712 matches
-
școlii-atelier a pictorului francez Henri Matisse. Cu ocazia unei expoziții personale pe care o deschide la București în anul 1928, Nina Arbore le aduce acestor maeștrii numeroase elogii. Fiind la Paris, Nina Arbore ia contact cu boema pariziana precum și cu radicalismul și nihilismul avangardei. Cu experiență pe care a câștigat-o se întoarce la București în 1914 și se integrează grupurilor și asociațiunilor avangardiste reprezentate de Victor Brauner, Marcel Iancu, Aurel Jiquidi, Nicolae Tonitza, Milită Petrașcu și Dida Solomon-Callimachi. Artista are
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]
-
Mann Ist Mann, scena dintr-o reprezentație din 1975 la Nationaltheater din Mannheim.[/caption] În februarie 2013, la lansarea Gazetei de Artă Politică, domnul Mandea a venit, ne-a felicitat, dar ne-a zis că e nevoie de mai mult radicalism: „Cine o să spargă geamurile? Fără geamuri sparte, doar cu vorba, nu se rezolvă mare lucru”. Perfect de acord. Nu știu câte geamuri am reușit noi să spargem, dar este sigur că în ultimele săptămâni, la U.N.A.T.C., la Facultatea de Film, cativa
DISPARIŢIA LUI NICOLAE MANDEA? () [Corola-website/Science/295861_a_297190]
-
agnostic. Darwin s-a născut în timpul războaielor napoleoniene iar tinerețea și-a petrecut-o într-o perioadă marcată de conservatorism, când partidul Tory domina întreaga viață politică engleză. Asistăm la o întărire a poziției Bisericii Anglicane care se opunea oricărui radicalism. Însă Iluminismul, apărut în secolul al XVIII-lea, precum și mișcările religioase protestante care începuseră să se cristalizeze și care nu s-au supus "Actului de Uniformitate" din 1559, susținute de partidul reformator, Whig, amenințau puterea supremă a bisericii de stat
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Belarusului și întreaga Livonie. După aceste pierderi teritoriale, Polonia a inițiat un vast program de reforme, care includea un proiect revoluționar de constituție, proiect care a alarmat conservatorii atât din Polonia cât și din Rusia. Folosindu-se de pretextul amenințării radicalismului polonez, aceleași trei puteri vecine au ocupat noi teritorii poloneze în 1793. De această dată, Rusia a obținut aproape întregul Belarus și Ucraina la vest de Nipru. Ultima împărțire a dus la o răscoală antirusă și antiprusacă, care s-a
Istoria militară a Imperiului Rus () [Corola-website/Science/307333_a_308662]
-
concluzia că statul a fost creat ca mijloc de dominație al celor bogați. Spre deosebire Montesquieu, Rousseau nu crede în principiul separării puterilor în stat, subordonând celelalte puteri legislativului și astfel obține o teorie originală despre democrație, în corpul căreia radicalismul, raționalismul și utopismul se îmbină în multe puncte. Și Rousseau analizează cele trei tipuri de guvernare - democrația, aristocrația, monarhia - și consideră că niciuna nu este perfectă, fiecare fiind indicat după mărimea statului respectiv. Astfel, pentru statele mici susține că ar
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
noastre doar de naziști și comuniști. Roger Scruton consideră că: Islamul politic este atât o teologie, cît și o ideologie, un sistem juridic și un sistem normativ și axiologic care guvernează existența politică și socială a musulmanilor. Revivalismul, fundamentalismul sau radicalismul sunt răspunsuri ″islamiste″ la dezvoltările politice care au caracterizat, deopotrivă, premodernitatea, modernitatea și postmodernitatea lumii arabe, care au marcat interacțiunea cu Occidentu și căutarea propriei identități în raport cu aceasta. În opinia lui Olivier Roy, islamul radical care este manifestat pe continentul
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
afirmă „Toate (...) condițiile prealabile necesare democrației lipsesc în lumea arabă. Democrația în termeni occidentali nu e decât un vis frumos”. Fundamentalismul poate încerca să pună bazele unei democrații care să promoveze tradițiile islamice, chiar dacă va fi diferită de democrația occidentală. Radicalismul sau jihadismul a fost împărțit în trei mari categorii: Farag afirmă că jihadul poate fi un război armat care luptă împotriva unei agresiuni, dar și o comandă de a lupta împotriva oricărui necredincios pentru a răspândi mesajul Profetului și pacea
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
unei singure "Ummah "(comunitate a credincioșilor), considerându-se ei înșiși la începuturile mișcării nu ca revoluționari, ci drept gardieni ai dreptei credințe. Patrick Sookhdeo împarte curentele salafiste în trei categorii: ″Pan-islamismul sunnit″ este definit de Olivier Roy ca un radicalism naționalist, curent neosalafist apărut în Arabia Saudită în anii ′80, ce este, în primul rând islamic, antisectar, orientat spre "tawhid". Globalizarea a transformat fundamentalismul atât în agent al acesteia, cât și în produs, deoarece „acceptă fără nostalgie eșecul diverselor culturi și
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
cu nume ca Mehdi Frashëri. “Promovarea Bektashismului de către anumiți intelectuali, atât din interiorul ordinului Bektash, cât și străini, ca o formă liberală și non fundamentalistă a Islamului este prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui islam mistic reformat de influență Bektashiyya. Este poate, imposibil de determinat dacă Frashëri a
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
care de altfel se predă și în școli începând de atunci. Cu toate acestea, dezbaterile politice au fost resuscitate de adoptarea Constituției din 1994, care revenea la denumirea de „limbă moldovenească”. La acel moment, politicile de glasnost și perestroika temperaseră radicalismul sovietic ce distingea între două limbi, dezbaterea mutându-se pe ideea unei limbi comune cu două glotonime/lingvonime oficiale, "română" și "moldovenească". În cele din urmă, prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a hotărât că prevederea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
formele ruse și sovietice, transcrise și nu traduse, ca bunăoară „Ciobruci” (uneori „Cioburciu”: formă moldo-rusă) sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/ Днестровск. Deși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismului sovietic conducând la ideea că o limbă „"abstand"” (istorică) sau „"ausbau"” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Erotică) doar vehiculul de transmitere al acestuia. Mistificarea identității feminine și transformarea ei în Muză a servit, de-a lungul multor secole, drept scurtătură pentru recunoașterea și aprecierea curentelor artistice, în ciuda caracterului revoluționar sau filozofic pe care acestea le pretindeau: ”Radicalismul lor dispărea în fața așa numitei chestiuni feminine. [...] Cel mai probabil, artiștii suprarealiști credeau că, transformând femeile în obiecte frumoase și în muze, contribuie la recunoașterea lor publică. Nimic mai adevărat. Ceea ce au reușit a fost excitarea însetatei imaginații masculine prin
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
provocatorii au cauzat, în general, acest comportament, un asemenea plan necesită un sol „fertil” pentru a reuși. Acest „teren” social a fost pregătit sistematic în Basarabia în perioada interbelică. Ideologia antisemita a penetrat, în mare măsură, societatea basarabeana. Impactul ideilor radicalismului de dreapta a devenit evident în alegerile generale din 1937, cănd mai multe județe din Basarabia au acordat voturi semnificative partidului antisemit al „Cuziștilor” și Gărzii de Fier.[15] Dificultățile economice, acutizate mai ales în perioada crizei mondiale, au contribuit
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
sovietic. Se împrietenește cu Jean-Paul Sartre și cu Simone de Beauvoir, participă în primăvara lui 1960 la un miting de protest împotriva aruncării în aer a unei nave franceze care transporta arme. Trimis de Castro prin lume, Guevara pledează pentru radicalism total în lupta împotriva imperialismului american. Lansează faimosul îndemn antiamerican: „Să creăm noi Vietnamuri!”. În 24 februarie 1965, la Alger, ține un discurs care va deranja enorm Moscova. Țările socialiste sunt atacate violent, pentru că sacrifică lumea a treia pe altarul
Che Guevara () [Corola-website/Science/298620_a_299949]
-
fost unul din pretendenții la mâna Elisabetei I a Angliei, din 1572 până la moartea sa. După ce Ducele de Alençon a murit, Henric de Navarra a devenit succesor la tronul Franței. Perspectiva unui rege hughenot pe tronul Franței a favorizat relansarea radicalismului catolic (cea de-a doua Ligă Catolică), care a sfârșit prin declanșarea celui de-al optulea război religios. Născut la Castelul de la Fontainebleau în 18 martie 1555, suferea de o formă ușoară de nanism. Este botezat Hercule François și nașii
François, Duce de Anjou () [Corola-website/Science/316504_a_317833]
-
să ne cerem mii de scuze pentru caricatura sa grotescă și jignitoare”. În reacția la crimele de la Paris, The Times menționat că există „o datorie esențială a clericilor musulmani, care trebuie să adopte un nou rol, mai activ, în combaterea radicalismului enoriașilor lor. O responsabilitate la fel de urgentă le revine și liderilor politici musulmani”. A avut cumva articolul vreun exemplu pozitiv în minte? „Un personaj controversat, dar care pare să fi înțeles acest lucru este președintele Egiptului, Abdel Fattah al‑Sisi. Într
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
1866-1907)", cât și alte lucrări publicistice, unele cu caracter filosofic, care au fost compilate în 4 volume de opere. Niemirower a combătut antisemitismul ("Morala iudaismului", 1915), dar și tendințe, nedorite, după opinia sa, dinăuntrul mediului evreiesc, ca de exemplu asimilismul, radicalismul sau izolaționismul. Adânc cunoscător al evoluției spiritului iudaic din ultimele veacuri, a știut să adopte atât tradiția hasidismului, cât și elemente ale reformismului evreiesc modern. În anul 1938 a vizitat Palestina pentru a verifica condițiile unei emigrări masive a evreilor
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
René Descartes apărut în "Discurs despre metodă" (1637) la sfârșitul perioadei Renașterii, punctând astfel începutul unei noi etape în istoria culturii umanității: perioada modernă. Îndoiala, ca atitudine epistemologică, fusese experimentată în decursul istoriei filosofiei europene. Nou, însă, la Descartes, este radicalismul îndoielii și faptul că îndoiala se desfășoară controlat, metodic, toate acestea în vederea unui scop pozitiv: fundamentarea pe baze absolut certe a cunoașterii. Îndoiala carteziană cere renunțarea la orice presupoziție și prejudecată luate în mod nemijlocit adevărate. Este o cerință de
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
funcționa democrația internă de partid și nici nu se ținea o evidență scrisă a membrilor, iar liderii nu erau aleși în mod liber. În plus, Rezistența nu a putut schimba viața politică în cei patru ani de existență. Socialismul, comunismul, radicalismul și celelalte mișcări politice existau de mai multe decenii și încercau să se impună în conștiințele francezilor. Luptătorii rezistenței formau aproximativ 2 - 3% din populație, iar vederile lor politice nu însemanu prea mult pentru majoritatea populației cu drept de vot
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
mare parte, pe baza notițelor luate la seminar, precum și a unor texte de A. Kojève însuși). Este primul care va încerca să combine Marx, Hegel și Heidegger, și din această cauză este considerat ca fiind cea mai importantă sursă de radicalism francez de după război, alături de Jean-Paul Sartre, Maurice Merleau-Ponty, Simone de Beauvoir, Frantz Fanon, etc., deși pozițiile oficiale ale lui Kojève au fost de cele mai multe ori marcate de provocare ("" eu sunt singurul adevărat stalinist "", "" Eu sunt un dumnezeu viu "", și așa
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
Ungaria și Transilvania de Nord au fost exterminați, inclusiv copii și femei. Partidul a fost fondat în 1935 de Ferenc Szálasi și și-a desfășurat activitatea timp de 2 ani în ilegalitate, fiind scos în afara legii din cauza violenței și a radicalismului. Constituit după modelul fascist al Partidului Național-Socialist din Germania, , un partid extremist de dreapta, a preluat numeroase elemente din ideologia acestuia. Emblemă partidului reprezenta o cruce verde, cu majuscula H albă la mijloc și cu vârfurile crucii în formă de
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
la o lentă și dureroasă, dar constantă unificare națională. În cele din urmă, vidul de putere și interregnumul din 1917-1919 a făcut loc compromisului finlandez. Din 1919 și până în 1991, democrația și suveranitatea finlandezilor s-a confruntat cu provocări din partea radicalismului de dreapta și de stânga, cu criza celui de al Doilea Război Mondial și cu presiunea Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece. Între 1918 și anii 1950, mainstreamul literaturii și poeziei finlandeze au prezentat războiul din 1918 numai din perspectiva Albilor
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
au niciun fel de probleme psihice. Obcomii sunt cei cu sindrom obsesiv-compulsiv, delegatul lor fiind Ingred Hibbler. Numele așezării lor nu este specificat. Ei sunt funcționarii și proprietarii de birouri ai societății, care nu au idei originale. Conservatorismul lor echilibrează radicalismul poliylor și asigură stabilitatea societății. Depii suferă de depresie clinică. Reprezentantul lor în consiliul suprem este Dino Watters, iar numele așezării lor este Domeniul Cotton Mather, unde ei trăiesc "într-o nesfârșită și adâncă tristețe”.
Clanurile de pe Alpha () [Corola-website/Science/320778_a_322107]
-
stânga ce competitau pe același electorat. A înregistrat succese electorale în 1924 și 1928 datorită discursurilor radicale, însă au pierdut numeroși aderenți , menținându-și fiefurile electorale din suburbiile pariziene și departamentele rurale la vest de Masivul central. S-a dezvoltat Radicalismul, un curent tradițional francez radical ce se definea prin atașamentul față de Republica, laicitatea statului și prin încrederea în Societatea Națiunilor și propunea justiția socială, însă refuzând nivelarea și egalitatea șanselor de instruire. Electoratul radicalilor era compus din burghezimea mică și
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]