751 matches
-
într-o atitudine de smerenie, aia e falsa smerenie, foarte periculoasă și străină de duhul Ortodoxiei. Pietismele de acest gen, pe mine personal, mă îngrijorează. Ceea ce pot mărturisi însă cu mâna pe inimă este că atunci când oamenii se apropie de raclă, în general, se manifestă în ei smerenia, chiar și la cei la care nu te-ai fi așteptat deloc. Se intră în acea stare zero, care are loc de obicei cu o oră înainte de a atinge sfintele moaște, când oamenii
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
intră în acea stare zero, care are loc de obicei cu o oră înainte de a atinge sfintele moaște, când oamenii participanți la pelerinaj devin mult mai împăcați cu gândurile lor, cu Dumnezeu și cu semenii din jur. După ce treci de raclă și ești expulzat din zona aia de sacru, aproape că nu știi ce se întâmplă cu tine, iar smerenia se transformă în uimire. Ar fi bine dacă această stare s-ar conserva mai mult în viața reală, pentru că o parte
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
cu sacrul pe care au trăit-o. Unii, însă, devin complet transformați și li se schimbă viața. Biserica nu poate refuza șansa smereniei, chiar și celui mai ticălos pelerin. De ce ar alege un pelerin să vină să se închine la racla unui sfânt în ziua prăznuirii lui, și nu în oricare altă zi? Dumneavoastră personal de ce alegeți să veniți în ziua sfântului? Eu vin dintr-un interes personal pur, fiindcă în ziua prăznuirii este rândul cel mai mare și varietatea terenului
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
grijă de dramaturgia evenimentului în sine ... Dramaturgie ... Vă va șoca, poate, dar un pelerinaj reușit este ca o piesă de teatru în care fiecare actor are locul și rolul său. De la forțele de ordine, Jandarmeria, la preoții care stau la raclă, la cei care organizează rândul, la seminariști, la cei care împart pomana sau florile, acatistele - totul este foarte bine pus la punct. Altfel spus, pelerinajul devine un loc de studiu ... Care îmi arată cum evoluează practica religioasă, cum răspunde Biserica
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
din întreaga Insulă Balcanică și printre cele mai rare și mai prețioase din lume. Este construit din cărămidă și împărșit în două încăperi mici supraetajate. În încăperea de sus s-au găsit 4 moaște întregi de martiri, așezate într-o raclă comună, de lemn, după tradiția ortodoxă bine cunoscută cu mâinile pe piept și capul spre apus. Ajunsă la Tulcea se despletește în trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe, prin care se azvârle în Marea Neagră cea veșnic biciuită de furtuni
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
năierii tăi vikingi, Pînă-adînc în moleșala quintelor manueline, Alter ego, o! Pantazi, ce Atlanticele-nvingi. Liniștit rapsod al stelei ninsă-n umbra străvezie. Răsunând ca din legendă, ca din pânzele dintâi, Liric pur! Închipuirea te petrece în vecie, Drept la racla ta de ape cu atolii căpătâi. * "Vis al galeșei Floride și-al ostroavelor Antile", Cupă limpede! ești numai arta marelui Matei. Inima rămîne-această moartă, între reci feștile Fumegând pe Curtea-Veche, la pangar, într-un bordei. Nu străina frumusețe, bunul plac
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poeziilor domnului Arghezi, e cu totul oarecare. Amintesc una din poeziile domniei-sale, de intenție mistică: Între două nopți. Poetul sapă odaia. La fiecare adâncire a lopeții, vântul și ploaia de afară îi trimet un invariabil ecou. Lopata se sfărâmă de racla tatălui. Poetul urcă panta de pământ culcată de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf. " O stea era în ceruri, în cer era tîrziu." 137 Goliți tiparul acestei bucăți de conținutul venerabil al elementelor bisericești. Veți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o inspire ucenicilor. " În seara de 25 februarie Gauss odihni pentru ultima noapte în odaia sa. După ce un sicriu negru, simplu, fu pregătit, numai prietenii apropiați (nici o mână laică n-a ajuns să-l atingă) săvârșiră ultima datorie pioasă. Așternurăm racla sa liniștită, îl așezarăm cu multe griji într-însa și încoronarăm cu merișor verde și florile primăverii, capul său foarte nobil și nemișcata-i statură. Dimineața următoare, înainte de ceasul 9, sicriul deschis, înconjurat de făclii și ramure de cipri, se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
marilor eroi înaintemergători, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa pământeană a viteazului Domn Întregitor de țară - Mihai Viteazu - se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”. Între aceștia, vrednic de cinste se află părintele stareț de la Mănăstirea Plăviceni, unde, joi, 9 august, vor avea loc o serie de manifestări omagiind excepționala personalitate a Voievodului martir. Jurnalistul Miron Manega
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu ochii goliți, ca pahare spălate de ploaie, Si tunet în piept, ca o frunză lovită de vânt, Pe racla ascunsă de trupul ce noaptea-l îndoaie, Se musca de buze timpul pierdut în pământ. Un ghimpe turbează când floarea își mișcă petala Și limba de foc aprinde pe cer biciuri de fum, Iar ceară se-ncheagă pe fruntea culcată
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
veghează; Doar mai lasă-mi secundă să-mi urle, apoi eu să tac, Și-apoi să simt cum pleoapa lumină forțează. Înspre ochii goliți și-necați, un înger coboară Din cerurile-n care-au pătruns flori de narcise. Mătură-mi racla, spală-mi cu lapte crucea murdară, Lasă-l s-adoarmă pe mine cu-aripi deschise. 2004, Constantă Sursă foto: Internet #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Referință Bibliografica: Mătură-mi racla și spală-mi cu lapte crucea murdară / Lorena Georgiana Crăia : Confluente
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
Din cerurile-n care-au pătruns flori de narcise. Mătură-mi racla, spală-mi cu lapte crucea murdară, Lasă-l s-adoarmă pe mine cu-aripi deschise. 2004, Constantă Sursă foto: Internet #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Referință Bibliografica: Mătură-mi racla și spală-mi cu lapte crucea murdară / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI, 25 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
cerul, implorând pe Dumnezeu să le dea ploaie, să salveze culturile pârjolite de soarele nimicitor. Credincioșii se închinau, făceau mătănii, se rugau la Sfântulița, și ploile nu întârziau. Oamenii discutau că acolo unde erau mulți răufăcători, necredincioși, nu puteau ridica racla sfintei Filofteia - 10 - 15 oameni - așa de grea se lăsa. Era o pedeapsă pentru acei oameni. Credincioșii apelau și la tradiție, de comun acord cu Costică, îl dezbrăcau în pielea goală, îl acopereau cu frunze de arine, fag, stejar, pe
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
osemintele acestui Mărturisitor, când va fi recunoscut oficial ca Sfânt, cum este, Biserica va primi cel de-al doilea hram: Dreptcredinciosul Voievod Mărturisitor Mihai Viteazu. Ajunși aici, împreună cu șoferul mașinii cu care am fost, împreună cu părintele stareț Teoctist, am desfăcut racla din Biserică, în care erau osemintele Voievodului și am rămas uluit de mireasma care a ieșit din oseminte. Am vrut să iau o claviculă pentru Biserica din Rădăuți și atunci am constatat că claviculele și coastele lipsesc: încă un indiciu
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
și de cinstire a marilor eroi înaintemergători, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa viteazului Domn întregitor de țară se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”, între care, cu cinste, se așază și părintele stareț Teoctist Moldovanu. Frumoasă și demnă de laudă este lucrarea domniei-sale, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, pe care am parcurs-o cu interes
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
al lumii se-ntoarce iar acasă și se-ntind iarăși mese și trâmbițe răsună însă numai o noapte și un pustiu se lasă [44] Și-n noaptea de groază universală-a lumii doar mințile-nvățate ca niște lumânări la capul unei racle a unui mare rege mai ard ca niște stinse-n pustietăți chemări [45] Dar dacă-n vecii stinșii-n întunecimi Calul Troian al lumii nici n-ar fi existat o invenție pură a poeților sadici un fel de vis macabru
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
muncit cu dorință și râvnă. A fost mâna lui Dumnezeu. A urmat apoi zidirea mânăstirii, chiliile, Arhondaricul. În curând mânăstirea va ajunge o oaza de liniște și un focar de educație creștină prin rugă, muncă, dar și prin cultură. În racla din Paraclis sunt moaște ale eroilor martiri din închisoarea Aiudului. Privind osemintele lor sfinte, parcă ne întâlnim cu ei și le vedem privirile de dincolo de moarte, simțim spiritualitatea creștină din închisorile comuniste și credința nemărginita a Sfinților Romani care au
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
simetrie și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte românești precum: suman, pistelcă, rodan, raclă, târlici, unele din ele fiind considerate în DEX de origine bulgărească. Deși pare un spațiu izolat, înconjurat der stânci și mare, Balcicul are deschideri spre lumea cerului, spre soarele care răsare din spatele și se ascunde în spatele stâncilor, spre imensitatea globului
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
De-ai ști că iubirea e fulger- Prin ploaie o regăsești, Când tună cu fraze de înger, Atâta de mult ți-o dorești. De-ai ști că această iubire, Nu are vreo altă credință, Vezi, să nu-o pui în raclă, Ea crede în suferință... Iar când florile nu vor mai fi Pe pământ, în cer și pe ape, Numai iubirea va înflori, De sufletul și trupul tău, aproape. NE VEDEAM PRIN SORI Ne vedeam prin sori, alergând, Curați, ne prăbușeam
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
orânduite la locurile în care există sfinte moaște făcătoare de minuni, cu ocazia pomenirii numelor sfinților în cauză, adună zeci și sute de mii de credincioși care, zile și nopți, rabdă intemperiile vremii așteptând să le vină rândul la atingerea raclelor și ridicarea rugăciunilor către acei sfinți și către Dumnezeu. Dar, vorbind despre biserici și despre mănăstiri, te-ai întrebat tu, cititorule, când și de ce s-au înălțat aceste locașuri de cult? Răspunsul la aceste întrebări comportă o discuție adâncă, destul de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
ferească pătarea cuverturii valoroase din colecția evreiască - Cris, dar prosopul? - Lasă-l că-l iau cu mine, văd eu ce-i fac. Acesta este dovada cumințeniei tale incontestabile. Ar trebui să-l păstrăm ca pe niște moaște sfinte într-o raclă. - Mai ai chef și de glume? Este o blasfemie ce spui. Eu sunt gata, putem pleca. Cris, mă mai iubești acum când am devenit amanta ta? întrebă ea făcând o mimică plângăcioasă, alintându-se. - Iubito, cum poți să spui așa ceva
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
protosinghelului Teoctist Moldovanu, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa pământeană a viteazului Domn Întregitor de țară - Mihai Viteazu - se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”. Între aceștia, vrednic de cinste se află părintele stareț de la Plăviceni, Teoctist Moldovanu. Elev de școală militară (fiu și nepot de ofițeri), tatăl meu a învățat și la Mănăstirea Dealu - unde se
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
mai călduroasă zi a anului 2013, 9 august. Și nu am simțit decât căldura inimilor. Și nu am simțit nici cea mai mică durere, și nicio umbră de oboseală. Duhul Întregitorului ne-a întărit. M-am aflat acolo, am atins racla cu moaștele și m-am cutremurat. Până și soarele părea a se fi domolit, de drag și de emoție, zâmbind chipului de lut frământat în cuptoarele sufletului de tânărul, minunatul Aurelian Bădulescu și odihnind pe trupul stejarului retezat. Splendidă reprezentare
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
o așchie mică... din sabie de heruvim. Am păstorit în taine lungi un seraf... și i-am prins cântul dureros de slavă: trei secunde - esența durerii-ntr-un țipăt! Dar eu l-am închis iute pe-un usb-stick. Am desfăcut racle cu moaște făurindu-mi steaua de vise din frunte! Mi-am vândut chiar și o parte din suflet, pentru o copie a cheii de la Poarta Raiului. Ha ha! Eu râd și acum aproape-mpăcat, eu sunt acel ins barosan, interesant, cu
CURRICULUM VITAE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349414_a_350743]
-
Moș Mitriță din deal aman mai știa să-și facă gura leică și pîntecele balercă. Avea un sicriu „pentru moarte” pe care pînă una-alta îl ținea plin cu fasole în pod. Acuma însă, împins de nevoie, moș Mitriță umpluse racla cu sculău negru ca sîngele de porc gata să se închege. Și zicea moșul băieților lui: „Nu vă cer să-mi faceți cavou de cărănidă și cruce de aur la cap. Uite așa să mă duceți la groapă: în racla
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]