222 matches
-
de material, în funcție de necesități, pentru a fi manipulate în continuare în linia tehnologică. Separarea îmbracă două aspecte: • Sortarea, când separarea este urmată de măsurare, cu simbolul: • Dozarea, când separarea este urmată de cântărire sau numărare, cu simbolul: 7. DIVIZAREA sau RAMIFICAREA, este funcția prin care șirul ordonat de obiecte de lucru este dirijat pe două sau mai multe direcții. • divizare pe două direcții: • divizare pe mai multe direcții: 8. REUNIREA sau CONFLUENȚA, este funcția prin care obiectele de lucru sunt aduse
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
11. Pentru a-și menține poziția de lider Într-o țară industrializată, companiile mari și mici trebuie să cerceteze, să proiecteze, să dezvolte și să asigure ingineria și prelucrarea În mai multe părți ale lumii, precum și să exporte. Fenomenul de ramificare a afacerilor corporației independent de granițele naționale se numește „transnaționalizare”. Simultan, se produce o expansiune mondială a investițiilor străine: Între 1983 și 1987, britanicii cheltuiseră 25 miliarde de dolari achiziționând mari firme americane; germanii Îi urmează Îndeaproape, Însă sunt atrași
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
găsi un optim interacțional cu factorii de mediu. Dintr-o perspectivă de lungă durată, evoluția se referă la descendența (cu modificări) a diverselor linii de organisme din strămoși comuni. Futuyuma (1995) consideră că istoria evolutivă are două componente majore: 1) ramificarea liniilor de descendenți; 2) schimbările din interiorul fiecărei linii, inclusiv extincția. El argumentează că evidențele descinderii unor organisme din ancestori comuni se regăsesc în caracteristicile comune ale organismelor, inclusiv în anatomia acestora, în dezvoltarea lor embrionară și în ADN-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ansamblul lor entropice chiar și când sunt treze, pe sol, populat de acele tipic entropice heterotrofe mai mici ori mai mari. Cu toatele râvnindu-i negentropia. Și așa, apa pierde pe rând toate câștigurile din cer: afânatul omăt se tasează, căci ramificarea fulgului dispare prima. Devine gheață, adică nu mai e nici cristalină; devine apă, adică nu mai e nici solid. Care apă, până a deveni chioară, mai cedează. Ce? Ultimele „picături“ de negentropie. Cui? Aceluiași pământ, care se alimentează astfel cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
relației de precedență și are următoarea taxonomie<footnote Idem, nota 13. footnote>: - operator de ramificație. O interfață de proces poa te avea mai multe fire de activitate de tip succesor, discriminate cu ajutor ul unor evenimente prin intermediul unui operator de ramificare a firului de activități. În acest caz, se vor folosi operatorii: SAU - pentru execuția oricărei combinații de fire ce i succed, dar trebuie să existe cel puțin un fir (se denumesc O1, O2, .. . - de la OR); SAU EXCLUSIV - pentru execuția exclusivă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
arterial al inimii numit coronarian, probabil datorită dispoziției anatomice în mai multe „coroane” în jurul inimii, cu scopul de a asigura acestui organ vital o vascularizație de siguranță, atât prin origini directe, separate, din porțiunea inițială a aortei cât și prin ramificare epicardică, transmiocardică și subendocardică. În mod clasic sunt descrise 2 artere coronare, dreaptă și stângă, cu origini prin ostium separat din sinusul Valsalva, coronar drept și coronar stâng. - Artera coronară stângă își are originea în ostiumul coronar stâng în sinusul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
este examinat numai lumenul vasului coronar, iar grosimea peretelui nu poate fi măsurată cu această tehnică. De asemenea, modificările absolute ale dimensiunilor vasului pot fi legate de ateroscleroza difuză sau de mulți alți factori ce pot influența dimensiunile (tip de ramificare, vârstă, sex, dimensiuni cardiace etc.). Dacă ateroscleroza coronară difuză este responsabilă de imposibilitatea de a prevedea semnificația fiziologică a leziunilor coronare, prin determinări ale gradului stenozei, atunci se poate prezice că aria de secțiune a leziunii ar fi un indicator
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
paralel cu peretele vascular - forță de fricțiune, „shear stress”-ul care acționează pe suprafața endotelială. Caracterul pulsatil al tensiunii arteriale produce destindere ciclică a peretelui vascular. Viteza fluxului / shear stress-ul variază cu dispunerea anatomică a arterelor - vase mari, curburi, bifurcații, ramificări. Celulele endoteliale (CE) se aliniază în direcția fluxului sanguin, aliniere care este dirijată de reorganizarea citoskeletonului. La flux turbulent orientarea celulară se pierde. Endoteliul recepționează și transmite stimulul de shear stress, acesta din urmă fiind reglatorul endotelial principal al diametrului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte subțire, care are și o enormă suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
epiteliul de suprafață, lamina proprie, stratul muscular, țesutul conjunctiv perimuscular subseros și seroasa. Nu există musculara mucoasei și nici submucoasă. Pliurile luminale sunt tapetate de epiteliu cilindric și au miez de lamină proprie. Înălțimea și grosimea pliurilor sunt variabile, iar ramificarea este caracteristică. Un singur strat de celule cilindrice înalte sunt situate pe o membrană bazală. Celulele au o citoplasmă palidă sau ușor eozinofilă, ocazional cu vacuole apicale mici. Nucleii, situați bazal sau mai central sunt ovali, uniformi, cu cromatină fină
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
masa ganglionară sub formă de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
blocurilor polisiloxanice. 2.8. Polieterimide hiper-ramificate În ultimii ani cercetătorii au introdus noțiunea de molecule dendritice preparând, pe lângă molecule liniare, molecule cu formă globulară și sferică. Dintre macromoleculele dendritice fac parte dendrimerii și polimerii hiper-ramificați care conțin unități succesive de ramificare. Dendrimerii au forma și mărimea moleculei bine definită și se obțin prin procedee în mai multe etape. Polimerii hiper-ramificați se obțin printr-un proces într-o singură fază și sunt formați din macromolecule cu un grad ridicat de ramificare. Pentru
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
de ramificare. Dendrimerii au forma și mărimea moleculei bine definită și se obțin prin procedee în mai multe etape. Polimerii hiper-ramificați se obțin printr-un proces într-o singură fază și sunt formați din macromolecule cu un grad ridicat de ramificare. Pentru a evita prepararea complicată a dendrimerilor și a păstra proprietățile importante pe care le au aceștia, Kim și Webster [75] au dezvoltat o metodă simplă de sinteză a polimerilor hiper-ramificați (polimeri care au un număr mare de grupe laterale
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
bazează pe monomeri de tip ABx. Diferența dintre cele două tipuri de polimeri constă în poziția la care apar ramificațiile. Polimerii hiper-ramificați conțin segmente liniare între grupele funcționale ce rămân nereacționate în interiorul polimerului, în timp ce în cazul unui dendrimer există o ramificare perfectă în interiorul straturilor. Polimerii hiper-ramificați sunt în general compuși alcătuiți din porțiuni dendritice, liniare și unități terminale și sunt caracterizați de un grad mare de ramificare. Aceștia se caracterizează prin funcționalitate multiplă. Datorită acestei funcționalități multiple proprietățile fizice, cum ar
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
grupele funcționale ce rămân nereacționate în interiorul polimerului, în timp ce în cazul unui dendrimer există o ramificare perfectă în interiorul straturilor. Polimerii hiper-ramificați sunt în general compuși alcătuiți din porțiuni dendritice, liniare și unități terminale și sunt caracterizați de un grad mare de ramificare. Aceștia se caracterizează prin funcționalitate multiplă. Datorită acestei funcționalități multiple proprietățile fizice, cum ar fi solubilitatea și temperatura de tranziție sticloasă, pot fi controlate prin modificarea chimică a grupelor funcționale. În general, polimerii de acest fel sunt preparați prin polimerizarea
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având o grupă B nereacționată. Frechet descrie gradul de ramificare (GR) ca fiind un factor care explică structura hiperramificată a polimerilor [79]: GR=(Eunități dendritice + Eunități terminale) / (Eunități dendritice + Eunități terminale + Eunități liniare) În general, se folosesc două tehnici pentru determinarea gradului de ramificare [77]. Prima tehnică se bazează pe
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
B nereacționată. Frechet descrie gradul de ramificare (GR) ca fiind un factor care explică structura hiperramificată a polimerilor [79]: GR=(Eunități dendritice + Eunități terminale) / (Eunități dendritice + Eunități terminale + Eunități liniare) În general, se folosesc două tehnici pentru determinarea gradului de ramificare [77]. Prima tehnică se bazează pe obținerea unor compuși model care reprezintă unitățile existente în polimerul hiper-ramificat. Acești compuși sunt caracterizați prin spectroscopie 13C-RMN și 1HRMN. În final, gradul de ramificare este calculat din valoarea integralelor corespunzătoare diferitelor picuri din
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
general, se folosesc două tehnici pentru determinarea gradului de ramificare [77]. Prima tehnică se bazează pe obținerea unor compuși model care reprezintă unitățile existente în polimerul hiper-ramificat. Acești compuși sunt caracterizați prin spectroscopie 13C-RMN și 1HRMN. În final, gradul de ramificare este calculat din valoarea integralelor corespunzătoare diferitelor picuri din spectrul polimerului în comparație cu acelea obținute din spectrele compușilor model. A doua metodă pentru determinarea gradului de ramificare se bazează pe degradarea catenei polimerului hiper-ramificat prin hidroliză. Produșii de degradare sunt identificați
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
hiper-ramificat. Acești compuși sunt caracterizați prin spectroscopie 13C-RMN și 1HRMN. În final, gradul de ramificare este calculat din valoarea integralelor corespunzătoare diferitelor picuri din spectrul polimerului în comparație cu acelea obținute din spectrele compușilor model. A doua metodă pentru determinarea gradului de ramificare se bazează pe degradarea catenei polimerului hiper-ramificat prin hidroliză. Produșii de degradare sunt identificați prin cromatografie. Degradarea trebuie să nu afecteze lanțurile finale, iar conversia în subunități elementare trebuie să fie completă. În cazul polieterimidelor hiper-ramificate de tip AB/AB2
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
hidroliză. Produșii de degradare sunt identificați prin cromatografie. Degradarea trebuie să nu afecteze lanțurile finale, iar conversia în subunități elementare trebuie să fie completă. În cazul polieterimidelor hiper-ramificate de tip AB/AB2 o metodă utilă de determinare a gradului de ramificare este prezentată în literatură folosind analize 1H-RMN sau/și HPLC [80]. Molecule mici, nepolimerizabile, care conțin funcțiunile A, B și B2, sunt reacționate împreună, iar produșii ramificați sau liniari obținuți sunt analizați pentru a monitoriza gradul de ramificare. Calculul se
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
gradului de ramificare este prezentată în literatură folosind analize 1H-RMN sau/și HPLC [80]. Molecule mici, nepolimerizabile, care conțin funcțiunile A, B și B2, sunt reacționate împreună, iar produșii ramificați sau liniari obținuți sunt analizați pentru a monitoriza gradul de ramificare. Calculul se face prin substituirea concentrației produșilor obținuți în amestecul de reacție, în formula de calcul a gradului de ramificare. Gradul de ramificare nu poate da o imagine de ansamblu a topologiei polimerilor hiperramificați. O explicație constă în formarea unei
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
A, B și B2, sunt reacționate împreună, iar produșii ramificați sau liniari obținuți sunt analizați pentru a monitoriza gradul de ramificare. Calculul se face prin substituirea concentrației produșilor obținuți în amestecul de reacție, în formula de calcul a gradului de ramificare. Gradul de ramificare nu poate da o imagine de ansamblu a topologiei polimerilor hiperramificați. O explicație constă în formarea unei structuri izomerice datorită adăugării întâmplătoare a monomerilor în timpul reacțiilor de sinteză. Un alt parametru care se folosește pentru a descrie
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
B2, sunt reacționate împreună, iar produșii ramificați sau liniari obținuți sunt analizați pentru a monitoriza gradul de ramificare. Calculul se face prin substituirea concentrației produșilor obținuți în amestecul de reacție, în formula de calcul a gradului de ramificare. Gradul de ramificare nu poate da o imagine de ansamblu a topologiei polimerilor hiperramificați. O explicație constă în formarea unei structuri izomerice datorită adăugării întâmplătoare a monomerilor în timpul reacțiilor de sinteză. Un alt parametru care se folosește pentru a descrie arhitectura macromoleculară a
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]