170 matches
-
este reședința al raionului , situat în zona nord-est Republicii Moldova. Prima mențiune a localității apare în anul 1588. Denumirea istorică este "Radiul Florilor". Populația orașului la 1 ianuarie 2011 a constituit 15.400 locuitori. Orașul se află în nord-estul Republicii Moldova, pe malul râului Răut. Florești - vechi sat, ulterior târg boieresc, ca mai apoi să devină ocol, pe urmă plasa a județului Soroca
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
nașterea sistemului solar. Această colecție de 288 de nuclizi sunt cunoscute sub numele de. În sfârșit, sunt cunoscuți încă 51 de nuclizi cu viață scurtă care pot apărea în mod natural, ca produse ale descompunerii nuclizilor primordiali (cum ar fi radiul din uraniu), sau altfel ca produse ale proceselor energetice naturale de pe Pământ, cum ar fi bombardamentul cu raze cosmice (de exemplu, carbonul-14). Pentru 80 de elemente chimice, există cel puțin un . Ca o regulă, există doar câțiva izotopi stabili pentru
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atinge stabilitatea nucleul Bi emite o particulă alfa. Acești izotopi sunt radioactivi. a naturală a fost descoperită în 1896 de Henri Becquerel, pe când studia luminescența unor săruri ale uraniului. În 1898, soții Marie și Pierre Curie au descoperit poloniul și radiul, două elemente cu radioactivitate mult mai puternică decât a uraniului. Radioactivitatea artificială a fost descoperită de soții Irène și Frédéric Joliot-Curie în 1934. Legile generale ale radioactivității au fost elaborate de către Ernest Rutherford și Frederick Soddy în 1903. Dezintegrarea radioactivă
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
prin emisie de raze α. Acesta se transmută mai departe în Th, adică un nou izotop toriu căruia i se dă numele special de Ioniu. Ioniul se dezintegrează tot prin emisie de raze α și dă naștere izotopului Ra, adică radiul descoperit de soții Curie. Mai departe, radiul dezintegrându-se prin raze α, dă naștere izotopului radioactiv Rn (radon), care este un gaz inert asemănător din punct de vedere chimic cu heliul, neonul, etc. Cascada aceasta de dezintegrări succesive se continuă
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
transmută mai departe în Th, adică un nou izotop toriu căruia i se dă numele special de Ioniu. Ioniul se dezintegrează tot prin emisie de raze α și dă naștere izotopului Ra, adică radiul descoperit de soții Curie. Mai departe, radiul dezintegrându-se prin raze α, dă naștere izotopului radioactiv Rn (radon), care este un gaz inert asemănător din punct de vedere chimic cu heliul, neonul, etc. Cascada aceasta de dezintegrări succesive se continuă mai departe până ce se ajunge la izotopul
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
brut conține cele trei elemente prezise (cu mase atomice reale: 20,2; 83,8 și respectiv 131,3), care au fost numite neon, kripton și xenon. Ele au fost separate prin lichefierea și distilarea fracționată a argonului brut. Radonul (emanația radiului), descoperit în 1900 de Rutherford, ia naștere prin transformarea elementului radioactiv radiu și este el însuși radioactiv. Alte elemente radioactive, toriul și protactiniul, dau naștere și ele unor emanații, care sunt izotopi ai radonului. Toate gazele rare (cu excepția radonului) se
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
83,8 și respectiv 131,3), care au fost numite neon, kripton și xenon. Ele au fost separate prin lichefierea și distilarea fracționată a argonului brut. Radonul (emanația radiului), descoperit în 1900 de Rutherford, ia naștere prin transformarea elementului radioactiv radiu și este el însuși radioactiv. Alte elemente radioactive, toriul și protactiniul, dau naștere și ele unor emanații, care sunt izotopi ai radonului. Toate gazele rare (cu excepția radonului) se găsesc în atmosferă. Conținutul de argon este de aproximativ 1%. Heliul se
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
este un element chimic radioactiv, notat cu simbolul Ac, descoperit în anul 1899 de către chimistul André-Louis Debierne având numărul atomic 89, iar masa atomică este de 227,0278 uam. A fost primul element radioactiv care a fost izolat, deși poloniul, radiul și radonul erau observate înainte, însă neizolate până în anul 1902. Este întâlnit sub forma a 36 de izotopi, cei mai stabili fiind Ac, Ac și Ac. A dat denumirea seriei actinidelor, un grup de 15 elemente asemănătoare între actiniu și
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
este de 5 · 10 %. Datorită intensității radioactivității sale, are puține domenii de utilizare, precum radioimunoterapia sau folosirea neutronilor emiși ca sursă energetică. În tehnologia chimică sau metalurgia clasică nu se cunosc aplicații industriale ale actiniului. După extracția poloniului și al radiului, în reziduurile de pechblendă se observa un material activ, care putea fi îndepărtat cu ajutorul pământurilor rare. Colaboratorul soților Curie, André-Louis Debierne, a descoperit că materialul activ consta în toriu și cantități minuscule a unei noi substanțe radioactive. Acest preparat era
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
arătase că substanța era caracterizată de o emisie de scurtă durată. Datorită intensității probelor ce le emitea, el a denumit substanța "substanță emanantă" și mai târziu "emaniu". El considera că emisia din substanța sa era foarte diferită de cea a radiului. El a găsit următoarele diferențe: "Emisia se transforma (aproximativ) într-o radiație...Noile raze o să le numesc pe scurt Raze-E". Deoarece emaniul nu a fost separat de toriu, Giesel concluzionează că substanța descoperită de el nu putea fi identică cu
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
ajuns la un acord în privința denumirii substanței ca "actiniu". Opinia lui Ernest Rutherford despre actiniul lui Debierne și emaniul lui Giesel, exprimată în 1903, concluziona: "Niciuna din aceste substanțe nu a fost studiată la fel de detaliat ca și uraniul, thoriul sau radiul, fiind nevoie de mai multe date comparative pentru natura radiațiilor și emisiilor, înainte ca orice concluzie să fie stabilită." După aproape trei decenii de la descoperirea lui Debierne, Kohlrausch a menționat despre actiniu, în lucrarea sa "Radioactivitatea", că "determinarea directă a
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Punctul de fierbere al acestui metal este de 3300 °C (sau 3471 K, respectiv 5788°F). Datorită timpului de înjumătățire a emisiilor actiniului și al toriului, în general nu este posibilă determinarea constantei de difuzie prin metodele folosite pentru emisiile radiului. Totuși, valoarea lui D poate fi măsurată prin următorul procedeu care permite obținerea unor rezultate optime. O placă C acoperită cu hidroxid de toriu este plasată orizontal lângă baza unui cilindru de alamă P. Emisia toriului difuzează ascendent în cilindru
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros ca sursă energetică datorită neutronilor. În combinație cu beriliul, este utilizat în generarea neutronilor pentru activarea analizelor minereurilor sau aliajelor. Altfel, acesta nu are nici o aplicație industrială semnificativă. Ac este utilizat în medicină pentru a produce Bi
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
fost dat după mineralul său, barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
fisionabili ai uraniului se concentrează în produsul util, iar deșeul își pierde cea mai mare parte din radioactivitate. Din acest motiv uraniul sărăcit nu reprezintă un risc potential pentru public fiind de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mână și de 10 milioane milioane de ori decât detectoarele de incendiu. Majoritatea uraniului sărăcit se păstrează sub formă de hexaflorură de uraniu (UF) în cilindri de oțel cu o capacitate de 12
Uraniu sărăcit () [Corola-website/Science/311004_a_312333]
-
emițând particule alfa care pot deteriora celulele din țesutul pulmonar.. Moartea lui Marie Curie la vârsta de 66 de ani, de leucemie, a fost, probabil, cauzată de expunerea prelungită la doze mari de radiație ionizantă. Curie a lucrat extensiv cu radiu, care se dezintegrează, formând radon, împreună cu alte materiale radioactive care emit raze beta și gamma. Asasinarea, în 2006, a dizidentului rus Alexandr Litvinenko este suspectată a fi fost efectuată prin otrăvirea cu poloniu-210, un emițător de radiații alfa
Dezintegrare alfa () [Corola-website/Science/310877_a_312206]
-
Travers și a determinat locul lor în sistemul periodic al elementelor lui Mendeleev, a obținut (1895) heliul. În anul 1903, alături de Frederick Soddy a anunțat izolarea ultimului membru al seriei de gaze: radonul, pe care l-a numit ""emanație de radiu"" și a determinat masa atomică a radonului. A efectuat studii privind aerul atmosferic. Ramsay a demonstrat, de asemenea, că în dezintegrarea radiului are loc o emisie de particule alfa, încărcate cu nuclei de heliu. După această descoperire, în cercetările sale
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
Soddy a anunțat izolarea ultimului membru al seriei de gaze: radonul, pe care l-a numit ""emanație de radiu"" și a determinat masa atomică a radonului. A efectuat studii privind aerul atmosferic. Ramsay a demonstrat, de asemenea, că în dezintegrarea radiului are loc o emisie de particule alfa, încărcate cu nuclei de heliu. După această descoperire, în cercetările sale, Ramsay a crezut că a reușit să producă o transformare a cuprului în litiu și a thorului în carbon, expunând aceste materiale
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
emisie de particule alfa, încărcate cu nuclei de heliu. După această descoperire, în cercetările sale, Ramsay a crezut că a reușit să producă o transformare a cuprului în litiu și a thorului în carbon, expunând aceste materiale la dezintegrare cu radiu. Aceste presupuneri s-au dovedit a fi false, însă au fost importante, deoarece au sugerat că energia și particulele prezente în dezintegrările nucleare naturale pot transforma nucleii într-unii mai stabili. În 1904, a primit Premiul Nobel pentru Chimie. Sir
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și radon. Fiind un metal alcalin, are valentă unu. Franciul în sine nu a fost niciodata văzut. Judecând după aspectul celorlalte elemente din grupa să, se presupune că franciul are un aspect reflectorizant, dacă s-ar putea adună destul pentru
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
keV. Ea a crezut că aceasta descompunere era cauzată de un produs de descompunere nemaiîntâlnit vreodată, unul care a fost separat în timpul purificării, dar a reapărut din actiniul-227 pur. Diverse teste au eliminat posibilitatea ca elementul necunoscut să fie thoriul, radiul, plumbul, bismutul sau taliul. Elementul avea proprietățile chimice ale unui metal alcalin (cum ar fi coprecipitarea cu sărurile cesiului), care a făcut-o pe Perey să creadă că acela era elementul 87, produsul descompunerii alpha a actiniului-227. Perey a încercat
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de înjumătățire de doar 22 de minute. În contrast, astatinul, al doilea cel mai puțin stabil element ce se poate găsi în natură, are un timp de înjumătățire de 8,5 ore. Toți izotopii franciului se descompun ori în astatiniu, radiu sau radon. Franciul e de asemenea mai instabil decât toate elementele până la dubniu. Franciul este un metal alcalin ale cărui proprietăți chimice seamănă cu cele ale cesiului. E un element greu cu un singur electron de valentă, având cea mai
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca. trei ori mai mare decât cea a radiului. În cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme de iradiere pentru cei care manipulează elementul. Masa critică pentru americiul 241 este de aproximativ 60 kg, deci considerabil mai mare decât cea a izotopilor
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
joacă un rol important în cadrul cărții. Un rol mai larg îl joacă însă în "Lumea eliberată" (1914), carte care conține, probabil, cea mai importantă profeție a lui Wells. Savanții acelor vremuri erau perfect conștienți de faptul că înjumătățirea naturală a radiului degajă energie într-un ritm scăzut timp de mii de ani. Rata degajării de energie este prea mică pentru a avea utilitate practică, dar cantitatea totală degajată este uriașă. Romanul lui Wells se învârte în jurul unei invenții care accelerează procesul
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]
-
energie într-un ritm scăzut timp de mii de ani. Rata degajării de energie este prea mică pentru a avea utilitate practică, dar cantitatea totală degajată este uriașă. Romanul lui Wells se învârte în jurul unei invenții care accelerează procesul înjumătățirii radiului, producând bombe care explodează folosind explozibili obișnuiți - dar care „continuă să explodeze” fără oprire. „Nimic n-ar putea fi mai limpede pentru oamenii începutului secolului al douăzecilea”, scria, „decât rapiditatea cu care războiul devine imposibil... [dar] nu vor vedea asta
H. G. Wells () [Corola-website/Science/313844_a_315173]