755 matches
-
spațiul sacru al Bisericii sau în casele personale, ci și în spațiul public. Procesiunea religioasă a fost un izvor de bucurie și pace interioară, un prilej de îmbogățire spirituală”. Odoarele Sfinte prezentate în procesiune (Icoana făcătoare de minuni de la Trifești, racla cu Sfintele Moaște de la Mănăstirea Ciolpani și veșmântul Cuvioasei Parascheva de la Blăgești) au fost expuse pentru mai multe zile la Catedrala Sf. Ier. Nicolae din Buhuși. Întreg programul liturgic, desfășurat pe parcursul a două zile a cuprins Acatistul Maicii Domnului, Sfântul
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Procesiune_cu_icoane_la_buhu_aurel_v_zgheran_1378818718.html [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
cerul, implorând pe Dumnezeu să le dea ploaie, să salveze culturile pârjolite de soarele nimicitor. Credincioșii se închinau, făceau mătănii, se rugau la Sfântulița, și ploile nu întârziau. Oamenii discutau că acolo unde erau mulți răufăcători, necredincioși, nu puteau ridica racla sfintei Filofteia - 10 - 15 oameni - așa de grea se lăsa. Era o pedeapsă pentru acei oameni. Credincioșii apelau și la tradiție, de comun acord cu Costică, îl dezbrăcau în pielea goală, îl acopereau cu frunze de arine, fag, stejar, pe
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Slujbele se oficiază în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, situată pe un teren puțin mai înalt. Aceasta are altarul acoperit cu sculptură metalică aurie, cu motive florale. În partea superioară sunt icoane cu chipurile sfinților. În biserică este expusă și o raclă cu moaștele celor 40 de Mucenici, ale Sfintei Ecaterina și ale Sfântului Gheorghe. Pictura este veche, întunecată. Singura pictură mai luminoasă este portretul Sfintei Filofteia îmbrăcată în costum popular, cu un topor mic într-o mână și cu un coș
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458989816.html [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Moș Mitriță din deal aman mai știa să-și facă gura leică și pîntecele balercă. Avea un sicriu „pentru moarte” pe care pînă una-alta îl ținea plin cu fasole în pod. Acuma însă, împins de nevoie, moș Mitriță umpluse racla cu sculău negru ca sîngele de porc gata să se închege. Și zicea moșul băieților lui: „Nu vă cer să-mi faceți cavou de cărănidă și cruce de aur la cap. Uite așa să mă duceți la groapă: în racla
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
racla cu sculău negru ca sîngele de porc gata să se închege. Și zicea moșul băieților lui: „Nu vă cer să-mi faceți cavou de cărănidă și cruce de aur la cap. Uite așa să mă duceți la groapă: în racla cu sculău! Și, dacă am noroc să moară și baba deodată, să ne puneți unul lîngă altul: guriță lîngă guriță/ca doi pui de prepeliță. Da' să nu uitați să-mi puneți la cap o oală cu moare de curechi
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
o stare un individ o nuanță cu iz existențial ceva oarecum conservat cu sos de bulion unt de limbă de lemn oțet și diverse condimente amprentabile se trece totul prin radă prin mamă și se face un dosar ultramarin o raclă ornamentală bine relevată la extremități la cap și picioare urmează o leorbăială zdravănă oriunde și oricum imprimată pe hârtie sau în ceara urechii restul e chiar rest ceea ce rămâne de executat e un fleac o necesitate o aberație VASUL MARIN
CARTEA CU PRIETENI (X) de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_x_.html [Corola-blog/BlogPost/355847_a_357176]
-
aceea a fost arestată și ea de Securitate (corp delict nr. 30), dar mai apoi a fost recuperată. S-a mai păstrat, brăcuit, începutul celui de-al doilea sonet al coșmarului cu scrisul lui Covaci: Eram, în vis, cadavru, în raclă și în groapă. Simțeam în nară izul putreziciunii mele, Dar auzeam tăcerea cum sapă, cum tot sapă, În moartea mea să scoată comori de gând și stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
mare. „Sunt oameni care vor miracol într-o lume în care nimic nu-i mai uimește, nimic nu-i mai motivează. Sunt oameni care au probleme foarte grave cauzate de migrație. Am văzut scene în pelerinaj, când omul ajuns la raclă a spus “Mamă, am ajuns, se gândește mama la tine!”“, a mai spus Sociologul Mirel Bănică. Sociologul Mirel Bănică crede că Biserica nu controlează fenomenul pelerinajului, ci plecarea în pelerinaj este o decizie 100% individuală: „Biserica este clar că are
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
cât omul înaintează în vârstă, cu atât înțelege mai bine, și teologic, și spiritual pelerinajul; îl spiritualizează mai mult. Un alt procent semnificativ din pelerini, pe care îmi este greu să-l cuantific, îl reprezintă cei atrași de sacru, pentru că racla Sfintei Parascheva, a Sfântului Dimitrie iradiază divinul. Nu poți descrie ce este sacru, e asemeni magnetului care atrage pilitura de fier. Un alt aspect interesant este că pelerinajul în lumea ortodoxă este foarte diferit de pelerinajul catolic. Acolo se merge
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
într-o atitudine de smerenie, aia e falsa smerenie, foarte periculoasă și străină de duhul Ortodoxiei. Pietismele de acest gen, pe mine personal, mă îngrijorează. Ceea ce pot mărturisi însă cu mâna pe inimă este că atunci când oamenii se apropie de raclă, în general, se manifestă în ei smerenia, chiar și la cei la care nu te-ai fi așteptat deloc. Se intră în acea stare zero, care are loc de obicei cu o oră înainte de a atinge sfintele moaște, când oamenii
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
intră în acea stare zero, care are loc de obicei cu o oră înainte de a atinge sfintele moaște, când oamenii participanți la pelerinaj devin mult mai împăcați cu gândurile lor, cu Dumnezeu și cu semenii din jur. După ce treci de raclă și ești expulzat din zona aia de sacru, aproape că nu știi ce se întâmplă cu tine, iar smerenia se transformă în uimire. Ar fi bine dacă această stare s-ar conserva mai mult în viața reală, pentru că o parte
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
cu sacrul pe care au trăit-o. Unii, însă, devin complet transformați și li se schimbă viața. Biserica nu poate refuza șansa smereniei, chiar și celui mai ticălos pelerin. De ce ar alege un pelerin să vină să se închine la racla unui sfânt în ziua prăznuirii lui, și nu în oricare altă zi? Dumneavoastră personal de ce alegeți să veniți în ziua sfântului? Eu vin dintr-un interes personal pur, fiindcă în ziua prăznuirii este rândul cel mai mare și varietatea terenului
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
grijă de dramaturgia evenimentului în sine ... Dramaturgie ... Vă va șoca, poate, dar un pelerinaj reușit este ca o piesă de teatru în care fiecare actor are locul și rolul său. De la forțele de ordine, Jandarmeria, la preoții care stau la raclă, la cei care organizează rândul, la seminariști, la cei care împart pomana sau florile, acatistele - totul este foarte bine pus la punct. Altfel spus, pelerinajul devine un loc de studiu ... Care îmi arată cum evoluează practica religioasă, cum răspunde Biserica
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
De-ai ști că iubirea e fulger- Prin ploaie o regăsești, Când tună cu fraze de înger, Atâta de mult ți-o dorești. De-ai ști că această iubire, Nu are vreo altă credință, Vezi, să nu-o pui în raclă, Ea crede în suferință... Iar când florile nu vor mai fi Pe pământ, în cer și pe ape, Numai iubirea va înflori, De sufletul și trupul tău, aproape. NE VEDEAM PRIN SORI Ne vedeam prin sori, alergând, Curați, ne prăbușeam
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1423312014.html [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
Articolele Autorului la români, de când mă știu, (dar nu mă băgați în samă) omul moare dacă-i viu, dacă-i mort - îl pui în ramă. și-atunci vorbele de clacă se-nmulțesc într-o părere, că și cel întins în raclă ar boci de-așa durere. lumânări și mărunțișuri, în tăcerea din capelă, și pe mort niscai bacșișuri, put mai rău ca în pubelă. eu, român, de când sunt viu, cheltuiesc în veselie, pe tabac și pe rachiu și mai rar pe
ASTA, DRACU, ÎNŢELEGE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Asta_dracu_intelege_george_safir_1378792053.html [Corola-blog/BlogPost/372867_a_374196]
-
care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtășanie. Sfântul Dumitru. Pe 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor. Moaștele sale au fost așezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din București. Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. RUGĂCIUNE către Sfântul Dumitru „Sfinte Dumitru, tu ai fost ales de Dumnezeu și hărăzit să ocupi funcția de proconsul, în timpul crudului persecutor al creștinismului
Sfântul Dumitru. Ce nu ai voie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104440_a_105732]
-
hectar pentru sectorul viticol și pomicol. La Iași continuă cel mai mare pelerinaj ortodox din țară, cu ocazia Sfintei Cuvioase Parscheva, ocrotitoarea Moldovei. Deși sărbătoarea propriu-zisă este mâine, peste o sută de mii de pelerini s-au închinat deja la racla cu moaștele sfintei. Aseară au ajuns la Iași și moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, aduse special pentru această sărbătoare. Un reportaj de Lucian Bălănuță, de la Radio România Iași. Cel mai important pelerinaj religios al ortodoxiei române este în plină desfășurare
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
tăietoarele de sticlă circulare cu diamant montat pe o riglă gradata și creioanele cu vârf de diamant pentru scriere pe sticlă. Diamantele prezentate izolat se clasifică la poziția nr. 71.02. 4) Uneltele speciale pentru fierari și potcovari, cum sunt raclele, matrițele (pentru cuie etc.), poansoanele, stanțele și contrastantele. 5) Uneltele pentru mine și șantiere, cum sunt barele de mină, cleștii cu levier, foarfecele pentru tăietorii de piatră, broșele pentru piatră, penele de carieră. 6) Uneltele pentru tâmplari, tocilari, cimentieri, ipsosari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]
-
sa la preotul Dănilă în Creaca în anul 1756 o "„beserică bună dată, acoperită cu paie, potirul spart, pe fund lipit cu ceară, cărțile, odăjdile au fost în Brebi, că popa ține și acolo popor, s. Cuminecătură sau aflat întro raclă de scoarță de mestiacăn, s. Mir nu sau aflat.”" În continuare episcopul surprinde o tradiție nemaiîntâlnită prin satele noastre, legată istoric de ciuma care a pătruns în anii 1738-1739 în Transilvania. "„Dupe aceasta sau aflat basereca încinsă cu lumină de
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
și terorismul pentru a menține controlul asupra Romei. A abrogat multe dintre reformele constituționale antecedente create de către predecesorii săi. Singurul lucru benefic Romei a fost completarea templului lui Jupiter început de tatăl său, Priscus. Tarquinius a înlăturat și distrus toate raclele sabine de pe Piatra tarpeiană, înfuriind oamenii Romei. Oamenii nu mai puteau tolera domnia sa tiranică atunci când a permis violul Lucreției, o patriciană romană, de mâinile propriului său fiu. Rudă a Lucreției, Lucius Junius Brutus (strămoș al lui Marcus Brutus), a convocat
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
1400-1432), mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca întâistătător în scaunul Mitropoliei Moldovei, de la Suceava. În anul 1402, voievodul Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă și așezat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou într-o raclă ferecată cu argint. După cum precizează Misail Călugărul într-un adaos la cronica lui Grigore Ureche, ""în 2 ai a domnii lui, fiindŭ mai intreg și mai cu minte decât cei trecuți înaintea domnii lui și multu trăgând și râvnindŭ spre
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Încă de la începutul Evului Mediu exista o catedrală la Chartes. Construită în stil romanic aceasta era un important loc de pelerinaj. Importanța sa se datora faptului că în catedrală se afla o raclă ce conținea tuncia Fecioarei Maria ("Sancta Camisa") pe care o purta când l-a născut pe Iisus. Legenda spune că relicva a fost dăruită în anul 876 de către Carol cel Pleșuv primind-o la rândul său de la Constantinopol sau se
Catedrala Notre-Dame de Chartres () [Corola-website/Science/322522_a_323851]
-
lui Constantin II, la mijlocul secolului al XIX-lea putând fi numărați peste două sute de urmași direcți în viață. În 2014, cu prilejul împlinirii a trei sute de ani de la martiriu, rămășițele pământești ale domnului au fost dezgropate și plasate într-o raclă, care este expusă la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni (actualmente sat și comună în județul Olt). Era fiul postelnicului Papa Brâncoveanu (Matei) și al Stancăi (născută Cantacuzino). După tată
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cercetare arheologică o echipă de la Muzeul Municipiului București, completată de două persoane de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române. Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române. Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la martiriul din Constantinopol, Biserica Ortodoxă Română a plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]