312 matches
-
Europei, cu deosebire în Răsărit, unde națiunile în formare se vor confrunta cu asemenea aspecte timp de aproape un secol de acum încolo. Deismul lui, întemeiat pe pura intuiție și pe experiența personală - cum s-a observat - se opune deismului raționalist profesat de Voltaire sau empirismului rațional elaborat de Montesquieu. Rousseau „distinge religia omului (teismul) de religia cetății” (P. Chaunu). Aspirații profunde (nu lipsite de contradicție), care stau la baza sistemului său, îl îndreptățesc pe Ernst Cassirer să-l considere personajul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
am renunțat să mă pregătesc pentru facultate. De aceea uram faptul că tata era comunist. Era o problemă de caracter, dar avea și o cauzalitate spirituală. Eu dintotdeauna am avut o înclinație puternică pentru religie, dar tatăl meu era materialist, raționalist. De aceea nu ne înțelegeam. Dacă discutam ceva legat de religie, își bătea joc de mine spunând: « Termină cu prostiile astea cu Dumnezeul!» Se enerva la culme. Asta mă întrista. Nu înțelegeam de ce spunea un lucru atât de îngrozitor, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
opere hieratice, eterate, pentru care națiunea trebuie să le poarte recunoștință veșnică. Țara asta e atât de săracă și năpăstuită nu numai pentru că a avut politicieni cretini și muncitori leneși, ci mai ales pentru că a avut intelectuali impotenți. Câți sunt raționaliști? Câți au creat sisteme? Câți au curajul unor utopii sau determinarea de a schimba instituțiile? E ușor să te ascunzi după un eseu. E mult mai greu să faci un studiu sistematic, să oferi alternative fiabile de schimbare, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
porțile cerului și... a zburat. L-a părăsit pe Adam. Abia apoi a fost Eva, soția. Femeia de pământ nu poate fi înlănțuită de nimic și de nimeni, își ia zborul. Iși ia zborul, ajunge înapoi în cer. — Frumos, frumos. Raționalistul Marga, bonomul, un credincios? Toți purtăm măști, toți suntem înlocuitori... Ești credincios, doctore? — Nu. Mă apropie de cer doar pacienții mei. Vezi, muzica de astă-seară puteam s-o ascult și acasă, cum spuneai. Dar voiam să fiu într-o sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Filosof sui-generis, el configurează o categorie existențială aparte, cu iz de specific național (sau regional...), ce ar putea fi etichetată ca derizoriu. Un derizoriu existențial, al condiției derizorii a vieții înseși, la fel de depărtată de „deșertăciunea” creștină ca și de „absurdul” raționalist. Un derizoriu al lipsei unui sens ultim și consistent al vieții, trăită însă mai degrabă cu înțelepciune ludică decît depresiv sau nihilist. Un derizoriu ce nu are astfel nimic de-a face cu derîderea, care este o atitudine față de realitatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia postmodernitatea, astăzi, s-a revoltat cu hotărâre. În definitiv, cine n-ar fi dorit ca morții să învie? Nu doar intelectualii timizi sau raționaliștii. Mai degrabă nu o doreau sau nu o doresc cei care se află la putere: despoții și tiranii sociali și intelectuali, cezarii care s-ar simți amenințați de un Domn al lumii care a învins moartea, arma ultimă a tiranului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fără să se îndoiască de faptul că poate fi găsit pe pămînt, și-i întîlnește în diverse poieni pe zeii lui Moise, Iov și Isaia, apoi pe Ecleziast, pe Iisus, pe Mahomed și pe fondatorii sectelor creștine, o expediție de raționaliști științifici, pe Voltaire, scepticul, pe George Bernard Shaw, socialistul, și toți o învață că Dumnezeu nu trebuie căutat ci trebui să lucrezi întru el cît se poate de inteligent și fără egoism, cultivînd mica bucățică de pămînt care ne aparține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dar totuși, o mână de ajutor nu strică, îmi permit să vă sugerez. Între prieteni, găsesc că este adesea calea cea mai civilizată. ă Domnuele, sunt ultragiat. ă Iar eu sunt pierdut. După celelalte titluri, am înțeles că sunteți un raționalist și un materialist. Cu așa o viziune asupra vieții, nu înțeleg ce obiecții ați avea? ă Nu am evoluta așa de mult în cu liberul meu arbitru. ă În cazul acesta îmi pare rău pentru dumneata. ă și mie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
recuperezi din camera lui Goriancikov. ă Am fost acolo, tresări Virginski și se uită în altă parte încurcat. Admit asta. M-am dus acolo ca să încerc să o recuperez. Nu valorează nimic. Nu am crezut niciodată în ea. Sunt un raționalist. Puteți să mă considerați un materialist și nu aș avea nimic împotrivă. Totuși, m-aș simți mai bine aflându-mă în posesia ei. ă și din cauza asta, în ziua următoare nu ai vrut să intri în casă cu mine. Menajera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mod hotărât laic și radical. 1879 Fondarea lui Societas Rosicruciana În SUA. 1880 Începe activitatea lui Saint-Yves d’Alveydre. Leopold Engler reorganizează Iluminații din Bavaria. 1884 Leon al XIII-lea, prin enciclica Humanum Genus, condamnă masoneria. Catolicii o părăsesc, iar raționaliștii se grăbesc să intre În ea. 1888 Stanislas de Guaita fondează Ordre Kabbalistique de la Rose-Croix. Fondarea, În Anglia, a lui Hermetic Order of the Golden Dawn. Unsprezece grade, de la neofit la Ipsissimus. Împărat Îi este McGregor Mathers. Sora lui Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
românească, Cocea se delimitează de poporanism pe criterii estetice (deși, nu numai...), intrînd în conflict cu Ibrăileanu. Antipoliticianismul (de fapt, antiliberalismul) „proletarizant” de la Facla se va întîlni însă cu cel criticist de la Noua revistă română, conduse de junimistul C. Rădulescu-Motru. Raționalist moderat, profesorul de filozofie și psihologie se va orienta, alături de I.L. Caragiale, către Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, arătîndu-se deschis chiar colaborării cu socialiștii. Noua serie a revistei sale (1908-1916) reflectă această orientare eclectică, deschisă, nediscriminatorie. Sub influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ortodoxist și antimodern(ist), în care artiștii laicizanți apar expuși anatemei viitorului: „...și vor fi dezvrăjiți și trimiși spre pocăire în sihăstrii claustrale din toate taberele artei îndrăcite unde pîndesc: rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii renegați, renegații cosmopoliți, francmasonii intelectuali, raționaliștii mistificatori și alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist: „Omul artei viitoare va fi un uimitor erou făurar (...) asemeni paloșului heruvimilor cărora li s-a încredințat în grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și stupid. Dar Freud era medic, și medicii din secolul al XIX‑lea erau foarte aspri cu sentimentele. Ei susțineau că ființa umană reprezintă o doză de componenți chimici În valoare de vreo șaizeci și doi de cenți - erau niște raționaliști severi și niște indivizi intransigenți. - Dar Ravelstein era departe de a fi credul. - Bineînțeles. Să mergem Însă un pas sau doi mai departe - am să‑ți mărturisesc un gând trăsnit de al meu. Mă Întreb cum s‑ar Întâmpla. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că este importantă o trecere în revistă a dezvoltarea ei filosofice. Astfel, Platon o consideră înșelătoare și utilă doar ca instrument pentru reminiscența ideilor, în timp ce Aristotel vede în această componentă elementul necesar pentru formarea unei judecăți generale în jurul cazurilor particulare. Raționaliștii o consideră ca pe ceva secundar, iar empiriștii recunosc în ea nu doar unicul izvor al cunoașterii obiective, dar și criteriul suprem al adevărului. I. Kant a căutat o cale de mijloc prin judecățile sale sintetice și apriorice. Cunoașterea este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aparent obiect de studiu al Tratatului său -, trece în plan secund prin prezentarea unor structuri rigide în care ar urma să introducă ceea ce nu e de introdus, ființa și nu lucrul neînsuflețit. Păsărelele de hârtie sunt lucruri doar în mâna raționaliștilor, a științei pozitive, nu și în credința lui Unamuno, care prin iubirea sa le în-suflețește26. A "crea" prin cuvânt (prin numele dat științei), a "vedea" dinamism acolo unde alții văd staticul, înseamnă a trece dincolo de aparențe, în lumea esențelor o
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
o comunicare de tipul celei politice se întemeiază tot mai mult pe sistemul de schimburi de imagini și valori simbolice. Mediatizarea imaginii transformă cîmpul electoral într-un adevărat univers de semne în cadrul căruia ucenicii vrăjitori ai conținutului latent au înlocuit raționaliștii de tip cartezian"339. Acești ucenici, nu chiar așa de vrăjitori, aplică cu conștiinciozitate strategii care și-au dovedit valabilitatea. Nu li se cere să participe la o înfruntare de idei, la o confruntare dintre bărbați și femei, ci li
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
parte, reprezentanții „economiei politice” au observat că nu toate regularitățile prezente în fenomene economice sunt dictate de un „centru” politic; cu alte cuvinte, diverse inițiative spontane individuale pot contribui la realizarea coerenței organismului social. Aceasta l-a obligat pe un raționalist ca Adam Smith să vorbească, cu privire la mecanismele constitutive ale pieței, despre o „invizibilă mână” protectoare. O metaforă a Providenței menită să rezolve antinomia relațiilor sociale moderne, în care gânditorii scoțieni, mai ales, sesizează ireductibilitatea complexității ființei umane la statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o anumită epocă. Abia teoriile de "compromis" au mai atenuat din aceste dezbateri animate, susținând că ființele umane dețin atât cunoaștere înnăscută, cât și dobândită. O altă mare dezbatere a problemei originii cunoașterii este aceea dintre raționalism și empirism. Potrivit raționaliștilor, sursa principală de cunoaștere este facultatea omului de a raționa și numai prin această cale adevărurile despre realitate pot fi înțelese. Prin urmare, se poate defini raționalismul ca teorie în care există un izomorfism între rațiune și realitate care face
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai puțin a faptelor imanente și observabile. Actorii sunt analizați ca ființe sociale care construiesc mediul în care ele operează în funcție de propriile lor identități, valori sau referințe culturale. Astfel, rezultă o realitate subiectivă care se opune realității materiale descrise de raționaliști, și care susține ideea potrivit căreia conflictele nu sunt inerente sistemului, ci dimpotrivă rezultatul unei construcții a actorilor. Noțiunile de criză și conflict conduc la dezbaterea referitoare la calificarea unei situații de criză. Unele crize pot fi considerate ca obiectiv
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
deosebit de scrupuloși, care abordează (și tratează) totul de pe pozițiile unei înalte exigențe. Oricine nu satisface aceste exigențe (aceștia fiind, în fapt, majoritatea) este supus unei aspre critici. Ei se caracterizează printr-o neliniște accentuată, care se manifestă prin suspiciune. e. Raționaliștii. Constituie acea categorie de oameni calculați, gata oricând pentru relații conflictuale, atunci când există o posibilitate reală de a-și atinge, prin conflict, propriile scopuri. Ei pot juca mult timp rolul de supus, de om docil, de cooperant, dar atunci când se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în vremi trecute ei singuri au purtat greutatea instituțiilor: dacă partea clerică s-a bucurat de prerogative, ea a și împlinit o sarcină de cultură, pe care, în împrejurările date ale evului mediu, nu le putea îndeplini o clasă de raționaliști. Clerul au dezbătut popoarele nouă ale Europei din mrejile unor credințe și obiceiuri în cari puterea fizică jucă cel Întâi rol, căci dovedit este că atât zeul suprem al germanilor ca și cel al celților și al slavilor au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în mod sigur e mai bine să le compari (așa cum a făcut Hoffmann 1991), decît să le distrugi. Logica internă a distincției lui Keohane, fie ea conștientă sau nu, este de a oferi un tip ideal de cercetare, întruchipat de raționaliști, care pot integra cu folos idei din tabăra reflectivistă, dar care nu trebuie să încline prea tare în această direcție. Știința este de o parte, simplele idei bune de cealaltă. Dihotomia aceasta ilustrează o poveste a progresului și a idealului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și este cel mai ușor de recunoscut în modul în care Keohane descrie empiricul. Keohane arată că reflectiviștilor le lipsește un program de cercetare empiric și că, pînă vor dezvolta unul, ei nu contează de fapt ca veritabili concurenți ai raționaliștilor (Keohane 1989 [1988]: 173). Acest raționament se bazează pe o epistemologie empiristă pentru a înțelege empiricul. Din moment ce există multe neînțelegeri asupra acestui lucru, ar fi bine să reamintim că nu cercetarea empirică ca atare a fost cea care a făcut
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Deoarece complexitatea socială nu permite unei inteligențe izolate să utilizeze toate informațiile necesare. Experiențele personale, diversitatea circumstanțelor, verificarea În practică a eficienței teoretice propunerilor sunt indispensabile pentru a găsi o soluție corectă problemelor. De acest lucru m-a convins un raționalist sever, Jacques Maritain, care, după mai multe Încercări de a pune bazele principiilor etice, a admis până la urmă că „factorul cel mai important În progresul moral al omenirii este dezvoltarea experimentală a cunoașterii, care se află undeva la marginea sistemelor
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
forme politice opuse: totalitarismul și integrismele (creștin, islamic, hindi), democrația, bazată pe proiectul individului și societății și cunoașterea-recunoașterea celuilalt își continuă traseul, nu rareori sinuos și dificil: "Ea este indisociabil legată de mișcarea centripetă ce apropie de noi tot ceea ce raționaliștii, expulzaseră, refulaseră: sexualitate și folie, inconștient și univers colonizat, muncă proletară și experiență feminină" (A.Touraine, 1994:201). Este o reconfigurare a lumii, marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]