21,599 matches
-
monarhiei constituționale în România! În opinia detractorilor, evenimentul de la Palat, din 30 decembrie 1947, al cărui curs a avut loc sub somație și șantaj, a fost o acțiune de trădare a Regelui, o consecință a slăbiciunii și lașității. Prin această rațiune se explică agățarea de putere, cu orice preț, incapacitatea de a înțelege spiritul de sacrificiu care a fost la baza abdicării Majestății Sale, sub presiune. Astfel de atitudini alunecă în eroare și vor fi reprimate de istorie. Dar, pentru fiecare
ACT UZURPATOR, DEVASTATOR PENTRU DESTINUL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419853934.html [Corola-blog/BlogPost/384576_a_385905]
-
pe care nici cînd nu-l putea visa. Amîndouă speciile se asociază ideii , foarte inegală a concepției în privința disproporționării capacitățiilor lor și ambele vor să cucerească pămîntul/care este un gol imens. Privind din punct de vedere schematic, ambele sunt rațiuni absurde/ Din punct de vedere economic ,politic și moral Gibris aparțin civilizației ,tehnicii moderne și Shaduko -primitivității, sub desvoltării. Politic și moral Gibris sunt o consecință de mare intensitate a personalității, individului, pe cînd Shaduko reprezintă primitivitatea, sub desvoltarea intelectului
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1473868459.html [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
scenice, pentru că viața mea nu a lăsat loc la așa ceva. După moartea lui Radu și imediat apoi a fiului nostru Barbu, durerea mea era atât de copleșitoare, încât singura soluție mi s-a părut sinuciderea, pentru că nu mai găseam nicio rațiune de a continua viața fără ei. Nu știu dacă mă poți înțelege. Într-un rând, am chiar trecut la fapte, dar am fost salvată de un vecin, care auzise spărgându-se geamul de la baia mea, unde încercam să-mi iau
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-vedeta-a-scenei-de-teatru-dorina-stanc-interviu-realizat-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
sunt amestecate cu o mulțime de minciuni. Ca să afli răspuns la aceste întrebări trebuie să îți urmezi nu inima și nici creierul ci pe amândouă în egala măsura. Pentru înțelegerea Forței trebuie să existe un balans perfect intre suflet și rațiune, fără separare intre ele. Cine e ghidat doar de sentimente e ușor de indus în eroare, de asemenea cine se ia doar după rațiune e ușor să se insele. Dar e foarte greu să înșeli pe cineva care are un
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
amândouă în egala măsura. Pentru înțelegerea Forței trebuie să existe un balans perfect intre suflet și rațiune, fără separare intre ele. Cine e ghidat doar de sentimente e ușor de indus în eroare, de asemenea cine se ia doar după rațiune e ușor să se insele. Dar e foarte greu să înșeli pe cineva care are un perfect echilibru între cele două. Pentru a înțelege ce este în vârful piramidei trebuie să vezi realitatea din exterior, să înțelegi natura realității imediate
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1403082648.html [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
cu toată convingerea și tăria că, în măsura în care se împărtășește de toate acestea, pe calea ascezei și contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al mântuirii personale, ce anticipează promisiunea unui ,,cer nou și pământ nou,, (II Petru 3,13). În altă ordine de idei, lumea, timpul, omul fac
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Sfântul Maxim descrie pe om ca pe o Biserică mistică, mistagogică: „Prin trup iradiază ca printr-un naos, partea făptuitoare a sufletului în împlinirea poruncilor prin înțelepciune practică; prin suflet aduce ca printr-un ierateion lui Dumnezeu, folosindu-se de rațiune în cunoașterea naturală, sensurile desprinse din simțuri, după ce a depărtat de la ele în duh tot ce-i material și necurat; iar prin minte, ca prin altar, cheamă tăcerea prealăudată a ascunsei și necunoscutei mari grăiri a dumnezeirii”. Sufletul este văzut
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
prin minte, ca prin altar, cheamă tăcerea prealăudată a ascunsei și necunoscutei mari grăiri a dumnezeirii”. Sufletul este văzut ca fiind compus din două puteri: puterea intelectuală și puterea vitală. Facultatea mintală se compune la rândul ei din minte și rațiune (latura contemplativă, respectiv latura practică) în dezvoltarea acestora fiind un progres necontenit al sufletului, latura contemplativă: minte - înțelepciune - contemplație - cunoaștere - cunoaștere ce nu se uită în adevăr, însă și a celei practice, raționale: rațiune - prudentă - făptuire - virtute - credința, în bine
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
la rândul ei din minte și rațiune (latura contemplativă, respectiv latura practică) în dezvoltarea acestora fiind un progres necontenit al sufletului, latura contemplativă: minte - înțelepciune - contemplație - cunoaștere - cunoaștere ce nu se uită în adevăr, însă și a celei practice, raționale: rațiune - prudentă - făptuire - virtute - credința, în bine. Numai prin unirea progresivă a rațiunii cu mintea, prudenței cu înțelepciunea, lucrarea, virtutea cu cunoașterea și credința cu cunoașterea care nu se uită, se ajunge la cunoașterea deplină a lui Dumnezeu. Acestea trebuie să
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
în dezvoltarea acestora fiind un progres necontenit al sufletului, latura contemplativă: minte - înțelepciune - contemplație - cunoaștere - cunoaștere ce nu se uită în adevăr, însă și a celei practice, raționale: rațiune - prudentă - făptuire - virtute - credința, în bine. Numai prin unirea progresivă a rațiunii cu mintea, prudenței cu înțelepciunea, lucrarea, virtutea cu cunoașterea și credința cu cunoașterea care nu se uită, se ajunge la cunoașterea deplină a lui Dumnezeu. Acestea trebuie să fie într-un raport de egalitate, ceea ce aduce echilibru spiritual sufletului. Mai
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
amurgul cețos al secolului XIX?!... Mai simplu spus, câți dintre mioriticii noștri zoon politikon pur sânge și cei de împrumut mai dezvoltă actualmente singulara facultate de a gândi între nenumărate aranjamente de cardașlâc cartieresc?!... Desigur, mă refer aici la acea rațiune capabilă să vizeze nemijlocit binele nației întregi și cel al țării diriguite, din fericire, doar efemer de aceștia. Cred că răspunsul poate fi dat cu o foarte mare ușurință de către orișicine azi. Spun ușurință, iară nu ușurătate, după cum aleșii neamului
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
ancienes”, sintetizând opinia că modernii ar trebui socotiți superiori anticilor, cuvenindu-se a fi mai mult prețuiți decât aceștia. Cearta dintre clasici și moderni a divizat Academia franceză, în combaterea ideii superiorității clasicilor antichității cei din urmă aducând argumente ale rațiunii, ale gustului și chiar ale religiei! O replică la adresa barocului este și iluminismul (sec. al XVIII-lea), curent ideologic și cultural al burgheziei în curs de emancipare. În plan estetic iluminismul, cu punct de iradiere în Franța, perpetuează principii ale
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
dar și celor care i-au adoptat stilul de viață după ce s-au văzut urcați în vârful puterii, romantismul se manifestă în două direcții principale: se distinge un romantism avântat, revoluționar, fructificând anumite orientări iluministe (deși combate cultul excesiv al rațiunii), și un altul paseist, caracterizat prin regret față de trecutul patriarhal și rezistență la înnoire, în continuarea literaturii preromantice. Cu toată această diversificare, romantismul apare ca un curent literar relativ omogen, cu particularități și o metodă de creație originală. Romanticii contestă
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
susținute și de un foarte temeinic demers în artele figurative. Suprarealiștii (A. Breton, G. Apollinaire, P. Éluard, T. Tzara ș.a.) caută prin așa-numitul dicteu automat, sau automatism psihic, să exprime în poezie stări ale subconștientului, dincolo de orice control al rațiunii. Expresionismul s-a constituit în Germania primelor decenii ale sc. al XX-lea; ignorând principiul aristotelic al mimesis-ului în artă, pentru expresioniști imaginea artistică nu mai e rezultatul unei impresii venite dinafară, ci expresia unui peisaj interior. Ei exagerează orice
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
ea se dă o luptă: nu-i timp de suferințe! / Căci pregătește pască și miel și drob pe masă ... ” Poeta face tot ce-i stă în putință spre a asimila integral iubirea, ajungând să o conceapă ca pe unica sa rațiune de a fi. Exemplific cu poezia „Iubește-mă!”: „Iubește-mă! Și-apoi dispari în neguri/ Sărută-mi fraga buzelor flămânde/ Simte-mă-n gesturi tandre, tremurânde,/ În care se ascund atâtea doruri.// Iubește-mă, și lasă-mi sânii plini/ De
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_anotimpurile_rataci_octavian_curpas_1345604868.html [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
memorabil eseu, Paul Ricoeur abordează problema „memoriei instrumenta lizate” subliniind că „... își găsește aici locul potrivit categoria weberiană a raționalității conform unui scop (Zweckrationalitätät) opusă celei de raționalitate conform unei valori (Wertraditionalität); la fel categoria folosită de Habermas, și anume rațiune strategică opusă rațiunii comunicaționale. Pe acest plan se poate vorbi de abuzuri de memorie, care sunt în același timp abuzuri de uitare.” Ceea îl preocupă pe eseistul francez - și ne servește nouă în situația de față - este tocmai aspectul în
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Ricoeur abordează problema „memoriei instrumenta lizate” subliniind că „... își găsește aici locul potrivit categoria weberiană a raționalității conform unui scop (Zweckrationalitätät) opusă celei de raționalitate conform unei valori (Wertraditionalität); la fel categoria folosită de Habermas, și anume rațiune strategică opusă rațiunii comunicaționale. Pe acest plan se poate vorbi de abuzuri de memorie, care sunt în același timp abuzuri de uitare.” Ceea îl preocupă pe eseistul francez - și ne servește nouă în situația de față - este tocmai aspectul în care se produce
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
în care se produce întretăierea „...problematicii memoriei cu aceea a identității, atât colective cât și personale”. Și Paul Ricoeur amintește de teoriile în care Locke sublinia că „memoria e ridicată la rangul de criteriu al identității 1.” Sprijinindu-ne pe rațiunile de mai sus vom utiliza exprimarea eseistului amintit, aplicând-o la conținutul celor două lucrări în care, evident este că „ miezul problemei constă în mobilizarea memoriei în slujba căutării, a cererii, a revendicării identității 2.” Fragilitatea fenomenului identității survine din
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Inspirat dintr-o poveste reală, „cel mai izbutit roman de dragoste exotic românesc”, cu personaje reprezentând deopotrivă rațiunea și simțirea, Maitreyi al lui Mircea Eliade, este și azi, la 30 de ani de la moartea lui și la peste șaptezeci de ani de la publicarea romanului, un veritabil bestseller. Ca roman de dragoste, Maitreyi are în centru o pereche de
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1461314721.html [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
mitologia seducției” (Eugen Simion), primind floarea cu ofranda fetei, firul de păr, sau coronița de iasomie, semnul logodnicei, Allan e cuprins „de o fericire calmă și în același timp violentă”, precum și de „un fluid suprafiresc de dulce”, care îi orbesc rațiunea și îl schimbă pentru totdeauna. Nu se declară îndrăgostit, ci vrăjit, începând să caute adevărata dragoste, pură, care nu e decât o cale spre cunoaștere și autocunoaștere: „Nu pot fi fericit decât într-o dragoste perfectă și nu găsesc asemenea
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1461314721.html [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
m-au rănit într-un fel sau altul, sau cu o intensitate sau alta. Fiecare și-a urmat datul în momentul călătoriei lor prin viața mea. Mulți mi-au fost dragi, i-am respectat din tot sufletul și cu toată rațiunea cu care m-a înzestrat cerul, atât cât este. Totuși mă întreb mereu de ce frumusețea lor a pălit la un moment dat prin acțiunile lor. Nu pot afirma că nu mai am încredere în ei. Am avut momente în care
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1487928770.html [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
frumusețea textului literar. Prin aceasta, filosoful Nicolae Turcan dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei profane - pregătirea pentru moarte, dar din perspectiva credinței creștine autentice, reamintindu-ne că adevărata filosofie nu se poate împlini în plan personal fără întâlnirea cu rațiunea Supremă, care este Dumnezeu. Scriitorul Nicolae Turcan, după ce face o incursiune de excelență în meseria armelor, activează câțiva ani în forțele de elită ale Armatei Române, în Aviația Militară, perioadă în care își face și ucenicia în sanctuarul cioranian, absolvește
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credință și filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “întru ascuns”, locul unde are loc fuziunea între credință și rațiune, între minte și inimă. El vorbește despre o cale a luminii, dar pentru care îți trebuie un “pașaport” al Cerului, iar pe acesta stă scris: “Lăsați-l să primească lumină curată!” Dar ne atenționează că e un drum greu, anevoios
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
și un strop de speranță la final. Da, e lumea din jurul nostru, în care se fură valori materiale și morale, lumea în care se distrug vieți, se desfac și se refac destine ca într-un menuet ciudat, în care glasul rațiunii și al legii adoarme de multe ori zămislind monștri de indiferență, munți de suferință, pe care nici o compensație nu o poate răscumpăra. Împărțită în cinci capitole, cartea debutează cu imaginea unui cuplu de tineri ce traversează o criză a relației
ROMANUL CARE ACUZĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanul_care_acuza.html [Corola-blog/BlogPost/341791_a_343120]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DUALITATE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Lumina trece în întuneric îngerul și demonul se aud, rece și cald, soarele și luna peste tot instinctul și rațiunea. Putem să ne comparăm cu ceva? Omul balansează între yng și yang care se ia doar așa și reprezintă natura din ea. Egoul se departează de minte lumina rupe întunericul prin cuvinte optimistul ajunge pesimist omul convins în echilibrul maniheist
DUALITATE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1465368671.html [Corola-blog/BlogPost/385292_a_386621]