1,305 matches
-
Apața, Transilvania - d. 31 decembrie 1659, Cluj) a fost un cărturar umanist ardelean, care a avut preocupări multiple, în domenii ca: filozofie, matematică, fizică. A fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic și personalitate emblematică a învățământului maghiar. A studiat în perioada 1636 - 1648, la Cluj și la Alba-Iulia, limbile orientale, teologia și filozofia. Rămas orfan de mic, a trebuit să înfrunte mari dificultăți financiare
János Apáczai Csere () [Corola-website/Science/305093_a_306422]
-
care cercetează moștenirea culturii islamice și legătura dintre această și cultură occidentală. Este inițiatorul unei noi discipline pe care o definește că un „orientalism răsturnat” sau occidentalism. Inițiază un proiect de dezvoltare a tradiției islamice pentru a fi compatibilă cu raționalismul modern. Născut pe 13 februarie 1935 la Cairo. În 1956 își finalizează studiile de licență în domeniul literaturii și filologiei la Universitatea din Cairo, iar în anul 1966 a obținut titlul de doctor în filosofie la Sorbona, cu două teze
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
pe care le prezintă dintr-o perspectivă istorică: mării părinți ai bisericii și scolastica (reprezentanți Augustin și Toma d’Aquino, din secolul I până în secolul al XIV-lea), reforma religioasă și Renașterea (secolele al XV-lea și al XVI-lea), raționalismul și iluminismul (secolele al XVII-lea și al XVIII-lea), pozitivismul și știința (secolul al XIX-lea), iar ultima fază este reprezentată de existențialismul secolului XX. Marile curente de gandire din Europa sunt prezentate pe larg, astfel: iluminismul german, italian
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
unui cizmar din Paris; urmând cursurile Seminarului Romano-Catolic. Părăsește în scurt timp seminarul, având în vedere că se îndrăgostise. Este autorul mai multor lucrări religioase minore: "Des Moeurs et des Doctrines du Rationalisme en France" ("Morala, Obiceiurile morale și Doctrinele Raționalismului în Franța" - 1839), " La Mère de Dieu" ("Maica Domnului" - 1844), urmate de două lucrări radicale publicate după părăsirea seminarului, "L'Evangile du Peuple" ("Evanghelia Oamenilor" - 1840), "Le Testament de la Liberté" ("Testamentul Libertății"), publicată în timpul Revoluției de la 1848, urmate de două
Eliphas Lévi () [Corola-website/Science/306840_a_308169]
-
creștină, respingând ideile înșelătoare propagate „în barul hemingwayano-huxleyan” de savanții structuraliști și pozitiviști ai lumii occidentale. Dumitru crede că Dumnezeu poate alege ca mesager al puterii divine pe oricare dintre făpturile sale, oricât de păcătoasă ar fi aceasta. El respinge raționalismul și fanatismul logic al gândirii occidentale, considerând îndestulătoare doar credința lui strămoșească. Dumitru îl găsește pe „doctorul Martin” într-un bar și vrea să-i mulțumească pentru minunea săvârșită. Dugay refuză să accepte recunoștința românului, spunându-i că vindecarea soției
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
Născut într-o familie de nobili cultivați din insula Sân Miguel (arhipelagul insulelor Azore), în 1843, Antero dovedește, în primele sale sonete publicate în 1861, tendințe mistice alimentate de o solidă educație religioasă. La scurt timp însă se îndreaptă către raționalismul și radicalismul social, iar între 1863 și 1865 ajunge marele lider al tineretului din Coimbra, bucurându-se de un inegalabil și legendar prestigiu. Cuprins de impulsul revoluționar al epocii, el scrie o poezie combativa sub titlul "Odes Modernas" (1864). Antero
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Sir Karl Raimund Popper (n. 28 iulie 1902, Viena - d. 17 septembrie 1994, Londra) a fost un filozof englez de origine austriacă, considerat unul din cei mai mari filozofi ai științei din secolul al XX-lea. Fondator al raționalismului critic împotriva determinismului istoric, s-a opus oricărei forme de scepticism, convenționalism și relativism în știință și în activitatea umană în general, a susținut ideea unei societăți deschise (""), adversar implacabil al totalitarismului sub orice formă. s-a născut în Viena
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
și psihanaliza, considerându-le lipsite de fundament științific. Din aceste confruntări cu temele cel mai mult dezbătute în acel timp se cristalizează preocupările care vor forma centrul activității sale ulterioare, anume metodologia critică a științei. Devine un susținător consecvent al raționalismului critic și adversar hotărât al neopozitivismului cunoscut si ca empirism logic dominant în mișcarea filozofică cunoscută sub numele de "Wiener Kreis" (Cercul vienez), ai cărui principali reprezentanti erau Moritz Schlick si Rudolph Carnap. În 1937, sub amenințarea infiltrării nazismului care
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
istoric al lui Karl Marx. Progresul științific este favorizat numai de acele societăți în care sunt garantate libertatea gândirii și libera confruntare a ideilor. Acestea sunt societățile deschise, în contrast cu cele închise, în care domnește autoritarismul politic pe baze ideologice contrare raționalismului critic. Pe această linie, Popper critică ceea ce el numește ""Istoricism"" (""The Poverty of Historicism"", "Mizeria Istoricismului", 1957), concepție, după care evoluția istorică a umanității ar fi predeterminată pe baza unor reguli intrinsece. Se recunoaște aici doctrina lui Marx asupra socialismului
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
cu toate imperfecțiunile sale, ca formă de organizație statală care are drept scop garantarea libertății individuale și a progresului relațiilor interumane. Ea permite corectarea treptată a imperfecțiunilor prin reformele sociale. Rămâne însă totdeauna pericolul absolutizării unor principii, în contradicție cu raționalismul critic. Critica este considerată de filosoful austriac drept singurul mod de a progresa, iar limbajul este atât de important, tocmai pentru că face posibilă critica. Filosoful teoretizează un mod în care critica ar trebui să fie făcută. Fiecare trebuie să își
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
în mod activ comemorările centenarului nașterii lui Paul Langevin, publicând texte în memoria acestuia în diverse reviste și scriind un text ceva mai personal pentru revista Scientia, "Langevin et le rationalisme, le savant hors de la tour d'ivoire/ Langevin și raționalismul, savantul în afara turnului de fildeș". Ea reia și îmbunătățește niște texte pe care le scrisese deja cu privire la dânsul în anii treizeci, în particular în ziarul "La Technique moderne". În anii șaptezeci și optzeci, leagă prietenie cu istoricul Jean-Paul Roux, ale
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
Ungaria), Niccolò Paganini(Italian), Franz Schubert(Austria) Piotr Ilyich Tchaikovsky (Rusia, romantic) Giuseppe Verdi(Italia,romantic) Richard Wagner(Germania,clasic). Pe frontul literar, noul secol este deschis de romantism, o mișcare care s-a răspândit în Europa ca reacție a raționalismului din secolul al XVIII-lea și se dezvoltă, mai mult sau mai puțin, de-a lungul liniilor revoluției industriale, cu tendința de a reacționa împotriva schimbărilor dramatice asupra naturii cauzate de motorul cu aburi și de calea ferată. William Wordsworth
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
că pot face un turn până la Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a Împrăștiat. A lucrat cu egiptenii, și ei au eșuat În magie. A lucrat cu evreii, și ei au eșuat În fanatism. A lucrat cu grecii, și au eșuat În raționalism. și apoi a chemat neamurile. Deci prin toate aceste experiențe Dumnezeu ne arată că fiecare neam este chemat la mântuire. O faci, Împlinești porunca lui Dumnezeu, trăiești. Nu o faci, pieri. Deocamdată neamul românesc, slavă Domnului, a trăit destul și
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
și asupra problemelor ce rezultă din subiectivitatea și conștiința de sine a omului. Primul gânditor care a expus unele idei ale filosofiei existențiale a fost reprezentantul scepticismului religios, Blaise Pascal, deja în cursul secolului al XVII-lea. Pascal se opunea raționalismului strict al lui Descartes și categorisea drept arogantă pretenția filosofiei teoretice de a da o explicație existenței omului și a lui Dumnezeu.Ca întemeietori ai filosofiei existențiale moderne sunt considerați Soeren Kierkegaard și Friedrich Nietzsche. Kierkegaard constata că cel mai
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
examinatio". În secolul 18, filosofia dominantă în Moldova și Valahia este neoaristotelismul lui Teophilos Korydalleus, ce a fost în fapt neoaristotelismul paduan a lui Zabarella, Pomponazzi și Cremonini. Către ultimul sfert al secolului, acest curent a fost recuzat datorită răspândirii raționalismului (Christian Wolff) și empirismului (John Locke). Importante personaje ale secolului pot fi considerate Samuel Micu (1745-1806) în Transilvania, și Iosif Moisiodax (1730-1800) în Moldova. Primul a tradus intenisiv din Wolffian Baumeister, promovând implicit iluminismul german. Ultimul a contribuit în mod
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
evidență mai ales în contextul grupurilor de „trezire a conștiinței”. Femeile au experiențe de gen care le conferă o „privatitate colectivă”, cum ar fi cele ale gravidității și nașterii (Alcoff și Dalmya, 1995). Empatia este revalorizată în contextul criticilor exceselor raționalismului și ale mitului intelectualist al cunoașterii. Eticile „feminine” (ale grijii, relațiilor, eticile materne) valorifică potențialul empatiei în fundamentarea moralei. În alte contexte, empatia este extinsă dincolo de comunitatea umană, anume spre comunitatea biotică, drept bază pentru eco-etici. Oamenii au experiențe comune
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
modernilor decât două ipoteze în încercarea de a reconsidera posibilitatea obținerii adevărului: "a)" Dumnezeu intervine în lume sau "b)" Dumnezeu nu intervine; oricare a treia posibilitate (adică intermedierea) fiind exclusă. Dacă Dumnezeu intervine, atunci se poate alege fie calea unui raționalism întemeiat direct pe ideile înnăscute (cum va face Descartes), fie imaterialismul (Berkeley). Dacă Dumnezeu nu intervine, trebuie luată în considerare fie ipoteza „armoniei prestabilite” (Leibniz) fie cea a unei autonomii a lumii (în contextul „absenței” lui Dumnezeu) presupusă din considerente
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
Pirandello cu „Șase personaje în căutarea unui autor”. James Joyce s-a remarcat cu Ulisses. Survin modificări în alimentație și vestimentație. Berlinul devenise o adevărată capitală culturală a Europei, alături de Viena și Paris. Elementele americane sunt adoptate de către europeni. Criză raționalismului ia amploare și popularitatea absurdului crește. Suprarealismul se desprinde fizic de dadaism. Pătrund elemente de ocultism și ezoterism în ideologii. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Les Demoiselles d%27Avignon.jpg Conferința de pace a aplicat principiul naționalităților. Harta politică a Europei
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
flogisticului și a respins primii pași ai revoluției chimice l-au izolat de comunitatea științifică. Cercetările științifice ale lui Priestley au fost intrinsec legate de concepția sa religioasă și, de aici efortul său constant de a realiza o sinteză între raționalismul Epocii Luminilor și credința creștină. În textele sale metafizice, Priestley a încercat să combine teismul, materialismul și determinismul, un proiect ce a fost considerat "„îndrăzneț și original”". El a crezut că o înțelegere corectă a lumii pământești va ajuta omenirea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
dovedit a fi dificil de a folosi metoda științifică pentru a distinge între știință și non-știință. Francis Bacon este considerat a fi întemeietorul metodei științifice moderne. În secolul XX, Karl Popper a introdus un curent radical în teoria științei, numit raționalism critic. Criteriul falsificabilității (infirmabilității), formulat inițial de Popper, a devenit larg acceptat ca criteriu care desparte știința de pseudoștiință respectiv religie. A fost numit de către critici și "falsificaționism". Dar falsificabilitatea nu a putut evita critica, mai ales din partea lui T.
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
a considerat știința drept urmărirea unor programe de cercetare complexe. Joseph D. Sneed a dezvoltat structuralismul epistemogic. T. S. Kuhn și Paul Feyerabend au încercat să demonstreze, cu metode istorice și sociologice, că cercetarea științifică decurge altfel decât cum afirmă raționalismul critic al lui Popper sau cum afirmă criticii lui Popper. Astfel, savanții, în faza obișnuită a cercetării lor, nu urmăresc să verifice afirmațiile fundamentale ale teoriilor lor, ci cercetează în cadrul unei paradigme sau program de cercetare neverificat, care le arată
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
francez. Servind glorificarea puterii regale, viziunea artei clasice franceze este monumentală, folosindu-se pentru acesta de jocul echilibrat dintre orizontale și verticale, spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului. Palatul Versailles, de dimensiuni impresionante, simbol al autorității monarhice absolute, precum și al raționalismului, a adunat pentru construirea și decorarea sa pe arhitecții și decoratorii cei mai reprezentativi pentru noul stil: Charles Le Brun (1610-1690), Louis Le Vau (1612-1670), precum și François Mansart (1598-1666). Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca (strada I.C. Brătianu nr.14) este un
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
toate părțile europei. Britanicii au acordat evreilor drepturi egale în 1856 iar Germania în 1871. Propagarea ideilor liberale occidentale printre evreii emancipați a dus la crearea pentru prima dată a unei clase seculare evreiești care au preluat ideile iluminismului, inclusiv raționalismul, romantismul și naționalismul. "Vedeti și: Antisemitismul, Persecuția evreilor, Legile din Mai." Formarea națiunilor moderne și a identităților naționale a fost acompaniată de o schimbare a prejudecăților anti-evreiești. Practicile care înainte erau justificate pe baze religioase erau acum definiție în universul
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
declanșată în 1826). Acest eveniment l-a inițiat pe Mill în devenirea sa ca filosof, a lăsat la o parte ceea ce el numea "un adevarat sectarianism interior", și a început să se elibereze de tatăl său, de Bentham și de raționalismul secolului al XVIII-lea pe care ei îl reprezentau. În 1831 a publicat o serie de articole în Examiner și l-a întâlnit pe Carlyle. În 1835 va fi responsabil de pierderea manuscrisului primului volum al lucrarii lui Carlyle, "French
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
Diferențele sunt enorme, decizia politică în SUA este încă de la părinții fondatori, de o cantitate uriașe de expertize și de un respect pentru teoreticienii. Societatea anglo- saxonă și în special cea americană născută în ideile dominate de darwinismul social și raționalism crede cu tărie că știința este o așa zisă cale. Patrick Hainey și Alexander George.Din perspectiva analiștilor respectivi situația de criză este caracterizată de apariția unei amenințări și creează stres. Psihologii explică că puși în fașa unei astfel de
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]