377 matches
-
cu sete în peretele din față încercând să mărească crăpătura pe care o făcuse în stâncă. Zgomotul loviturilor răsuna în jur, amplificat de pereții înguști. Se apropie de locul unde era fisura și privi cu atenție. Arăta bine, așa încât ridică ranga groasă de alături și o potrivi la locul ei. Se apăsă cu putere de mai multe ori pe capătul acesteia încercând să disloce bucata de rocă. Nu reușea așa încât se lăsă păgubaș. Începu să lovească cu barosul în capătul barei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lărgească golul acela îngust și să excaveze mai departe. Sigur că da, aceasta era singura posibilitate. Asta și făcea acum, lucra fără odihnă. Izbea cu sete în roca tare până ce făcea o adâncitură suficient de mare ca să poată intro duce ranga ascuțită în ea. Apoi disloca bucata de stâncă și o lăsa să cadă la picioare. Din când în când, se ridica pe vârfuri și ținea mâna în dreptul scobiturii întunecate de sub tavan. Simțise încă de la început un curent slab de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
eu așa căzut pe gânduri, vagabondul m-a Întrebat Încă o dată: — De ce și-a tăiat Van Gogh urechea? Cum de-a ajuns un japonez În starea de vagabond? De ce n-a vorbit până acum În japoneză? Cu siguranță era beat rangă, dar uimitor cât de coerent vorbea! mă gândeam eu clătinând din cap. Cum nu scoteam nici un cuvânt, vagabondul a rânjit din nou: — Păcat! Credeam că tu cunoști răspunsul - și s-a Îndepărtat, trecând de partea cealaltă a străzii. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
urmă, hotărând că putea să își dezmorțească picioarele foarte bine făcându-le pe plac celor doi pescari, își părăsi postul, urmându-i spre malul râului cu lanterna lui uriașă care lumina ca un reflector într-o mână și cu o rangă de fier în cealaltă mână. De departe auziră zgomotul stufărișului zdrobit, însoțit de niște sunete atât de tânguitoare, că li se ridică părul pe ceafă. -- Ia, dă încoace puțin plosca aia, ceru paznicul. Nelu ascultă docil, privind cum omul miroase
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
am petrecut în Turda cei mai frumoși ani. Pot spune că de multe ori m-am contopit cu viața acestui oras. Aici mi-am făcut debutul literar la cenaclu literar ,,PAVEL DAN” sub îndrumarea distinsului profesor de limba română Pavel RANGA. Prima poezie publicată în ziarul Turda Nouă de atunci, 4 iunie 1963. Pentru mine, Turda e o imensă carte de amintiri. Mihai LEONTE 26 Mai 2005 Referință Bibliografică: TURDA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III
TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363118_a_364447]
-
manifestat în toate încăierările, pentru că împărțea cele mai rapide și surprinzătoare lovituri cu pumnii și picioarele, fără pic de milă. Nu se uita unde lovește. Important era să învingă. Apela la șiretlicuri și, dacă era nevoie, lovea cu piatra sau ranga improvizată din orice material. Odraslă de inginer constructor, iar mama - salariată la CEC, lui Mișu nu i-a lipsit nimic în viața lui. A avut totul la dispoziție, chiar și atunci când a trebuit să repete un an școlar. Nu că
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
la Baia de Arieș veneam destul de des la Turda. Astfel că discutam despre multe și desigur despre scris. Îi spusesem că mai scriu poezii. Dumnealui scrisese un roman autobiografic. De ceva timp profesorul de română de la Liceul din Turda, Pavel RANGA organiza un cenaclu la care participau elevi de liceu dar și oameni care încercau să scrie. Desigur se remarcau avocatul Aurel LUPU, elevul Ovidiu NISTEA, actorul Anghel POPESCU, muncitorul Gheorghe GLIGA, Eduard COSTIN, Ioan HERINEAN și minerul Mihai LEONTE. Ședințele
1963 CENACLUL PAVEL DAN DIN TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365809_a_367138]
-
minerul Mihai LEONTE. Ședințele se țineau luni de la ora 17 astfel ca să poată participa cât mai mulți doritori. Se citeau creațiile celor prezenți dacă erau noutăți, în cazul că erau mai multe creații se programa special cel în cauză. Profesorul RANGA era atent la tot ce se discuta intervenind doar foarte rar foarte obiectiv. Discuțiile erau libere fiecare contribuind cu păreri și adăugiri. Exista un fel de registru unde se consemnau discuțiile. De fapt am omis să spun că întotdeauna participa
1963 CENACLUL PAVEL DAN DIN TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365809_a_367138]
-
foarte obiectiv. Discuțiile erau libere fiecare contribuind cu păreri și adăugiri. Exista un fel de registru unde se consemnau discuțiile. De fapt am omis să spun că întotdeauna participa cineva de la raionul de partid sau UTM responsabili cu propaganda. Profesorul RANGA se lupta ca acest cenaclu să fie cât mai activ în viața culturală a orașului Turda un mare centru muncitoresc cu fel și fel de uzine și șantiere. Se știa de fabrica de ciment care polua cu acel praf împrejurimile
1963 CENACLUL PAVEL DAN DIN TURDA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365809_a_367138]
-
Maria" la Bran, după modelul celei din Balcic. Acolo au fost depuse casetele cu inima, într-un sarcofag de marmură. Însă în 1968, capela a fost profanată de comuniști și inima a fost scoasă din sarcofagul de marmură spart cu răngile și dusă apoi, împreună cu casetele, la Muzeul de Istorie. În apropierea Castelului se află Tronul Reginei Maria, adică un fotoliu din marmură aflat la umbra unui copac, având în dreptul lui o măsuță din piatră. Era locul preferat al Reginei, aici
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
avangardă al clasei noastre muncitoare, ei, care au atâta curaj, să vină ei, săracii, nemâncați și jegoși și nespălați să pună pe bucureșteni la punct, mai ales pe intelectualii cărora li s-a urcat la cap democrația... să ia ei răngi și bastoane și lanțuri șiclondire de rachiu ca să prindă coraj... să-i organizeze bine securitatea, sau mai bine-zis securiștii că securitatea ca instituție s-a desființat...s-a evaporat, s-a dizolvat...Să se îmbrace și ei în lămpași și
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
înnegrise de mineri, se împărțiseră pe plutoane și pe grupe, luați în primire de falșii ortaci, și-au plecat pe străzi și-au început lupta cu dușmanul de clasă: că, bă, ce e cu tine? și jap! jap! jap! cu răngile și bâtele lor, că de ce nu ești la muncă? că de ce ești îmbrăcat în blugii lui Rațiu, că de ce au părul lung, drogații de ei, de ce nu învață carte, d-aia i-au trimis părinții la facultate? și așa până
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
și care probabil îl cunoștea și pe el, după atâta filaj; era chiar securistul filologiei, îi văzuse fața în lumina lămpașului, îi auzise glasul răgușit de foanfă și-l recunoscuse și ăia doi îl trag jos și se pun cu răngile pe el și-l croiesc pe unde apucă, pe cap, pe spinare, pe picioare, peste tot, cu sete și cu ură proletară și îl înjură de mamă și-l trag de picioare pe scări mai mult mort, mătură cu el
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
par a ști exact ce au de făcut, iar entuziasmul lor este departe de cel al tribunelor, unde începe ruperea scaunelor, incendierea și dărâmarea gardului metalic menit, teoretic desigur, să despartă cele două galerii. Apar ca prin minune bâtele, ghioagele, răngile, lanțurile și molotoavele care intră în funcțiune după un plan admirabil întocmit. Întrucât meciul nu prezintă nici un interes, unii știind chiar și deznodământul final, trupele primesc, spre marea lor bucurie ordin să se întoarcă cu fața la tribune și să întrețină atmosfera
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
muncitorii și țăranii nedispuși să-și vândă sufletele satanei ... Numai Bunul Dumnezeu știe numărul și numele victimelor aduse ca niște oi spre junghiere, după cum spune proorocul, și trecute prin rigorile torturilor, aplicate de călăi cu înaltă calificare, prin proba cumplitelor răngi, a focului, a varului nestins, a înfometării, a frigului, a terorii și a umilințelor de tot felul. Scopul final era bine definit: exterminarea lentă a insului prin anularea personalității și degradarea totală a ființei umane prin nimicirea chipului lui Dumnezeu
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
născut; dr. Slavița RADOSAVLEVICI, dr. Cătuța și Mărioara VERDEȚ, medici medicină generală. Cea mai mare parte din medicii născuți în Clisura Dunării s-au stabilit în Timișoara capitala Banatului istoric. Aceștia fiind; dr. Nicolae DRĂGHICI,dr. Ilie ARCAN, dr. Viorel RANGA, dr. Radu GOLUMBA, dr. Nicolae URSUȚA, dr. Afrodita BENDARIU și Verița NICOLICI- PETEANU. În reședința județului Caras Severin,Reșița s-au stabilit medicii;dr.Gheorghe MUNTEANU și Ana COSTESCU, iar în alte orașe au plecat; dr.Gheorghe BUGARIU în municipiul
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
martorilor, doamna Geiger se întorcea de la școală, de unde o luase pe fiica dumneavoastră, Gizelda. În intersecția de lângă școală, mașina doamnei a fost blocată la marginea trotuarului de către o dubă neagră, fără numere de înmatriculare; doi bărbați au forțat portiera cu răngi, au smuls fetița de pe bancheta din spate și au folosit un spray necunoscut împotriva doamnei.” Aici, cititor și eu, adică un adjutant al comisarului Șef, m-am întrebat de ce nenorociții ăiă, victime și ei în cele din urmă, au răpit
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
voievozi, eroi și poeți cu tot - care ne-au precedat, care s-au bătut și s-au jertfit, care au negociat cu cel mereu altul momentan mai tare-n șmen între imperiile deznaționalizante, de suntem tot aicea, de strajă cu ranga, șpaga și viclenia la toate zările, pentru ca odată ieșiți la slobozenie maximă, să nu ne punem pe Kitsch consumism până la greață și perversiune, ci pe zidirea columnară a Infrastructurii Intelectuale de la Nistru pân' la Tisa, după Eradicarea Corupției și Combaterea
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
curge), Lenin nu urmărea adevărul, ci victoria!”), încât prea puțin s-a sinchisit că în urma lui lasă o țară muribundă și două categorii distincte de cadavre - cadavrele bucureștenilor batjocoriți și uciși de minerii chemați pentru a apăra cu bâte și răngi „valorile” democrației originale și cadavrele vii ale „baronilor” puțind a necinste și osânză într-un partid despre care adorabilul Petre Țuțea cu certitudine ar fi spus că nu reprezintă nici măcar „laptele bătut al comunismului”. Desigur, mă grăbesc să adaug că
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
și am practicat-o. Am trecut prin treptele meseriei, de la ucenic la maistru principal minier. Am început să scriu din anii școlii profesionale, și poate cu mult înainte, dar cel care mi-a arătat tainele scrisului a fost profesorul Pavel RANGA, responsabilul Cenaclului literar Pavel DAN din Turda. Mi-am adunat scrierile dispersate pe multe caiete și foi volante, numai când am ajuns la Moldova Nouă. Cu toate că am scris la diverse reviste și ziare, însă când mi se citea biografia și
DISTINSUL MEU CITITORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354031_a_355360]
-
Iar omul mi-a spus: „Totuși, părinte, ascultați povestea asta: după Dictatul de la Viena din 30 august anul 1940, am fost convocați românii într-o zi la primărie și ni s-a spus să venim cu un târnăcop, cu o rangă, cu o secure, cu unelte de lucru. Au venit românii, crezând că vor fi trimiși să presteze diferite munci pe la poduri. Dar nu. Li s-a spus: Acum vă îndreptați spre biserica voastră și o dărâmați. Oamenii au rămas înlemniți
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
a poeziei. Profesorul de limba română m-a remarcat îndemnându-mă să scriu. Concomitent participam și la ședințele cenaclului literar PAVEL DAN din Turda, deplasându-mă săptămânal la Turda, peste 60 kilometri, unde am primit o îndrumare de la profesorul Pavel RANGA. Am debutat în ziarul TURDA NOUĂ în 4 iunie 1963 cu poezia ARTIST ÎN MINERIT. 3. Edera ZVÎNCĂ Ce reprezintă, din perspectiva dumneavoastră, poezia pentru ființa umană? - Mihai LEONTE Poezia pentru ființa umană reprezintă un adevărat subterfugiu spre visare, dar
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE REALIZAT DE EDERA ZVÎNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350698_a_352027]
-
nou otevizarea tulbură mințile poporului cu promisiuni mincinoase, provocând degringoladă, amenințând ordinea pentru care mai luptă unii politicieni bine intenționați. Faptic, în spitale medicii sunt bătuți de către pacienți, în școli profesorii sunt bătuți de elevi, în biserici se intră cu ranga, despre preoți, biserică și credință se scriu articole defăimătoare; unii intelectuali sunt criticați, „scuipați”, din nou auzindu-se neroada lozincă de după revoluție: „Noi muncim, un gândim!”, lozincă preluată din comunism și fluturată în timpul mineriadelor! Cum adică? Orice muncă include o
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
hăp!!!” și turma oropsiților s-a oprit în fața tribunei. Au făcut mișcarea „La drep-ta!” și au prezentat arma, Klașnicovul care a băgat spaima în americani, rămânând cu mânuțele încleștate pe pe tocul și patul puștii. - Să trăiți tovarășe comandant! „pervaia ranga”! la care Vitican îmi șoptește: „Să-i vezi ce fac la ranga de gradul doi!...” și ne-am amuzat copios când un butoi de om, ce purta pe cap o caschetă mare și dată pe spate „tavarăși polkovnic” le spunea
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
La drep-ta!” și au prezentat arma, Klașnicovul care a băgat spaima în americani, rămânând cu mânuțele încleștate pe pe tocul și patul puștii. - Să trăiți tovarășe comandant! „pervaia ranga”! la care Vitican îmi șoptește: „Să-i vezi ce fac la ranga de gradul doi!...” și ne-am amuzat copios când un butoi de om, ce purta pe cap o caschetă mare și dată pe spate „tavarăși polkovnic” le spunea: - Druzia tavarișci... bine ați venit! Suntem mândri de voi, adevărații eroi ce
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]