevitabil era datoare să se ocupe de conservarea sa. Puțin mai târziu răspunzând unei interpelări el proclama independența României, în ședința din 9 mai 1877 a Adunării Deputaților: ” În stare de răzbel cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Însă domnilor, aci se oprește travaliul nostru? Aici se oprește misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, că pot zice, de secole, și mai cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Aici se oprește misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, că pot zice, de secole, și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate domnilor,să ne facem întrebre: ce am fost înainte de declararea răzbelului? Fost-am noi dependenți de turci? Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
vom face legătură nouă. Mă reazem domnilor; voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard contra răzbelului.” Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
modernă a României, Ed.Clio, București, 1996. Platon Gheorghe, De la constituirea națiunii la Marea unire, Studii de istorie modernă, volumul I, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iași, 1995. Tratatul de la Berlin, Imprimeria Statului, 1878. 83 Văcărescu, Constantin, Luptele românilor în răzbelul din (1877-1878,) Ed. Tipografia Curții Regale, București, 1866. Zub, Alexandru, Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
te poți sui pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă, a căror prezență aduce și o altă figură interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cel pomenit de greci. Dacă ținem seamă de năravul grecilor de a ,,greciza” numele străinilor se poate ca perso- najul care a turnat tăblița să fie chiar cel menționat de ei pentru că au trăit în același timp cînd se petrece răzbelul grecilor. Inscripția lui Acornion de la Dionysopolis-Balcic din anul 48 î.e.n. ne spune că boero Bisto era și stăpîn al Traciei așa cum confirmă și tăblițele de plumb, dar niște istorici militari la minte îl fac pe marele get că ar fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]