386 matches
-
cade; iar eu știu hirea omului că nu-i de boierie. Iar iacă-l voi boieri pentru voia domniilor-voastre." Și a doua zi l-a chemat și i-a dat vătăjia de divan, care era de mare cinste în zilele Radului Vodă. Cu urșinice mulți și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați; și ori la cine și la ce boierie mergea cu carte domnească în picioare sta boiarinul, până cetea cartea. N-a trecut săptămâna și au și venit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
radiilor înotătoarelor, numărul spinilor branhiali pe primul arc branhial, precum și numărul și dispoziția solzilor. La analiza numărului radiilor înotătoarelor sau decelat mici diferențe față de crapul de Frăsinet, după ultima încrucișare, luat drept martor (numai în cazul dorsalei și ventralei, la radiile moi). Numărul spinilor branhiali este mai mare (2630) decât în cazul varietății martor (Frăsinet după ultima încrucișare): 25-28). Situația învelișului de solzi a fost analizată minuțios la toate etapele experimentului. Dacă după prima încrucișare, dintre crapul de Ineu cu cel
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu numele Grigorescu“, ci „am două tablouri semnate de Grigorescu“; Acolo erau toți Ionii trimite la o colectivitate de oameni simpli, numele Ion fiind generic pentru oamenii simpli, ca cel mai obișnuit printre aceștia etc. O îmbinare de tipul copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz <footnote Prezența ei în unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar înlesnește decodarea. footnote> . Dacă înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de lumină: Popolul la fiecare trei nume aclamă să trăiască România!): Radul Golescul Grigorie Brâncoveanul Constantin Crețulescul Grigorie Ghica Barbu Văcărescul Dumitrașcu Racoviță Istrate Crețulescul Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul Grigorie Băleanul George Slătineanul Constantin Caliarhu Constantin Dudescul Dumitrache Racoviță George Filipescul Mihalache Racoviță Ioan Stirbeiu Petrache Retoride Constantin Filipescul Iordache
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
două tablouri semnate de Grigorescu; Acolo erau toți Ionii trimite la o colectivitate de oameni simpli, numele Ion fiind generic pentru oamenii simpli, ca cel mai obișnuit printre aceștia etc. 3 Ansamblul numelor de persoane. O Îmbinare de tipul copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz. Dacă Înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din bronz, o săgeată din fier cu două aripioare și un toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
interpret desăvârșit al muzicii bizantine și un mare talent, după cum ne relatează același Macarie, dar și un excepțional pedagog În lunga-i funcție de grămătic și mai ales de dascăl, formând un număr mare de cântăreți, dintre care amintim: Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, Constandin, nepotul și ucenicul său și Gheorghe. Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața Irmologhionului său spune: „Mulți dintre psalții cei desăvârșiți din neamul nostru s- au arătat cu râvnă În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
despre badea Cârțan etc. Cu versuri colaborează George Ranetti, Elenă Farago, I.U. Soricu, N. Vulovici, George Orleanu, C. Sp. Hasnaș, Ecaterina Pitiș, Eugen Boureanul. Proza semnează C. Sandu-Aldea, iar George Orleanu publică un fragment din piesă de teatru Voichița Radului (1908). Calendarul mai conține diferite articole pe teme sociale, istorice și religioase, o conferință a lui N. Iorga, fragmente din Povățuitorul lui Gh. Lazăr, cugetări. Alți colaboratori: Al. Vlahuță, Tudor Pamfile, C. Papacostea, George Tofan, I. Ionescu-Boteni, N. Mateescu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]
-
baroce, adeziune deloc surprinzătoare la un gânditor care își justifică nestatornicia unei existențe pline de meandre prin lipsa de substanță a demersurilor omenești, la capătul cărora nu se poate afla decât recluziunea - soluție pregnant barocă: „ci fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
1846, 231-372, 1847, 3-32; Istoria Țărei Românești începând de la descălecătoarea românilor..., în Istoria Moldo-României, II, București, 1859, 1-165; Letopisețul Țării Românești (publ. Stoica Nicolaescu), RIAF, XI, 1910, partea I, 97-186, partea II, 346-355; Istoriile domnilor de la Adam până au venit Radul Negru voievod domn din Țara Ungurească în Țara Românească (publ. M. Gaster), RIR, 1937, 1-2; Letopisețul cantacuzinesc (și Variante), în Cronicile românești, II-III, îngr. și pref. N. Simache și Th. Cristescu, București, 1942; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
in tegrare financiară. De exemplu, statele New Yor k ș i California se bucură de o perfectă integrare monetară, fără a beneficia î nsă și de o perfectă integrare financ a e g ară iară. De ce a, putem afirma că radul de integrare monet afec tează, în mod indirect, integrarea financiară t ota lă. Procesul de integrare financiară internațională se bazează pe două premise fundamentale: mobilitatea capitalurilor și posibilitatea de substitu ire a activelor financiare. Mobilitatea capitalurilor reprezintă posibilita tea deplasării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Voichița ciupește o coardă cu vibrație acută. Pe tărâmul acela n-oi merge nicicând, principe... Cine-s eu? O biată fată, ostatica lui Vodă Ștefan în Cetatea Sucevei... Nu, Voichiță, nu! protestează Alexandru târându-se la picioarele ei. Ești fiica Radului Vodă, Domnul Țării Românești! Maria va cere Domnului pentru fratele ei să-ți dea slobozenia. Îmi voi lega inelul de al tău... Și ne vom încununa fericiți stăpânitori ai mării... Că eu, Voichițo, țintesc mai departe, mult mai departe decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Doamne și... Uitat-ai cine-i Domnița Voichița?! întreabă sever Ștefan. Voichița rostește cu mândrie, ridicând capul: E fiica Domnului Țării Românești! "Fost", Domniță, "fost!" îi retează el vorba. Fost... îngână Voichița cu aripa frântă. Ești trufașă, Domniță! Tu, fiica Radului Vodă!... Știi cine-i acest prea frumos vrăjmaș al meu, de altfel, viteaz părinte al Domniei tale? Și... și încă, văr bun al lui Vodă-Ștefan? Văr bun? întreabă cu uimire Voichița. Nu... nu știam... Da' pe aiasta o știi, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fioros", râde Ștefan amintindu-și. ...Împreună cu maica, stăteam strâns îmbrățișate, tremuram, plângeam și ne așteptam moartea... Atunci, lovită cu piciorul, ușa a sărit în lături... Și "Căpcăunul cel fioros" a intrat cu sabia însângerată, să taie capul fiicei și Doamnei Radului Vodă fostul Domn a toată Țara Muntenească! își ascunde Ștefan zâmbetul într-o cumplită încruntare. Stăteam cu ochii închiși, tremuram ca varga, ascultam zornăitul pintenilor ce se apropiau... Îngrozită, așteptam lovitura... Ștefan își stăpânește zâmbetul: Ai uitat să spui că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vine, bre? Să jurăm ce avem de jurat și să plecăm pe la cășile noastre, insistă Cupcici. Negrilă schimbă vorba, pentru că îi păcănea în urechi cuvântul: "Salcie! Salcie! Salcie!"... Voi ați băgat de samă? Lui Vodă îi pică mucu' după fătuca Radului Vodă... Băgat, zâmbește răutăcios Alexa, făcând nerușinat cu ochiul. Se șoptește că diavolița i-a făcut cu ulcica de l-a scos din minți; și doar Vodă-i geambaș de muieri. Semn de bătrânețe când ți se aprind călcâiele după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îngrijit cum se cuvenea, ci ce le cădea lor pentru hrană din averea și din venitul sfintei mănăstiri; toate le cheltuiau și le risipeau fără grijă...A scris Gligorcea, la Iași, în anul 7126 (1618), luna martie, 26 zile. Io Radul voievod.” - Din câte știu, mărite Spirit, multe din bunurile mănăstirii proveneau din danii făcute de vodă, de credincioși, sau erau cumpărate. Printre acestea, un loc de seamă îl ocupau viile. - Așa era, iar zapisele întocmite de cei care dăruiau sau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a fost dăruit ctitorului Melentie Balica de voievodul Petru Schiopu. Uite ce spune voievodul Radu Mihne la 17 dec. 1618 (7127): „Din mila lui dumnezeu, noi Io Radul voievod, domn al Tării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se. Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri, călugării de la sfânta mănăstire numită a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să vorbim de soarta acestei mănăstiri, pentru că nu a fost ușoară. Uite că doar după optsprezece ani de la ultima închinare, adică la 24 oct.1624(7133), Radu Mihnea voievod închină mănăstirea Aron Vodă mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul din Sozopole: „Io Radul voievod...A binevoit domnia noastră...am miluit și am întărit această cuvioasă mănăstire a Sfântului Nicolae, ridicată și înfrumusețată de Aron Vodă. Cu privire la această sfântă mănăstire...am trimis până la sfânta mănăstire ce se află la Marea Neagră, zisă de la Sozopole...și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
svintei mănăstiri și să fie pace de dajde.” - La dăruirile de poslușnici se adăugau și miluirile cu țigani robi. Primul voievod care a dăruit țigani robi este Radu Mihnea voievod, care în zapisul din 6 nov.1618 (7127) spune: „Io Radul voievod...Iată am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire care iaste în Tarina Iașilor, care este nou zidită de Aron voievod...pe drepții lor robi țigani...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru (Schiopu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Radu Mihnea voievod a scos călugării moldoveni de la mănăstirea Aron Vodă. Aceștia, după cum spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Tara Grecească...Văzându pe acei săraci călugărași (moldoveni) umblând din mănăstire în mănăstire...le-am dat mănăstirea Zotei, de la Hlincea...și văzându că acea mănăstire s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neîngrijită de călugării greci o găsim în zapisul din 18 dec. 1616 (7125) al Mariei - fiica lui Petru Schiopu - în care se spune, printre altele: „Deci, când au vrut Dumnedzău și s-au milostivit de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia Tării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci...de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dezlegăm încâlceala din zapisele vremii privitoare la ctitorul acestei biserici. Spun acestea, mărite Spirit, pentru că sunt mai multe zapise care vorbesc despre biserica de început pe acest loc. Primul ar fi cel din 22 oct. 1683 (7192): „Adică eu, Stefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră...pentru o bucată de loc ce iaste aicea, în târgu în Iași, unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Stefan vodă Tomșii (1563-1564). Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]