386 matches
-
că aceasta stăpânea în județul Brăila, printre altele, „"moșiile Doiceasa, Șchiaua și Lișcoteanca, dăruite de spătarul Mihail Cantacuzino."” Următorul sat care apare în documente este Filiu. Originile satului nu pot fi urmărite decât începând de la 1830, momentul în care, oficial, raiaua Brăilei revine la Țara Românească. Precum majoritatea satelor din zonă, satul s-a dezvoltat dintr-o târlă pe care oierii o foloseau în transhumanța lor. Moșia Filiu intră pe la 1840 în posesia uneia dintre cele mai vechi familii boierești muntene
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
obligat să se refugieze în cetatea Bucureștiului unde pe 21 noiembrie începe un scurt, dar violent, asediu. Văzându-se fără perspectiva vreunui sprijin extern, Radu cel Frumos este obligat să fugă în noaptea de 23 noiembrie spre cetatea Giurgiu, capitala raialei turcești, de unde va reveni pe 28 noiembrie cu o armată de 13.000 de turci și 6.000 de munteni, armată spulberată de domnul Moldovei împreună cu noul voievod al Țării Românești. Sub aceste auspicii începe prima domnie a lui Laiotă
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
și "Onut" (în vest) și fluviul Nistru (în nord și est), care se află în componența regiunii Cernăuți din Ucraina. Principalele localități sunt Hotin și Novodnistrovsk. Teritoriul a făcut parte din Principatul Moldovei, apoi din 1711 a făcut parte din raiaua Hotin a Imperiului Otoman. În 1812 prin Tratatul de la București, raiaua Hotin este anexată de Imperiul Rus și devine unul din cele 10 ținuturi ale guberniei Basarabia (ținutul Hotin- "Хотинский уезд"). În timpul Primului Război Mondial, colțul de nord-est al Ținutului Hotin a
Basarabia de Nord () [Corola-website/Science/337677_a_339006]
-
care se află în componența regiunii Cernăuți din Ucraina. Principalele localități sunt Hotin și Novodnistrovsk. Teritoriul a făcut parte din Principatul Moldovei, apoi din 1711 a făcut parte din raiaua Hotin a Imperiului Otoman. În 1812 prin Tratatul de la București, raiaua Hotin este anexată de Imperiul Rus și devine unul din cele 10 ținuturi ale guberniei Basarabia (ținutul Hotin- "Хотинский уезд"). În timpul Primului Război Mondial, colțul de nord-est al Ținutului Hotin a fost singura porțiune a Basarabiei, care a fost ocupată temporar de către
Basarabia de Nord () [Corola-website/Science/337677_a_339006]
-
a împrejurimilor sale este realizată de către abatele Giuseppe Boscovich, care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa din anul 1761 prin Moldova: Ministrul turc Resmi Ahmed Efendi a trecut prin Iași în anul 1763 în drum spre „raiaua“ Hotin. El a locuit aici două săptămâni, scriind următoarele: Pe lângă aceștia, aici au fost găzduiți și alți oaspeți însemnați: Suleiman pașa (carte a stat aici timp de patru zile, în 1744), Hamza pașa, ginerele sultanului (1762) etc. În perioada domniilor
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe "Iflaklar" (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Este menționat că Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma "Breil", într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioadă de
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orașul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetății și constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a orașului dar și a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a orașului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oraș mare și puternic anume
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Vodă cel Cumplit (1574). În 1595, are loc eliberarea Brăilei de sub turci de către ostile lui Mihai Viteazul. Acest voievod construiește în oraș o biserică cu hramul Sfanțul Nicolae. Urmează Mihnea al III-lea, care, în 1658, lovește garnizoana otomană din raiaua Brăilei. Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruși-turci și austrieci peste trupul țărilor române. În calea răutăților, Brăila este mereu lovită, arsă, refăcuta. Epoca se încheie cu Pacea de la Adrianopol (2 septembrie (pe stil vechi) 1829
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Încă din 1993, în Brăila apar posturile particulare de radio. Îl găsim la Brăila în iunie 1828 când, îndată după ocuparea cetății de către ruși, supraveghează recensământul ce are loc în această lună, atât în oraș, cât și în satele fostei raiale. Mihai Popescu, Catagrafia locuitorilor și a venitului din județul Brăila în 1828, în Analele Brăilei din anul 1932, IV, 4, p. 9-64. Titlul conține o inadvertenta cronologică: ”Catagrafie de toate familiile ce s-au găsit în toate satele județului și
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
Românești au legat istoria de orașul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. Cucerit în anii 1417-1420, orașul, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformat în raia turcească timp de aproximativ 400 de ani. Bazele realizării orașului actual au fost puse după războiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistică a localității Giurgiu. Epoca modernă este marcată prin elaborarea planului din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independență, Foișorul din Parcul Alei unde cântă vara Fanfara Militară, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turcească, ce servea ca foișor de foc și post de observație; Monumentul eroilor francezi din primul război mondial ridicat în anul 1919; biserica Sf. Nicolae și biserica grecească cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construită între anii 1847-1851 în
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
înfipte în istorie, după cum arată mărturiile scoase la iveală de oamenii de știință în domeniu, locurile acestea înscriindu-se printre cele în care s-a născut poporul român. În 1420 cetatea Giurgiu a fost cucerită de turci, fiind transformată în raia pentru patru sute de ani, cu excepția unor scurte perioade în care unii dintre domnitorii Țării Românești, apărători ai creștinătății, reușesc să cucerească locurile acestea ce le aparțineau de drept. Istoria ne arată că până în 1829, an în care prin Tratatul de la
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
patru sute de ani, cu excepția unor scurte perioade în care unii dintre domnitorii Țării Românești, apărători ai creștinătății, reușesc să cucerească locurile acestea ce le aparțineau de drept. Istoria ne arată că până în 1829, an în care prin Tratatul de la Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu și Brăila trec sub administrație românească, creștinilor din aceste teritorii nu li se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din această cauză, creștinii vor fi nevoiți să recurgă
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
fluviului Dunărea cu Oltul (numită așa după forma cetății). La anul 1417 cetatea Turnu a intrat sub stăpânire turcească și a fost transformată împreună cu o zonă de securitate (stabilită în adâncime cu o rază de 15 km de la cetate) în raiaua Turnu. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829) s-a stabilit ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci și restituită Țării Românești. Înființarea oficială a orașului Turnu, actualul Turnu Măgurele (s-a numit
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
și a fost transformată împreună cu o zonă de securitate (stabilită în adâncime cu o rază de 15 km de la cetate) în raiaua Turnu. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 (prin tratatul de pace de la Adrianopole din 1829) s-a stabilit ca raiaua Turnu să fie părăsită de către turci și restituită Țării Românești. Înființarea oficială a orașului Turnu, actualul Turnu Măgurele (s-a numit astfel spre a se deosebi de Drobeta Turnu Severin și Turnu Roșu) s-a hotărât la data de 27
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
devenise un mijloc tiranic și grosolan de îmbogățire a colectorilor otomani de taxe. Firmanul din 1834 a abolit modul tradițional de colectarea a texelor. În conformitate cu noua reglementare, era formată o comisie din "kadı", guvernatorul musulman, și "ayan", șeful municipal al raialelor din fiecare provincie. Au fost efectuate numeroase îmbunătățiri financiare. O altă serie de măsuri a vizat simplificarea și întărirea aparatului guvernamental și au fost desființate o serie de sinecuri. Sultanul Mahmud al II-lea a oferit un bun exemplu personal
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
pustiu" sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul ""Yergöğü"", el devenind reședința unei raiale formate din hinterlandul sau imediat. Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (vezi Bătălia de la Giurgiu), iar mai
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
moldovean după Marele Război al Nordului. În anul 1713, serascherul Abdi Pașa trecând cu oastea pentru a-l ajuta pe fostul rege al Poloniei, Stanisław Leszczyński, să-și recapete tronul, ocupă cetatea Hotinului . În anul 1715, Hotinul este transformat în raia turcească în cadrul Imperiului Otoman, menținându-și acest statut până în 1812. După instalarea turcilor în cetate, ei au adus ingineri francezi care au reconstruit și lărgit cetatea, construind un al doilea brâu de ziduri, fortificația bastionară modernă, precum și băi turcești și
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Nistru. Localitatea Mihăileanca a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Mihalcău. Prima atestare documentară datează din anul 1620. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman. În anul 1762 a fost construită aici o biserică de lemn . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812
Mihăileanca, Secureni () [Corola-website/Science/315978_a_317307]
-
victoria rusă cât și prevederile Convenției de la Akkerman (Cetatea Albă), amendate în parte, pentru a reflecta ascendența politică a Rusiei în regiune. Mai mult, sudul Țării Românești a fost stabilit pe talvegul Dunării, Țara Românească obținând astfel controlul asupra fostelor raiale turcești Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele. Libertatea comerțului (care consta în principal în exporturi de cereale) și libertatea de navigație pe Dunăre și Marea Neagră au fost recunoscute din punct de vedere juridic, permițând crearea unei flote navale în ambele Principate
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
cunoscut o evoluție sinuaoasă, trecând prin mai multe reorganizări a unităților administrativ-teritoriale componente. Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481, într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare. Județul dispare ca entitarte administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.( p 278) Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
administrativ-teritoriale componente. Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481, într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare. Județul dispare ca entitarte administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.( p 278) Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
înființarea raialei Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.( p 278) Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.(, p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.( p 278) Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel ami mic județ al Țării Românești.(, p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]