1,802 matches
-
fost Costea Călugărul, Runcu, până în zarea Zlătarilor. în acest spațiu au apărut și s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai multe zapise de vânzare-cumpărare, încât este dificil să admitem „satul Siliștea lui Dragomir, la gura Dunaviciorului”, deși cel care redactează actul de cercetare a fost însoțit de oameni buni și bătrâni, cunoscători ai locurilor. Din îndelungatele procese pe care răzeșii din Fruntești le-au avut cu boierii Rosetti, când s-au cercetat toate documentele vechi pentru a se stabili dacă pretențiile răzeșilor sunt întemeiate, s-a tras concluzia că vechea poiană a lui Coste Călugărul cuprinzând Dobreana, Răgoazele, Runcu, valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de cercetare a fost însoțit de oameni buni și bătrâni, cunoscători ai locurilor. Din îndelungatele procese pe care răzeșii din Fruntești le-au avut cu boierii Rosetti, când s-au cercetat toate documentele vechi pentru a se stabili dacă pretențiile răzeșilor sunt întemeiate, s-a tras concluzia că vechea poiană a lui Coste Călugărul cuprinzând Dobreana, Răgoazele, Runcu, valea Dunavățului și Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci s-a împărțit în două: o parte a format moșia Filipeni, a urmașilor lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împărțit în două: o parte a format moșia Filipeni, a urmașilor lui Filipaș, trecută din mână în mână, până a ajuns în proprietatea familiei Rosetti; a doua parte, fără să fie de la început delimitată exact ca prima, a fost moșia răzeșilor frunteșteni, stăpânită în indiviziune. Aceste două părți au fost de fapt două judecii: partea de sus, dinspre nord de la moșia Mărăști, mergând pe vale, spre sud, pe Dunavăț și Dunavicior pe amândouă părțile, adică, cum s-a spus, hotarul Filipenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
partea de jos, începând, se spune fără o documentare adecvată, de la gura Dunaviciorului până la vărsarea Dunavățului în Berheci, pe teritoriul actual al comunei UnceștiLozinca. Delimitarea între cele două moșii - Filipeni și Frunteni - s-a făcut în urma unor îndelungate procese între răzeși și boierii din familia lui Filipaș Dunavățu, apoi cu cei din familia Rosetti, stabilindu-se, în final, un hotar despărțitor care pornește din zarea Oțeleștilor, la gura Știubienei, pe sub Margine, peste deal la Velniță, pe după Cocolie, până în zarea Poienilor. Cel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia Fruntești ajung în stăpânirea logofătului Pătrașcu, apoi a boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de procese s-a încheiat în 1797, când Costache Conachi întocmește o hartă a moșiei Filipeni, în care sunt figurate satele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a încheiat în 1797, când Costache Conachi întocmește o hartă a moșiei Filipeni, în care sunt figurate satele Mărăști la nord și Fruntești la sud, cu o linie despărțitoare care are ca punct de plecare valea și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a le lua părțile de moșie, s-au lovit de împotrivirea răzeșilor care, sărăciți, împovărați de datorii, își mai păstrează statutul social, vechea mândrie și demnitate răzășească, de om liber și proprietar. Vechile familii răzășești aflate în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a le lua părțile de moșie, s-au lovit de împotrivirea răzeșilor care, sărăciți, împovărați de datorii, își mai păstrează statutul social, vechea mândrie și demnitate răzășească, de om liber și proprietar. Vechile familii răzășești aflate în actele de vânzare-cumpărare nu s-au supus vremurilor, și-au apărat cu îndârjire părțile de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz din 4 ianuarie 1817, distribuite grupurilor (cete) de răzeși pe de apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
analogia stânjenilor ce posedă în moșie, îi nominalizează pe „capii” cetelor de răzeși (o comunitate de rude), familii întâlnite și în alte documente și mărturii. Chiar între familiile răzășești se produsese o diferențiere: unele familii acaparaseră, prin cumpărare de la alți răzeși din sat, părți de moșie, măsurate în stânjeni, își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și diatele (testamente), semnau în scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aplica pe zapisele de vânzare-cumpărare, de către vornic, dar care erau semnate de mulți martori cu degetele, neștiind carte. coală în sat s-a făcut târziu, după reforma învățământului dată de Alexandru Ioan Cuza, deși ne-am fi așteptat ca fruntașii răzeși să fi făcut școal singuri. Se poate ca cei care au vrut să învețe scrisul, cititul și socotitul să fi învățat în sat, cu un preot sau un dascăl, așa cum se obișnuia prin satele Moldovei. Când s-au organizat comunele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți la Udești, consignațiunea din 27 ianuarie 1778 înregistrează pe Toader Ciuchi, plugar din Tur, venit în 1769, în situația socială de iobag. Cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cu siguranță, cu multe secole în urmă, pe vremea lui Alexandru cel Bun și a lui Ștefan cel Mare, mulți ardeleni români s-au așezat în Moldova, unele familii ajungând la ranguri înalte de boieri în sfatul domnesc. Ion Ciuchi, răzeșul din Fruntești, nu era singurul din sat care știa carte: Pisarul satului, Ion Dumitru Corniță, lasă mărturie despre bejenarii veniți din Bucovina, așa cum a aflat de la conducătorul bejenarilor, Petru Furcaru, și de la oamenii mai în vârstă din ceata bejenarilor. însemnările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Todirești este familia Tabarcea sau, cel puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte sate decât cele îndeobște cunoscute. Bejenarii care au întemeiat satul Lunca erau deosebiți de locuitorii din jur, mare parte răzeși, atât ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Cașvana, s-a așezat pe terenul începând de la Hură până la Șipotele lui Gurău, în hotar cu cei din familia Bădăluță. Urmașii gurăienilor au cumpărat pământ în stânga pârâului Dunavăț, începând de la Luca Bârgăoanu, unde era „Poarta șărnii”, înspre nord, de la răzeșii din Mărăști și, lâng ei, au venit unii din familia Căținaș, precum și familia Curteanu (Frunză). Tot pe partea stângă a Dunavățului, de la Bârgăoanu în jos, spre sud, au mai locuit familiile Marici, Foșlea, Vasilaș (zis Buleu), iar lângă primărie Costică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]