703 matches
-
fel de Sorin Toma care semna Ardeleanu, Ofelia Manole, M. Bălănescu, Valter Roman, nevestele Elisabeta (Vasile) Luca, Melita (Gheorghe) Apostol, Liuba (Iosif) Chișinevski, acesta însuși și urmașii lui: Miron Constantinescu, Leonte Răutu, apoi șefii și adjuncții de la „Scânteia”, „România liberă”, Radioteleviziune, „Ștefan Gheorghiu”, flancați de lectorii și redactorii specializați ai secțiilor lor de critică (deci tot un fel de critici) condimentau acest malaxor cu priceperea și „îndrumările” lor. Cu timpul, dezvoltându-se publicațiile din provincie, au început și unele comitete județene
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
întâlniri de la Malta dintre George Bush și Mihail Gorbaciov, și un rezumat, întocmit în 18 decembrie 1989, al informațiilor primite din exterior prin serviciul de cifru, în care sunt citate surse din Argentina potrivit cărora „U.R.S.S. și Ungaria, prin intermediul radioteleviziunii, vor incita populația Transilvaniei la revoltă împotriva guvernului de la București”, iar „guvernul român va fi supus la presiuni psihologice în scopul înlocuirii lui cu altul în care P.C.R. să nu mai aibă rolul conducător”. Cât anume din informațiile deținute de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Program de măsuri nr. D/0012215/15.03.1983 privind îmbunătățirea activității de securitate în sectoarele artei și culturii. 16.Program de măsuri nr. D/0012216/15.03.1983 privind îmbunătățirea activității de asigurare și protecție contrainformativă în sectoarele presă, radioteleviziune și poligrafie. NOTA: În baza tematicii orientative, în raport cu obiectul muncii proprii, unitățile organizatoare vor elabora programe specifice de instruire pentru diferitele categorii de cadre promovate, care vor fi în permanență actualizate cu actele normative, ordinele și instrucțiunile nou apărute. A.C.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
face studiile școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
ca redactor la revista „Viața studențească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990 devine redactor-șef al Oficiului de presă și tipărituri al Radioteleviziunii Române și director al Departamentului de logistică și memorie. Conduce și editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în „Luceafărul”, la
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
înregistrării contestației. De la data rămînerii definitive a deciziei de admitere a înregistrării partidele politice dobîndesc personalitate juridică. Articolul 5 Cadrele militare și personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne, judecătorii, procurorii și diplomații, precum și personalul operativ al Radioteleviziunii Române Libere, nu pot face parte din partide politice. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -----------------
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
cu piesa Simion Albac. Va semna mai multe piese proletcultiste, cum ar fi Comoara, care a luat Premiul II la Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților din 1953. În 1970 piesa Unde-s marile iubiri? i-a fost difuzată de Radioteleviziunea Franceză. Două sunt temele mari ale dramaturgiei lui M.: dragostea și politica sau, preluând titlul unui ciclu romanesc al lui Dinu Săraru, se poate spune „dragostea și revoluția”. Dacă prima temă a beneficiat de pregătirea filosofică a autorului, cea de-
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]
-
fosta RDG (30 regionale, 6 centrale) și din agenția de știri ADN, a rezultat un sistem dual, public și privat, În cea mai mare parte sub controlul proprietarilor din Vest. Diferențe importante există Însă Între presa scrisă și media audiovizuală (radioteleviziune), Înlocuirea ocupanților posturilor de conducere de către un personal venit din Vest s-a petrecut la o scară mai mare În cazul celei din urmă. Dacă pentru ziariștii din Est există În 61% dintre cazuri continuitate În carieră, cei proveniți din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aproape în toate țările europene - și în multe altele - există centre de sondare a opiniei publice. În țara noastră, până în decembrie 1989, a funcționat (între 1967 și 1980) doar o singură instituție de profil - Oficiul de Studii și Sondaje al Radioteleviziunii. După 1989 a luat ființă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP), dar și multe alte agenții specializate (IMAS, CURS, MetroMediaTransilvania etc.). Institutele Academiei Române și Catedrele de Sociologie de la universitățile de stat și particulare întreprind și ele complexe studii și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înainte de a termina liceul, reporter cultural la Radiodifuziune (1950-1960). Este, în continuare, secretar general de redacție la „Secolul 20” (1960-1963), redactor și șef al Secției culturale la „Scânteia tineretului” (1963-1964), secretar general de redacție la „Luceafărul” (1964-1968), responsabil al publicațiilor Radioteleviziunii (1968-1969) și apoi al emisiunilor de teatru de la Radio și TV, redactor-șef al Redacției culturale TVR (1969-1977), director al Teatrului Mic și al Teatrului Foarte Mic din București (1977-1989). Termină, în 1978, cursuri de ziaristică la Academia de Studii
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Ion Scorobete, țărani. Frecventează cursul elementar și mediu la Poieni, Petroșani și Călan, Școala Pedagogică din Deva (1949-1953), apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). Va fi redactor la „Tribuna” (1957-1970), redactor și director-adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea română” (1994-1995) și, din 1998, redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”. Își face debutul cu poezie la „Almanahul literar”, în 1954. Colaborează la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „România literară”, „Tribuna
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
j. Ismail - 3.XII.1973, Chișinău), poet. A absolvit Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951). În anul 1953 se stabilește la Chișinău, unde colaborează cu Editura Școala Sovietică, e redactor la gazetele „Tinerimea Moldovei”, „Cultura”, „Moldova” și la radioteleviziune. Primele încercări literare îi apar la București, în „Scânteia tineretului”, „Flacăra” și „Gazeta literară”. Debutează editorial la Chișinău, în 1958, cu placheta Caiet liric. Atât primul volum, cât și culegerile Trezirea viorilor (1963), Drum deschis (1966), Dor de cuvinte (1971
TULNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290299_a_291628]
-
ATM nu a crescut, compania acoperind investiția prin reducerea costurilor energetice. Aliniindu-se eforturilor de economisire a resurselor Globului, Guvernul spaniol se bazează pe energia eoliană ca viitoare sursă principală pentru orizontul de timp 2020, transmite portalul de știri al radioteleviziunii spaniole, precizând că, potrivit planului anticriză prezentat partidelor politice, ponderea acesteia va crește de la 13% la 22%, devenind principalul furnizor de electricitate. Potrivit propunerilor Executivului spaniol, energia nucleară ar urma să aducă, în următorii zece ani, numai 15% din producția
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
Central al PCR (1969-1971). Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste între 1971 și 1976, va fi membru al Comitetului Politic Executiv și secretar al Comitetul Central al PCR cu probleme de presă (1976-1981) și președinte al Consiliului Național al Radioteleviziunii Române (1969-1971, 1976-1981). Din 1981 până în 1989 funcționează ca rector al Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Ideolog oficial al regimului ceaușist, poreclit și Popescu-Dumnezeu, P. a instituit un control dur în cultură, vizând obediența față de comandamentele politice ale momentului
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
tot aici Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1953. Lucrează ca documentarist la Consiliul general ARLUS (1950-1952), redactor la „Veac nou” (1952-1955), șef de secție la Redacția publicațiilor românești pentru străinătate (1956-1967) și ulterior ca șef de secție la Radioteleviziune. A debutat publicistic în 1952, la „Veac nou”, cu reportaje, iar prima carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
NICOLAU, Marieta (10.IX.1943, București), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei (n. Radu) și a lui Mihail Nicolau, funcționar. Școala o face în București, urmând tot aici Facultatea de Filologie, pe care o va absolvi în 1966. Încadrată la Radioteleviziunea Română, ulterior se transferă la Redacția publicațiilor pentru străinătate și, mai târziu, la Editura Ion Creangă. A înființat în 1992 Editura Junior Club, pe care o conduce. Debutează în 1964, cu poezie, la „Contemporanul”, și cu texte publicistice în „Viața
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
prozator. Este fiul Mihaelei (n. Papilian) și al lui Sandu Stoichiță, medic. Urmează la București liceul, apoi Academia de Științe Economice, absolvită în 1970. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1970-1972), redactor la revista „Flacăra” (1972) și la Radioteleviziunea Română (1972-1977). În 1985 se stabilește definitiv în Franța, unde va fi redactor, apoi șef al Departamentului românesc de la Radio France International. Debutează cu proză în „Echinox” (1969), iar prima carte, romanul Dihorul, îi apare în 1970. Colaborează la „România
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
lui Negip Kerim. Urmează cursurile Liceului „Zoe Romniceanu” (1942-1949), după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză, pe care o va absolvi în 1954. Din 1961 până în 1969 este redactor la Radioteleviziunea Română, ulterior va funcționa ca producător la casele de filme din cadrul Ministerului Culturii (1972-1983), redactor la Studioul Animafilm (1983-1987), consilier artistic la Teatrul „Rapsodia” (1992-1993) și redactor la Secția culturală a Televiziunii Române și la Studioul de Film (1993-1997). Din iulie
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
necesită nici un fel de aparatură, fiind tot atât de vechi ca învățământul; b) a doua generație cuprinde mijloacele de învățământ legate de apariția tiparului; c) a treia generație cuprinde mijloacele de învățământ legate de fotografii, disc și bandă de magnetofon, film și radioteleviziune; d) a patra generație, aflată încă în perioada ei de început, înglobează laboratoarele lingvistice audiovizuale, instruirea și autoinstruirea programată și calculatoarele electronice. Mijloacele tehnice audiovizuale cuprind, în accepția celor mai mulți specialiști, doar mijloacele din a treia și a patra generație. Integrarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
redactor la Studioul teritorial de radio Cluj, fiind șef al secției culturale (1968-1971), apoi redactor-șef al secției de tineret, până la desființarea studioului de către autoritățile comuniste (1985). În 1987, este numit director al Teatrului Național din Cluj. Devine director al Radioteleviziunii din Cluj începând din 22 decembrie 1989, apoi, din 1994, lucrează în diplomație, funcționând ca director adjunct (1994-1996) și director (1997-1998) al Centrului Cultural Român de la Paris, ulterior ca diplomat în cadrul Direcției Culturale a Ministerului de Externe. Este doctor în
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe articol saxofonistul primise frumoasa sumă de 380 de lei, el își luă asupra sa toată munca de impresar artistic al ciudatului său amic. Fiind vorba de inofensiva și mereu utila muzică clasică, arhitectul intră până la urmă și în vederile Radioteleviziunii, așa încît câte un concert interpretat la orgă electronică sâmbătă seara sau joi dimineața, pe programul trei, de artistul amator Emil Popescu devenise un lucru destul de obișnuit. Radioul prindea mai mulți iepuri deodată cu aceste transmisiuni. Făcând educație muzicală, dovedea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Jean Servier, Magia Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților Albert Labarre, Istoria cărții Jean-Paul Willaime, Sociologia religiilor Lucien Sfez, Comunicarea Jean Servier, Terorismul Pierre Albert, Istoria presei Jacques Gerstlé, Comunicarea politică Pierre Zémor, Comunicarea publică Pierre Albert, André-Jean Tudesq, Istoria radioteleviziunii Jean-Marie Domenach, Propaganda politică Dumitru Tucan, Introducere în studiile literare Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
statului, în opoziție cu majoritatea societății sărace, spoliate, ce astăzi, în condiții de criză, se chinuie să supraviețuiască. Pe plan extern, în Belarus Lukașenko este reales și persecută aprig adversarii politici, instaurând un regim politic de tip stalinist. Presa și radioteleviziunea pune accent pe mișcarea revoluționară din 22 decembrie 1989 și lovitura de stat de după această dată. Spre deosebire de celelalte regimuri comuniste de după Cortina de Fier, la noi, în loc de o trecere pașnică, s-a acționat atipic și am fost nevoiți să sacrificăm
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
drepte către cer, pentru a comunica de la megalit la megalit și a capta influxurile stelelor... Ideea Îi veni lui Belbo Într-o noapte de insomnie. Se așezase la fereastră și văzuse departe, deasupra acoperișurilor din Milano, luminile turnului metalic al Radioteleviziunii noastre, RAI, marea antenă a orașului. Un moderat și prudent turn Babel. Și În acel moment Înțelesese. „Turnul Eiffel“, ne spusese el În dimineața următoare. „Cum de nu ne-am gândit Încă la el? Megalitul de metal, menhirul ultimilor celți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]