420 matches
-
cu mercerie. Foarte bine plasat, la intrarea în piață, Blaga nu din convingeri antiregaliste, ci pentru a pregăti încât toți țăranii ce veneau la târg, treceau prin fața lui și printre tineri un curent antiregalist pentru început, revoluționar dădeau câte o raită magazinul având vitrinele bine cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
tineri un curent antiregalist pentru început, revoluționar dădeau câte o raită magazinul având vitrinele bine cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era comuniste-ajunsese rectorul facultății de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
pură șansă caietul lăsat de Ryuk să cadă în lumea oamenilor, cu care descoperă că poate omorî orice om al cărui nume îl scrie în acesta. Este cunoscut de asemenea de fanii care preferă pronunția literală a numelui său ca Raito. În versiunea japoneză a anime-ului este dublat de Mamoru Miyano și în versiunea engleză de Brad Swaile. este un tînăr extrem de inteligent care urăște crima și corupția din lume. Viața i se schimbă drastic atunci cînd descoperă un carnet
Light Yagami () [Corola-website/Science/309871_a_311200]
-
scris nici tu, de mult. Scrie-mi cândva, mult, arată-mi ce-ai mai făcut în ultimul timp, ce producții literare. Știi că mă interesează. Și, apoi, te rog să nu uiți și dacă poți să dai la Paști o raită pe la Văleni. Și vezi, citește și comentează-mi în scris ceea ce-ți trimit. Toate astea dacă nu ești prea ocupat... În tot cazul, ai mei sunt bine cu toți, deși nu i-am văzut nici pe ei de la Crăciun
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
asemenea că poate ucide fără a fi în vecinătatea victimelor sale. Light realizează că L îi va fi cel mai mare obstacol și astfel începe un "joc de-a șoarecele și pisica" între cei doi. Light Yagami (夜神 月, Yagami Raito) /Kira Light este protagonistul seriei Death Note și un tanar foarte inteligent, dar plictisit și îngretoșat de natură oamenilor, care găsește din pură șansă caietul lăsat de Ryuk să cadă în lumea oamenilor, cu care descoperă că poate omorî orice
Death Note () [Corola-website/Science/309597_a_310926]
-
pură șansă caietul lăsat de Ryuk să cadă în lumea oamenilor, cu care descoperă că poate omorî orice om al cărui nume îl scrie în acestă. Este cunoscut de asemenea de fanii care preferă pronunția literala a numelui său că Raito. Odată aflat în posesia carnetului, decide a curăța lumea de sufletele impure și care ar duce la autodistrugerea ei, sau cel puțin păstrarea stării actuale de putrefacție. Astfel, atrage atenția lui L, un detectiv renumit, și încearcă să profite de
Death Note () [Corola-website/Science/309597_a_310926]
-
minate, pentru a curăța terenul pentru atacul infanteriei. Având banderole albe în jurul capului, simbolizând îmbrățișarea morții, și strigând Martir!Martir!, literalmente și-au croit calea către ceruri. Numărul lor n-a fost niciodată dezvăluit. Răspunsul a fost dat de o raită prin suburbiile orașelor iraniene. La fiecare fereastră aproape, la fiecare bloc, erau expuse fotografii de adolescenți sau preșcolari, cu chenar negru". Astăzi, toate aceste "legende urbane", deși dezmințite de cercetările istoricilor și experților militari, încă mai sunt reluate de presa
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
a luat sacul cu mălai, După aia a băgat capul în fusta aparatului. Eu stăteam țeapăn, parcă așteptam să mă trăznească, eram Dispus la orice, Numai să mă văd la școală. Și spre seară, după ce mai dădusem cu carul o raită Prin târg, opream boii și ne uitam la vitrine, Fotografiile la minut erau aproape gata. (Craiova văzută din car) Este evident că depoetizarea din La Lilieci nu înseamnă renunțarea la poetic, ci doar la un anumit mod de a concepe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și dispunerea în pagină sugerează același lucru, propozițiile succedându-se într-o totală indiferență față de criterii de natură metrică sau prozodică. Stilul este colocvial, de o familiaritate glumeață, nonșalantă, iar elementele de oralitate („păi”, „să vă zic”, „am dat o raită”) se împacă foarte bine cu aluziile livrești și calificările exotic-extravagante („figură oriental-aristocratică”, „lene flajeolată”). Pasajul cel mai semnificativ rămâne, desigur, acela în care este creionat portretul protagonistei, „fata de la instrumente muzicale”: „acolo, plictisindu-se deasupra tejghelei de geam plină de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sincere ori de bravada. Ale lui Pântea sunt de amândouă felurile. Stihialitatea cu seducție fatală a informului, a informelor și ipostazelor depravate (când își ridică ochii din hăuri, ceea ce se mai întâmplă, căci și Aurel Pântea mai dă câte o raita prin realul de cotidian, excitându-și astfel sarcasmul), ca și condiția total stupefiata a poetului în fața lor impun o poetica de reporter din - și de - abisuri. Poemele lui exprimă un fel de teroare a reportajului de primordiale malefice și sunt
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
stânga, câte o dată de dreapta... Precum în situația maghiarului care își descrie la poliție vaca pierdută: „Câte o dată albă, câte o dată neagră; cu tri țâțe sec și una cum... paru’.” Doamne, ce căldură și ce împleticeală în toate! Dau o raită pe la celelalte „jurnale” și-mi bag în cap aceeași știre repetată pe 6 canale Tv. Foarte bine, îmi zic, fiindcă românului, dacă nu-i spui de zece ori un lucru, interpretează aiurea și astfel poți afla că Traian Băsescu e
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
încă o dambla din biografia fostului său idol: dromomania. În anul care i-a mai rămas la Cotroceni, președintele și-a propus, pesemne, să bifeze toate obiectivele turistice rămase nevizitate. Nici nu s-a întors bine din America (dând o raită și prin niscaiva locuri exotice), c-a și luat-o spre Paris. Ce efect au aceste deplasări pentru țară, doar el și echipa de profitori ce-i fac pantofii știu. Oricum, prima consecință o simțim în buzunare. Pentru că — bizonul de la
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
orașul unde nu știam dacă plouă vreodată) și, ca să mai omorâm un pic din plictisul nemărginit ce nu ne proteja de sulițele usturătoare ale unei călduri luciferice, i-am propus tovarășului meu de misiune, generalul Avraham Yoffe, să dăm o raită prin iarmarocul ce se ținea o dată pe săptămână în oraș. Ma așteptam să descopăr lucrări artizanale, dar nu am găsit decât castraveți ofiliți, ceapă veștejită și harbuji de o mărime necunoscută, majoritatea bine spintecați, oferind privirilor noastre un miez de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
turiștilor străini... * * * A doua experiență "taximetrică" mă conduce în America de Sud, cu ocazia unei călătorii din Buenos Aires la Santiago de Chile. Fratele meu, Itzhak, a profitat de participarea sa la un congres de stomatologie din Rio de Janeiro ca sa dea o raită pe la noi, la Buenos Aires. Era în luna septembrie 1981, început de primăvară în emisfera australă și, după ce a văzut tot ce era de văzut în capitala argentiniană, am propus fratelui meu o scurtă incursiune dincolo de Anzi, în Santiago de Chile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
30. Poate dura până pe la orele 18. Ne reîntâlnim aici. Apoi, la 20,45 aveți acceleratul spre Iași. Dar eu zic că ar fi mai potrivit să rămâneți la noi până mâine. Ar fi un prilej fericit să dați o raită pe la mănăstiri... Că Bucovina-i ca și poezia lui Eminescu: de fiecare dată, când intri-n universul ei, de câte ori o cercetezi, afli ceva nou, de care să te minunezi și te simți mai curat, șă pleci mai bogat... Așa este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pomană?! Tocmai am vorbit cu băieții arată Săteanu spre restaurantul hotelului și mîine după-masă vin la mine să stabilim cum aranjăm, vreau să fie ceva pe cinste. Mai stai cu mine, aștept mașina de teren că vreau să trag o raită pe la unitățile din apropiere, să-i pun în priză, că viscolul ăsta... Te duc întîi pe tine acasă și-apoi... Mulțumesc! Mai vreau să trec pe la magazin, că pînă vine cursa n-am ce face. Bine. Atunci, te-aștept în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ridicîndu-se. Hai să mă duc prin tabloul de comandă, să văd cum merge remedierea, apoi vin aici să trag un pui de somn, că pînă la mine, la serviciul Electronic, nu mai răzbat pe vremea asta. Trag și eu o raită prin secție spune Mihai. Am făcut bine c-am venit noaptea asta; mîine îmi iau liber, mă duc pe la autogară, poate sosește cursa rapidă. *** Chiar lîngă bucătărie, într-una din cămări, încălzită de peretele comun cu al sobei din sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
avem prejudecăți, desigur, după cum nu suntem nici nihiliști. Rectific. Suntem ortodocși, nici vorbă, dar nu suntem foarte evlavioși, nu ținem rânduielile, nu ne numărăm printre ceea ce s-ar putea numi creștini practicanți. Doar Adrianus, dacă mai dă și el o raită, când și când, pe la sărbători și praznice, după prescuri și untdelemn din candelă, ca omul, la cantină, după ciugulit. Bine, bine, situația asta deplorabilă se va schimba radical, curând, fără-nconjur, la câte păcate ne-am adunat... Așa suntem noi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o chemasem și pe ea. O să fie nițel ciudat. Tatăl tău și cu mine voiam să te avem doar pentru noi În seara asta. Când ajunseră jos, mătușa Sylvia Îi lăsa haina lui Phil. M-am gândit să dau o raită pe la voi și să vă spun un mic arrivederci Înainte să plecați la Roma. O pupă pe Ronnie și apoi mai stătu În fața ei o vreme ca să-i șteargă urma de ruj de pe obraz. Se Întoarse la Ruby și zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
azvârlitură de băț, Într-o coastă a curții Colectivei. „Mergem acum, pe loc, și-l Întrebăm pe tata, că n-a terminat de făcut toată prăștina!” „Numaidecât, cum să nu, chiar mă gândeam: ce-ar fi să dau eu o raită pe la Cazan? Marș În rând și ține-ți gura!” Copiii cam murmurau, căci nu pricepeau de ce Directorul Îi apăra pe bețivii care chinuiseră vițelul. Fiul Ectoraș se simțise iarăși rușinat. Când văzuse sângele țâșnind și ochii Îngroziți și plini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta nordic și-nghețat (...) // Ensitteren, sunt singur ca o gheață / în care pești macabri, suspendați / la începutul meu de viață, / în nemișcare mi-au fost frați" (Ensitteren). Într-o ipostază, Nichita dă o raită "în interiorul pietrelor", în alta, sub efectul fuziunii regnurilor, el freamătă misterios ca un arbore: "Mă asemui cu un copac; fiecare cuvânt al meu este o frunză". Spectacolul vieții cotidiene poate genera (à la Beethoven) o "odă bucuriei" dar și "plictiseală
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unor ipoteze hazardate, pe linia dacologilor improvizați. SCRIERI: Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug, București, 1961; Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), București, 1961; Contemporani cu viitorul, București, 1962; Uluitoarea dispariție a unui cap liniștit, București, 1965; O raită prin pădurea de întâmplări, București, 1966; Duminica lucrurilor, București, 1968; Întâmplări din primul vis, București, 1968; Săgeata albă, București, 1968; Numărați până la unu, București, 1969; Berbecul zburător, București, 1971; Cuptorul de ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
război mondial, căreia autorul i-a fost martor nemijlocit, implicat cel mai adesea în făurirea ei. Nu de aceeași calitate sunt impresiile de călătorie. P. pare să fi avut, cum declară, „mania ambulatorie”, vizibilă în însemnările de drum din volumele Raite prin țară (1926), Impresii din Italia (I-II, 1930-1938), Peste hotare (1931). El este un descriptiv, care nu știe totdeauna să aleagă semnificativul, povestind cam fără nerv și plutind nu o dată în generalități exclamative. Se simte totuși prezența filosofului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
București, 1944; Un colț de viață, 1902; Cercetări filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite, București, 1923; Figuri dispărute, București, 1924; ed. București, 1937; Introducere în metafizică, București, 1924; Studii istorico-filosofice, București, 1925; Raite prin țară, București, 1926; ed. București, 1944; Văzute și trăite, București, 1926; Momente solemne, București, 1927; Felurite (Probleme și oameni. Evenimente. Note de drum), București, 1928; Impresii din Italia, I-II, București, 1930-1938; Peste hotare, București, 1931; Titu Maiorescu. 1840-1917
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Opere, III, 159-162, V, 184-187, VIII, 65-67; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 221; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 85-97; Călinescu, Ist.lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Vianu, Opere, V, 254-255, IX, 355-360; Streinu, Pagini, V, 173-187; Șerban Cioculescu, „Raite prin țară”, RFR, 1944, 7; Brădățeanu, Istoria, II, 60-61; Manolescu, Metamorfozele, 85-91; Leon, Umbre, II, 225-230; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 391-394; Corbea-Florescu, Biografii, II, 247-252; Maftei, Personalități, II, 197-199; Micu, „Gândirea”, 934-938; Băncilă, Portrete, 94-97; Simion, Scriitori, IV, 5-10; H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]