126 matches
-
evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice Eminescu 2
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu nume celebre - unde adesea le este și școala - știu cine au fost și ce au făcut pentru cultura română, cei care poartă numele străzii lor? Despre Ștefan cel Mare și domnii care i-au urmat, înzestrându-și slujbașii cu răzeșiile și așezările care, adesea, și- au pierdut numele iar pe locul lor viețuim noi, câți își mai aduc aminte de ei? Manualele de istorie scot în evidență mai mult numele și micile fapte ale vedetelor actuale din presă și de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și-l răscumpere și să anuleze zapisul de vânzare făcut - ci chiar dacă cumpără, nu mai fac act de vânzare ci un act de danie, iar prin acest act, devenind răzeș în localitate, puteau să cumpere alte și alte pământuri fără ca răzeșii ori neamurile lor să poată exercita dreptul de protimisis. Chiar dacă hrisovul din octombrie 1785 al lui Alexandru Mavrocordat se ridică împotriva „zapiselor viclene", întărește dreptul de protimisis și stabilește reguli pentru eventualele danii, boierii, interesați, își întind răzășiile în dauna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4 foști clăcași; Cărjăuanii cu 45 răzeși cu pământ, 16 fără pământ și 10 foști clăcași; Chetrenii aveau 120 răzeși cu pământ și 11 fără; Tăbăceștii aveau 8 răzeși cu pământ, 2 fără pământ și 49 foști clăcași; Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii aveau pământul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pogăneștii - toți răzeșii pierduseră răzășiile iar în sat nu mai erau decât 130 foști clăcași; Vindereii aveau 166 răzeși cu pământ, 97 fără pământ și 36 foști clăcași; Codul Podului dispăruse ca sat iar Prisecanii era singurul sat unde toți răzeșii aveau pământul" (op. cit., p. 79). Catagrafia de la 1831 arată că boierii aveau părți tot mai însemnate în moșiile răzășești. În județul Tutova, satul Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zidul bisericii Sf. Parascheva o placă comemorativa cu eroii căzuți în primul război mondial, placa care astăzi este depusă în curtea școlii din sat. La nord de sat se găsește o mare pădure de salcâmi. La răsărit, pe dealul numit Răzeșie, aproape de Macișeni se găsește o pădure în care primăvară înflorește bujorul românesc, plantă monument al naturii. Până la revoluția din 1989, sătul avea poate ce mai mare livadă de meri din județul Galați dar care a dispărut. Tot până la revoluție, la
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
fi privită, așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna anului 1456, tânărul Ștefan și-a
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Vărvăreuca și în 1859 și în 1867, ne spune dl. Vasile Trofăilă în cartea sa "Județul Soroca. Monografie ilustrată, 1999." Indiferent care este versiunea adevărată, un lucru este de necontestat; și anume faptul că această localitate își are drept întemeietori răzeșii care și-au edificat de-a lungul generațiilor o istorie glorioasă. Secolul XVIII este marcat de o permanentă expansiune rusească spre sudul, vestul și nordul Europei. Punctele strategice erau țărmurile Balticii, teritoriul din nordul Mării Negre, Constantinopolul, strâmtorile Bosfor și Dardanele
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Mașcăuți este o localitate-centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Denumirea Mașcăuți se trage de la Macicăuți, sat cu prisacă și vaduri de moară, care și-a luat denumirea de la Macico Rusul, care a stăpânit, după cum arătau răzeșii de pe jumătate de jos a satului, vadul vechi de moară, vadul cel din jos, unde au fost moara lui. Despre formarea satului există o legendă care s-a transmis din tată în fiu și așa mai departe și o să o
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
pînă în or. Chișinău este de - 146 km TOCSOBENI*, sat, în jud. Bălti, așezat pe malul Prutului, între satele Vrănești și Gherman. Face parte din volostea Sculeni. Are 71 case, cu o populațiune de 817 suflete. Răzeșii posedă aci o răzeșie de 334 desetine. Țăranii au pamant 240 desetine. Șunt vii și grădini cu pomi. <nowiki>*</nowiki>Azi ortografiat Taxobeni. Ilie Ilașcu.
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
la 15 iulie 1763 și plecată în Rusia această lasă probabil partea sa de moșie în folosință temporară răzeșilor Crudești. După moartea soțului său Irina se întoarce, totuși, în Moldova și caută să-și revendice partea sa din moșia Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha Mănăstirea Sf. Morminte - 30 ha Răzeșii - 1171 ha (Răzeșii pînă la 10 martie 1847 s-au numărat între mazili și ruptași, iar din anul 1847 s-au egalizat în “ODNOVORȚI”, formînd o clasă deosebită a micilor proprietari. Răzeșii posedă pamînd în devălmășeală. Ca urmare la ei
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Vasile Costin a fost delegat la măsurarea moșiei Stîncăuți - Cucueți, comuna Șapte Bani plasa Rîșcani județul Bălti, ce se află în proprietatea lui Hristofor Negruș, în mărime de 752 ha 1025 m.p. Această moșie se marginea cu proprietatea Ecaterinei Dobrograeva, răzeșia locuitorilor satului Cucueți și satului Bălan; moșia Hiliuți, proprietatea satului Hiliuți; moșia Danul, proprietatea lui Capetanopolis; răzeșia locuitorilor satului Mălăiești și nădelurile din s. Șapte Bani. Alt document este actul de expropriere a moșiei Chiroșca - Danul, proprietatea lui Capetanopolis. O
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
ce se află în proprietatea lui Hristofor Negruș, în mărime de 752 ha 1025 m.p. Această moșie se marginea cu proprietatea Ecaterinei Dobrograeva, răzeșia locuitorilor satului Cucueți și satului Bălan; moșia Hiliuți, proprietatea satului Hiliuți; moșia Danul, proprietatea lui Capetanopolis; răzeșia locuitorilor satului Mălăiești și nădelurile din s. Șapte Bani. Alt document este actul de expropriere a moșiei Chiroșca - Danul, proprietatea lui Capetanopolis. O parte a acestui pămînt a fost repartizat locuitorilor din satul Cucueții - Noi: Popa Constantin Gh, 2 ha
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno (Oleg Danovski), îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
a constituit-o nerespectarea dreptului de strămutare de pe o moșie pe alta, a dreptului de moștenire a iobagului, și dijma episcopală. O consecință a revoltei țărănești a fost semnarea actului constitutiv al uniunii între marea nobilime, cler, orășenii sași și răzeșii secui Unio Trium Nationum. Un impact masiv asupra societății transilvănene l-a avut și răscoala țărănească în Regatul Ungariei contra nobilimii feudale din 1514 condusă de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al regelui Matei Corvin, marea răscoala
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
lăcaș de cult, dar acesta trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat pe un vârf de deal de la marginea satului. Pe grinzile sculptate, se află un text scris în limba română cu caractere chirilice. La sud-vest de biserică se află o piatră veche de mormânt cu o
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
trebuie să fi existat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din moment ce la anul 1774 erau doi preoți și doi diaconi în satul Valea lui Ipati. Biserica de lemn din Ipatele a fost construită în anul 1805 de către răzeșii din localitate, în cimitirul aflat la baza dealului de la marginea satului.
Ipatele, Iași () [Corola-website/Science/324516_a_325845]
-
racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act încheiat la 26 octombrie 1844, aceasta moară era stăpânita în acel an de buciumeni care o cumpăraseră de la Mănăstirea Bogdana cu 240 lei suma
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Sava, Editura Fund. Culturale M. Kogălniceanu/ Cartea Româneasca, București,1942, 51p, Extras din Rev. "Arhiva Românească", tom. VIII, Buc. 1942 B.A.R.: II 188279, B.A.L.: 4 exp. (1R+3D); 1D ex semnat 12. "Din istoria jurisprudenței românești. Răzeșii în proces pentru moșie cu Domnia Moldovei", Aurel Sava, București,1944,p.453-471, Extras din Volumul Omagial "C. Giurăscu" B.A.R.: III 193714 13. "Documente privitoare la târgul și ținutul Orheiului, publicate cu un studiu introductiv de Sava Aurel
Listă cu articole publicate de Aurel Sava () [Corola-website/Science/327218_a_328547]
-
boierul va veni în sat. Magda, care se măritase între timp cu șleahticul Anton Ludno, îl previne pe Șoimaru să fugă pentru că Orheianu a venit cu gânduri de răzbunare. În duminica următoare, boierul vine la biserică pentru a vorbi cu răzeșii. El le spune că i-a cerut noului domnitor să-i ierte pe șoimăreșteni pentru că au luptat de partea lui Tomșa, pretinzând în schimb ca sătenii să-i dea de bunăvoie întregul lor pământ pentru a-și întregi moșia sa
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
Zorleni marcată de dansuri populare într-un adevărat spectacol, fie că vorbim despre Formația de mandoline «Doina Similei» din comuna Alexandru Vlahuță, Ansamblul de cântece și dansuri după cimpoi «Floricica» din comuna Perieni, sau de ansamblurile folclorice «Rapsozii Iveștiului» și «Răzeșii din Pogonești», filonul folcloric autentic românesc este la el acasă. Portul popular, dansurile tradiționale și obiceiurile fiecărei comune în sărbătoare sunt tot atâtea motive pentru a nu ocoli Valea Tutovei. Pentru cei pasionați de istoria neamului românesc, un concediu în
Ana Birchall vă invită într-o călătorie pe Valea Tutovei by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103538_a_104830]