649 matches
-
tuturor, trecând, aparent vulcanic prin această viață percepută de noi și rămânând în așteptarea tăcerii absolute la ușa unei peșteri ce duce în pustie. Redam, în continuare poezia Cântic, dedicată mestrului de către poetul George Stâncă, (’’Old Song’’, din volumul Angel radios / Beaming Angel, Editura Paralelă 45, București, 2008, p. 71 și ,,Chanson Ancienne’’ din volumul Angel radios / Ange radieux, Editura Călăuza v.b., Deva, 2010, p. 73 ambele traduse de Muguraș Maria Petrescu). ROD ! cuie-n sicriu ți-au bătut, vara
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
la ușa unei peșteri ce duce în pustie. Redam, în continuare poezia Cântic, dedicată mestrului de către poetul George Stâncă, (’’Old Song’’, din volumul Angel radios / Beaming Angel, Editura Paralelă 45, București, 2008, p. 71 și ,,Chanson Ancienne’’ din volumul Angel radios / Ange radieux, Editura Călăuza v.b., Deva, 2010, p. 73 ambele traduse de Muguraș Maria Petrescu). ROD ! cuie-n sicriu ți-au bătut, vara era, să nu miroase urât. cuie-n sicriu ți-au bătut să te grăbească spre moarte
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
cu ele tot drumul rusește, căutând să nu arăt groaza pe care-o aveam la vederea bestiilor hitleriste. Am ajuns la destinație și, În drum spre jandarmerie, l-am Întâlnit pe Mocanu, foarte mirat de prezența mea. Eu, prefăcându-mă radioasă, i-am arătat autorizația și i-am explicat că am venit din nou la Vindiceni ca să-l rog să-mi elibereze el o autorizație ca să pot ajunge la Tropova și una pentru părinții mei ca să-i pot lua la Moghilev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
teatru: pentru întîia oară de când îl cunoșteam, Petrică era nu numai vesel, ci o lumină care îi făcea chipul deosebit de frumos îi transfigura parcă trăsăturile. Înalt cum era, subțirel și distins, ai fi zis că umbla cu capul în nori. Radios, îmi spuse că a vorbit cu Matilda despre mine... Parcă ar fi obținut o victorie, astfel rosti el aceste cuvinte, ca și când demult aș fi insistat eu pe lângă el, ca numita Matilda să accepte să i se vorbească despre mine. Și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă înfundai, în timp ce repetam: "Frumoasă casă ai, Petrică, n-am mai văzut așa ceva". El își ținea o mână în buzunarul de la pantaloni, zornăind niște chei. Tic nervos, de care aveam, mai târziu, să mă satur. Nu-mi răspunse. Veselia lui radioasă se mai topise și îl aud că zice: "Ar fi în stare pur și simplu să nu vină (înțelesei că se referea la soția lui.) și nici măcar să telefoneze. Ea te-a invitat, dar parcă la ea contează că ți-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
capăt al pancartei pe care Cubleș nu-l mai reluase și ne urmarăm drumul în tăcere. Tăcere se făcuse și în față, nu se mai auzi nici un fel de eljen, și astfel ajunserăm în centru și trecurăm prin fața tribunelor. Surâzători, radioși, liderii orașului și invitații fluturau din mâini în timp ce în spatele lor fâlfâiau atinse de curenți de aer drapele roșii amestecate cu tricolorul. De pretutindeni se auzeau urale. De la noi, și nici de la universitarii unguri, nu se auzi nimic, dar eram puțini
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e antagonizată de apa ideologică, simplă metaforă a clipei trecătoare și a sentimentului ireversibilității timpului". De imaginarul benefic al apei e legată și ceea ce se numește "teologia apei". "Vocația ignică, solară", "scenariul de convertire la acvatic" a peisajului teluric, "apa radioasă, exuberantă, ce-și anexează vegetalul și lumina" adună numeroase argumente demne de luat în seamă în ordinea pledoariei "pro-acvatice" construite de interpret. S-ar putea observa însă și că, în competiția dintre acvatic și teluric Pillat atinge, cel puțin în
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care vizită muzeul după vreo trei-patru zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
flexiune, cât și limbii ceremâșilor și care exprimau dispreț și indignare În amândouă, semn al Înrudirii universale dintre toate limbile, coborâtoare dintr-un singur trunchi adamic. Se supuse, randomizând mai ceva ca un calculator. A doua zi dimineața, Belbo era radios. „Merge“, spuse el. „Merge și produce niște rezultate nesperate“. Ne Întinse output-ul imprimat. Templierii au legătură cu orice Nu-i adevărat ce urmează Isus a fost crucificat sub Pilat din Pont Înțeleptul Ormus a fondat În Egipt ordinul Rozei-Cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Oamenii așezați în rândurile din față au scos un țipăt strangulat. Când Alice a privit în direcția mătușii, a văzut că florile cele roșii tremurau din nou cu furie. Dintr-odată a început să se cânte „Vine mireasa“ și Sally, radioasă, și-a făcut intrarea în biserică. Pe cap avea o pălărie ascuțită, făcută dintr-un material alb și mătăsos, iar în jos era îmbrăcată cu o rochie verde cu aspect medieval, care, încrețită fiind la nivelul sânilor, se revărsa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu mâna. —Mu-sei! —Binișor. În patruzeci și cinci de minute o să vizităm un sat Jingpo. Ca să vedem cum trăiesc, cum pregătesc mâncarea sau cultivă legume. E OK? Ce ziceți? Toată lumea răspunse cu aplauze. —Toți de acord, foarte bine. Își privi radioasă grupul și continuă: — Știe cineva cine sunt oamenii din tribul Jingpo, cu cine sunt Înrudiți? Cu ce trib, cu ce țară? Nu? Nimeni nu știe? Deci azi aflați lucru nou pe care nu știați, da, lucru nou. Jingpo este ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
despre bucătăria chinezească și nu sunt dispuși să Încerce altceva. Așa că știam foarte bine că era doar gura de el și mă Înfuria faptul că nu avea nici un pic de rușine pentru minciunile pe care le spunea. Iar zâmbetul ăla radios nu i se ștergea un moment de pe față. Alți conducători de grupuri Îmi spuseseră despre el că nu avea nici o treabă cu industria hotelieră. Lucra pentru CIA, se spunea. Și era unul dintre cei mai buni agenți ai lor. Accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
liniștit, d. Cuza. Ajunși unul în dreptul altuia, cei doi șefi se salutară de la distanță. Bună ziua, Cuza. Ce mai faci? zise d. Iorga. Ce să fac! răspunse șeful ligei creștine. După cum vezi: eu mă urc, tu te cobori... Și trecu înainte, radios. Dacă n-a făcut parte din vechea Junime, regretatul Matei Cantacuzino a avut totuși legături cu junimizmul politic. Anecdotele puse pe seama sa (și nu sunt puține) își pot deci găsi, și ele, locul aici. Am ales pe aceasta: În timpul unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în presa locală clientul mi-a spus rușinat că ar vrea să reducă sau chiar să schimbe textul deoarece toți cunoscuții fac mișto spunând că aici e magazinul îndrăgostiților... l-am rugat să mai aștepte. După o săptămână a venit radios și mi-a spus că s-a hotărât să schimbe și firma pe care o avea la magazin și să-și numească firma: "Magazinul Îndrăgostiților" și în plus vrea să aducă și cadouri în magazin (inițial comercializa doar haine). > Motivul
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută în cenușă prin flacări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte chipuri. O telegramă laconică a agenției Havas nu ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută în cenușă prin flacări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte chipuri. O telegramă laconică a agenției Havas nu ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înalța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicîndu-și fruntea sa radioasă la ceruri. Tristă și mângâietoare legendă! Iată două mii de ani aproape de când ea au ridicat popoare din întunerec, le-au constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se crește omenirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
plăcere. Azi, când a fi roșu e o plăcere, când a fi om mare e atât de ușor, când d. Costinescu poate juca pe Colbert al României, de ce nu li s-ar îngădui tuturor ambiția de-a intra în cercul radios al Sfatului Domnesc, de-ași sfinți membrele intrând cu inima ușoară în acea radioasă sferă care e un reflex al atotputerniciei, de unde se guvernează soarta a milioane de nenorociți muritori, în sfera ale cării capriții adeseori, ale cării patimi și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e atât de ușor, când d. Costinescu poate juca pe Colbert al României, de ce nu li s-ar îngădui tuturor ambiția de-a intra în cercul radios al Sfatului Domnesc, de-ași sfinți membrele intrând cu inima ușoară în acea radioasă sferă care e un reflex al atotputerniciei, de unde se guvernează soarta a milioane de nenorociți muritori, în sfera ale cării capriții adeseori, ale cării patimi și deșertăciuni nenorocesc o țară, putând a face atât, atât de puțin pentru fericirea ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul că susțineau logica implicită a modernismului extrem. Prin Îndrăzneală, prin geniu și prin perseverența sa, Le Corbusier ilustrează perfect credința caracteristică acestei ideologii. Urbanismul total În Orașul radios (La ville radieuse), carte publicată În 1933 și republicată cu puține modificări În 1964, Le Corbusier face cea mai completă expunere a ideilor sale. și aici, ca și În alte lucrări, planurile lui sunt lipsite de orice modestie. În vreme ce E.F.
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ce poate fi Îmbunătățit și o dorință de a lua totul de la zero. Cu cât e mai utopică forma de modernism extrem, cu atât critica implicită a societății existente este mai acerbă. Câteva dintre rândurile cele mai dure din Orașul radios sunt Îndreptate Împotriva mizeriei, confuziei, „putregaiului”, „decăderii” și „gunoiului” din orașe, lucruri de care Le Corbusier voia să se debaraseze. Mahalalele din ilustrații erau calificate drept „scursori”, iar o fotografie cu capitala Franței era Însoțită de următorul text: „Parisul istoric
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
vechea poziție. De fapt, executasem întoarcerea aproape la unison. Ținând seama că doamna Silsburn se întorsese doar pentru o clipă, zâmbetul cu care a gratulat-o pe doamna de onoare a constituit o capodoperă de spontaneitate strapontinică. Era îndeajuns de radios încât să exprime o nelimitată solidaritate cu toți tinerii din lume, dar mai cu seamă cu această reprezentantă locală, ardentă și sinceră, căreia îi fusese prezentată probabil de formă, dacă îi fusese măcar prezentată. — Muiere însetată de sânge! a răsunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Arhitectul se ridică și, pocnind rar cu bastonul în cimentul de pe jos, privește atent grinzile care susțin acoperișul, măsurînd din ochi unghiurile drepte, înspăimîntat la gîndul că greutatea zăpezii ar putea surpa acoperișul. Mihaela, preocupată să-și îmbrace șorțul alb, radioasă ca orice femeie grasă, trezită după un somn bun, își face apariția dincolo de bar, urmată de Sultana, îmbrăcată în capot, morocănoasă, încruntată, cu cearcăne mari, adînci și cu o cută de dezgust în colțul gurii. Ne mai faceți cîte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cap că nu. — Tocmai dezbăteam unica temă de conversație de pe aici, În ultima vreme. — Mă străduiesc atât de tare să nu mă gândesc la ea, că a Început să mă doară capul, răspunse Lou. — Vrei o aspirină? Îi oferi Lesley radioasă. Pentru o secundă, ne-am Întors și-am privit-o amândouă În tăcere, apoi Lou Îmi zise din senin: — Vii să facem o plimbare pe-afară? Merg să-mi iau haina. Se retrase În birou și ieși cu o haină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de pe scaun și se retrase câțiva pași, rezemându-se de bufetul lucios, instabil. Rămaseră în această poziție, John Robert, cu gura deschisă, fixându-l pe Tom, iar Tom holbându-se la imaginea tulbure a capului filozofului, îndărătul căruia soarele rece, radios, sclipea pe ramurile frământate ale mărului. După aceea, ca și cum n-ar fi existat nimic altceva de făcut, amândoi se așezară din nou. Tom își simțea inima galopând și obrajii arzându-i. Își spuse: „N-am știut că poți roși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]