270 matches
-
Gavriil (Sf. Voievozi)" din Costești a fost construită în anul 1777 în satul Costești din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de 51 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului, aflat în cartierul Răzeșești de pe coasta nordică a satului. Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea de-a doua școală ca an de înființare de pe teritoriul istoric al județului Vaslui, fiind devansată doar de cea din satul majoritar răzeșesc Zăpodeni, care a funcționat între anii 1830-1856. În contemporaneitate, prima școală s-a înființat în anul 1914 iar primul învățător a fost Lucreția Teodorescu. Până în acest an copiii învățau la școala din Bârzești care fusese înființată încă din anul 1865
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Al doilea proces a fost stârnit de către locuitorii satului Cașen atunci când la tronul țării s-a urcat domnitorul Constantin Ipsilanti. Aceștia au arătat și noului domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii asemeni satelor răzeșești. Mănăstirea s-a apărat din nou cu cele două hrisoave ale sale. Rezultatul celui de al doilea proces a fost doar puțin mai favorabil sătenilor din Cașen, ei rămânând supuși Mănăstirii. Singura schimbare pe care a îngăduit-o domitorul Constantin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 331 din 14 mai 2015. (2^1) În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279948_a_281277]
-
că în replică sătenii din Orțești au ucis un episcop catolic (săsesc) la vadul Târziilor , eveniment de care este legată prima atestării documentara a satului Târzia sau mai degrabă a moșiei Târzia . Dacă la început satul Orțești a fost sat răzeșesc , aflăm mai târziu că a fost vândut Mitropoliei , care la rândul său l-a închinat Mănăstirii Neamț (2 martie 1548). Documentele vremii nu mai pomenesc nimic despre sat până pe data de 13 ianuarie 1597, când domnul Ieremia Movila a dat
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
a creatorului ,,nepereche”. Grav - reliefează nu numai moartea năprasnică a poetului bârlădean Cezar Ivănescu, ci și moartea prin accident a poetului basarabean Grigore Vieru - tocmai când se întorcea de la comemorarea personalității marelui Eminescu. Secvența finală ,,Dor de Căuești” - ,,sat vechi, răzeșesc” dezvăluie o dată în plus legătura cu vatra satului - căci a revăzut acest sat unde a desfășurat doi ani de activitate didactică - în luna mai 2009. Aici a dăruit cu generozitate cadrelor didactice câte un exemplar din cartea sa de debut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea ca să le fie moșie de nimenea atinsă dupre zisa Domniei mele; lor și copiilor lor și nepoților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oaste care are o mare mobilitate, că e formată din călăreți. Studiile de sociologie istorică ale lui H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe, în trei volume, au demostrat că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere a fost mai mare, cu cât ne întoarcem pe firul istoriei, până la momentul întemeierii. Din secolul al XVI-lea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihai. Vrâncenii s-au judecat și ei, ani de zile în șir, cu Roznovanu Rosetti, care voia să pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca având la bază o proprietate funciară boierească”. În structura satelor există elemente care dovedesc că atât cele libere, cât și cele aservite, au făcut parte cândva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii ’70, în zonele Argeș, Oaș, Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate din domeniul domnesc și locuitorii lor au format țărănimea liberă, unele sate revendicând pentru sine calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
împotriva împărțirii marii proprietăți boierești. La 1864 „curentul democratic” din jurul lui Al. I. Cuza și Mihail Kogă lniceanu a căutat o justificare istorică pentru legea rurală pe care au găsit-o în „teoria potrivit căreia exista o deosebire între proprietatea răzeșească, moșnenească și cea boierească; prima era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară toate) până la jumătatea secolului al XX-lea sub numele de mazili, care exprimă situația decăderii foștilor răzeși-boieri în rândurile țărănimii, pentru că mazil , a mazili, nu înseamnă altceva decât scos din funcție
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
într-un tabel (p. 61) numărul satelor răzășești trecute în condicile sau catagrafiile de la 1803 la 1833, pentru Vaslui, Tutova și Fălciu cifrele arătând așa: Ocupându-se de „răzeșii în deosebitele județe", despre cei din județul Vaslui se spune: „satele răzeșești sunt răspândite aproape egal în toate părțile județului. Pe dealurile dinspre Iași numai devin mai rari sau lipsesc cu totul. În plasa Negrești, limitrofă cu Siretiul de sus din Roman, avem 1991 răzeși în 19 sate, din care 11 sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aflăm că în satul Tarnița erau vii și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de teren donat din moșia răzeșească, cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de domnie, de boieri, de mănăstiri și supuși unor prestații în natură, în muncă sau în bani. Invocarea, pentru satele de munte cum este Vama sau pentru satele din Ocolul Câmpulungului, a statutului de sat liber domnesc și mai mult, răzeșesc nu are un suport juridic și nu reflectă realitatea socială pentru perioada medievală românească <footnote Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. I-VI, Glasul Bucovinei, 1933-1939; Nici un document nu vorbește de răzeșii din Câmpulung și, cu atât mai puțin, despre cei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vă rog să-mi povestiți despre familia din care faceți parte. Gelu Simionescu 1: Noi, familia mea, am fost urmăriți pentru că am avut pământ, ne considerau moșieri. Stră-străbunicii mei, din carte 2 rezultă, au avut aproape 800 de hectare pământ răzeșesc primit de la Simion Găleată, la 1700, care a schimbat la notar numele în Simionescu. Ca o ironie a sorții, nu știu care rudă din partea profesorului Petru Ioan este rudă din partea asta și cu familia Băsescu, dar nu din partea noastră. De exemplu, unchii
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
, Alexandru Al. (17.II.1896, Vlăsinești, j. Botoșani - 12.V.1978, București), poet, prozator și publicist. Este fiul lui Al. Leontescu și provine dintr-o veche familie răzeșească. Și-a făcut studiile la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, continuându-le, după ce a participat la primul război mondial (când a fost și rănit), la Universitatea din Iași, unde a urmat dreptul și filosofia. A profesat toată viața avocatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
am tot Întrebat, care să fie izvorul? Mai gândindu-mă, mai Întrebând, oraș de graniță care trebuie să suplinească furarea Sucevei și Bucovinei. N-a fost de-ajuns și, pe dealul de la Oprișeni, ani și ani soarele, aerul, lumina, demnitatea răzeșească a oamenilor și a caselor, m-au Îmbogățit. Din oraș de multe ori nu mă Întorceam pe la Băncuțe ci o luam În sus pe ulița Rădășenilor și, nu râdeți, Îmi spuneam că sunt pe Champs Elysée, pe care le-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea anual pentru o pereche de boi la suhat suma de 24 de lei, din care țăranul trebuia să-i lucreze patru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nu se mai știe nimic de locații. Media de vârstă a eroilor a fost de 26,9 ani. Șase soldați au fost găsiți morți prin îngheț într-un vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]