410 matches
-
fiecare câte unei structuri mintale: una mai logică, mai discursivă, mai pozitivă, legată de ceea ce se numea atunci „nominalism”, de fapt, raportabilă la Aristotel, cealaltă mai imaginativă, mai intuitivă, mai „poetică”, legată de ceea ce se numea atunci „realism”, de fapt, raportabilă la Platon. Ideea de „iraționalism medieval” e un nonsens tot așa de grosolan ca și cea despre obiceiul fumatului la strămoșii noștri daci. E bine să mai amintim că între marile creații ale Evului Mediu, pe lângă catedrale, libertăți comunale (în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Tudor Arghezi, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Laurențiu Fulga). Analiza este realizată din perspectivă tematică, tinzând să descopere acele constelații de motive ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt legate de nuclee generatoare, raportabile adesea la marile mituri. În comentariu, I. fructifică sugestiile criticii arhetipale, ale structuralismului și psihanalizei. Interpretările, coerente și convingătoare, își propun să acrediteze ideea că forțarea deschiderii unei opere îi confirmă viabilitatea artistică, implicând astfel o judecată de valoare. Exercițiul
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
materială a chipului contemplat; motivul narcisiac al autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei forme tehnic impecabile, raportabilă la forme textuale preexistente. Spirit profund mistic, D. se disciplinează prin cultură, impunând cititorului o decodare a mesajului cel puțin dublă: la nivelul aparențelor și la cel stihial al spiritului ce nu se poate regăsi pe sine. Definirile de sine
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Opere, publicate cu un an înainte de eliberarea definitivă de iluzia trupului). Mistrețul cu colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea unei opere așezate sub semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și, implicit, a tonalității interioare e prejudiciată prin introducerea unor episoade realiste cu tentă critică, nu lipsite de expresivitate, dar proprii altui tip de literatură, emoția procurată de situațiile, mult mai numeroase, ce dau scrierii caracterul individualizant, liric, rămâne covârșitoare. Raportabil - și raportat de comentatori - la Alain-Fournier (Le Grand Meaulnes), romanul creează starea de poezie pe două căi: prin proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
două culturi”, burgheză și proletară, cu corolarele „valorificării critice a moștenirii culturale” și, în planul actualității, al „literaturii de partid”, ambele deopotrivă controlate de „spiritul de partid”. La noi, în primii ani ai literaturii dirijate, s-au manifestat două fenomene raportabile la p., adaptat între timp sarcinilor trasate literaturii de V.I. Lenin, I.V. Stalin și, mai târziu, de A.A. Jdanov. Cel dintâi a fost proliferarea poematizărilor diluviale, simplist grandilocvente, cu oralitate ostentativ accesibilă; în vers liber, patetic, cadențat, după modelul
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
citadin, saturat de drapele și lozinci; în anii ‘45-’46 a fost lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului” (Ana Selejan): „cultura pentru mase” sau „cultura cu sens unic”, pregătind trecerea spre realismul socialist. Al doilea fenomen raportabil la p. a fost ofensiva demolatoare asupra valorilor literaturii naționale, prin vasta acțiune de interzicere și epurare a fondurilor de carte și de eliminare din viața literară a „exponenților literaturii burgheze” în viață, între care aproape toate numele mari ale
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
se expunea stigmatizării, ca abatere, fie „naturalistă”, fie „idilică”, fie „negativistă”, fie „obiectivă”, de la tipic, de la ceea ce trebuia să fie „semnificativ” din punct de vedere ideologic. Un articol de direcție, publicat în „Almanahul literar” de George Munteanu, descria astfel culpele raportabile la p.: „Formalismul, schematismul, idilismul - aceste piedici în calea dezvoltării poeziei noastre - își au rădăcinile nu numai în necunoașterea realităților actuale, ci și în subaprecierea tacită de către anumiți poeți a câștigurilor realizate în materie de creație de poeții clasici. Deși
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
comunist de pe scena istoriei. Modernități multiple Traiectele de configurare ale modernității nu au fost unice și sunt departe de a fi întru totul convergente. Trebuie mai degrabă să avem în vedere modernitățile multiple, cu structuri instituționale distincte, care sunt totuși raportabile la una și aceeași matrice cu principii determinate. J. Habermas, U. Beck sau C. Lau, de exemplu, disting un set de principii referențiale ale modernității, cum ar fi reflexivitatea, egalitarismul și subiectivitatea, dar și forme variabile de manifestare instituțională care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării sau în funcționarea instituțiilor și organizațiilor; în definitiv, în aproape oricare dintre spațiile și modurile constitutive ale societății noastre bulversate. Numai că o astfel de specificitate poate fi interpretată în două feluri. Pe de o parte, ea ar fi raportabilă la o tradiție aruncată în secolul al XIX-lea și eventual în prima parte a secolului XX. Sigur că e vorba despre o tradiție cât mai bine „inventată” pentru scopuri interpretative și, astfel, reconstituită discursiv, încât să releve acea puternică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trei nopți luna dispare, ea este primul mort, care reapare strălucitor. Simbol al cunoașterii indirecte și feminine, luna nouă aduce fericire și noroc, sportivii compară luna cu fiica regelui, fiind vizibilă și invizibilă. Izvor al nenumăratelor mituri și imagini sportive, raportabilă la astrologie și la vise, la psihism și la sensibilitate piatra lunii este asociată de domeniul misterului; sportivii care poartă cifra trei realizează armonia prin ametist, care în limba greacă însemna „care nu este beat“, ametistul apără de gută și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în special, socială, o subordonare economică, de fapt, ordine sportivă, ierarhia socială reprezintă un ritm, inamic, prin conversație sau static prin arhitectură, ritmul înseamnă o simetrie între ființe. Ritmul sportiv, ritm al frumosului, apare situat sub o zodie filozofică, permanent raportabilă la noi înșine: Cerul înstelat deasupra mea și legea morală dinlăuntrul meu, principiul estetic al lui I. Kant călăuzește teoretic, o strânsă relație între gândire dinamică și mișcare, care ajută pentru localizarea în spațiu, în timp a corpului propriu și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
păsări și o scară făcută din aluat copt. La tulpina pomului se așază o masă cu farfurii cu borș, sarmale și o cană cu vin. Cel mai mult i se oferă mortului apă, ritul funerar semnificând o călătorie fără întoarcere, raportabilă la un substitut al mortului, un pom, măr, ale cărui roade sunt împărțite participanților la înmormântare). AȘTEPTAREA! Corpul uman trădează conștient sau inconștient prin limbajul său, gândurile, dispoziția și trăsăturile de caracter. Știința care se ocupă cu limbajul corpului în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
puteri superioare (prin rugăciune, amenințare), tot așa rememorarea prin cuvinte a funcțiilor și liniilor mâinii are funcție terapeutică și ajută la strategia de liniștire, de depășire a momentelor existențiale ambigue, nesigure, confuze. Ritmul existențial apare situat sub o zodie, permanent raportabilă la noi înșine, zodie bazată pe legi și pe număr, ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a modelelor explicative pe care le-au generat; opțiunea acestei lucrări pentru un model explicativ combinatoriu va fi, apoi, explicitată. II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale 1. Instituții și acțiune În teoria organizațiilor, conceptul de acțiune este Întotdeauna raportabil la conceptul de instituție. Sociologic, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii societății. În siajul gândirii funcționaliste, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
societate; o astfel de definiție nu poate Însă să includă practicile instituite social, cutumele sociale, chiar dacă În multe cazuri la nivel informal și care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora fiind Însă definite informal. Practica se instituie În măsura În care devine constrângătoare pentru actori: cei care nu obțin avantaje fiindcă nu dau șpagă sunt considerați inadaptați. În felul acesta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe de o parte, lucrarea își propune dificil demers și, la noi, nerealizat până acum la asemenea dimensiuni și cu atâta acuitate! să reliefeze dimensiunea scriitoricească a lui Soljenițîn, precum și valoarea estetică și latura ficțională nu numai a scrierilor lui raportabile la forme literare tradiționale, dar și a Arhipelagului Gulag care nu poate fi înscris în nici o structură formală literară cunoscută. Pe de altă parte, printr-un exercițiu teoretic de mare finețe și aplicație, autoarea cărții aduce limpeziri în problema literaturii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
devenit în limba populară sinonim cu mamifer (și antonim al lui pasăre), ceea ce nu corespunde exigențelor științei, dar a fost admis de stilul beletristic al limbii literare și cu această valoare. Uneori, semnele lingvistice de la nivelul popular nu au conținuturi raportabile la cunoașterea organizată științific, deși pot fi și ele preluate de limba literaturii. Astfel, cuvîntul gîndac, echivalabil în linii mari cu termenul coleopter, are de fapt o semnificație destul de laxă și greu de precizat, iar cuvîntul gînganie nici n-ar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este legată de cunoaștere, dar cunoașterea, așa cum este ea reflectată într-o limbă istorică, este una dată de interpretarea lumii de către comunitatea care vorbește limba respectivă. De aceea, limbile nu coincid în delimitarea și clasificarea obiectelor lumii, fiindcă semnificațiile cuvintelor, raportabile prin desemnare la aceste obiecte, sînt direcționate de structura limbii. În ultimă instanță, cuvîntul (în speță numele) este în același timp numele unei noțiuni, redarea unei realități și exprimarea unor raporturi. Comunicarea (funcția comunicativă) Realitatea exterioară devine proprie individului vorbitor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
segment al antropocosmosului, însă nu al antro-pocosmosului în întregime, adică lumii cunoscute de întrea-ga omenire, ci numai al aceluia care revine unei comunități lingvistice, încît el s-ar putea considera mai degrabă un glosocosmos. În cadrul acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cauze ale schimbării, ele trebuie să fie mai întîi trăsături definitorii pentru un grup uman din perspectiva științei și conștiinței lui lingvistice, trebuie să fie, deci, factori care asigură folosirea unei limbi (a limbii de substrat) prin fapte diferențiate, dar raportabile la aceleași forme ideale, și intră în tradiția limbii respective. Aceste trăsături, precum și altele, care alcătuiesc tradiția, asigură o anumită stabilitate și în cazul epocilor-salt, permițînd astfel funcționarea limbii, și mențin o anumită orientare direcțiilor de evoluție în toate momentele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber lingüístico, care s-ar traduce literal prin știința lingvistică, dar cu folosirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dă probe tot mai dese de o "dezvrăjire a lumii..." Pentru o necesară "re-vrăjire" la care cheamă Rudolf Steiner pledează, în modul lor, Poezia, toate Artele. PORTRETE ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE Aproape șase decenii de poezie! După baladismul inițial (raportabil la contactele cu "Revista Cercului litera" de la Sibiu, 1944-1945), după căutarea propriului arheu sub ceruri mitice eline (Omul cu compasul, 1966; Seminția lui Laokoon, 1967; Ipostaze, 1968), ulterior despovărându-se (întrucâtva) de mitologicale (Ce mi s-a întâmplat cu două
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
puține ori sugerează tragicul, comentariile sale (ale unui solar) se organizează într-un fel de cod existențial verticalizant, cod învederând o anumită despovărare, de unde planarea, levitația pe o linie transorizontică, privirea oarecum calmă, dicțiunea patetic-mărturisitoare; finalmente un ceremonial verbal insinuant, raportabil la personajele îndurerate ale lui Eschyl dialogând pe tema destinului. Din filozofia celor vechi se păstrează doar unda vibratorie, simbolistica, modurile alegorice; frecvent, în textele stănesciene se adună, în apariții meteorice, figuri istorice și figuri mitice cu precădere helenice: Ptolemeu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
videns și care este de fapt pericolul cu care se confruntă individul de astăzi. "Întregul nostru vocabular cognitiv și teoretic, scrie Sartori, constă din cuvinte abstracte care nu au niciun corespondent în lucrurile vizibile și a căror semnificație nu e raportabilă la și nici nu e traductibilă în imagini. Oraș este un alt cuvânt vizibil; dar națiune, stat, suveranitate, democrație (...) sunt concepte abstracte, elaborate prin procese mentale de abstragere (...) sunt de asemenea abstracțiuni non vizibile conceptele de justiție, legitimitate, legalitate, libertate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]