509 matches
-
la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Valeria Peter Predescu” precum și al concertelor „Lumina Învierii” și „Colinde și cântece străbune”, susținute anual la Bistrița. Cu un repertoriu de peste o sută de cântece din zona năsăudeană în principal, dar și din alte subzone ale județului Bistrița-Năsăud, culese de la rapsozi de prin satele ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România, de cântece religioase, pricesne și colinde românești autentice. Este laureat la șaisprezece concursuri și festivaluri de folclor din România. Căsătorit, din 1989
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1481174778.html [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
Vieru, că Basarabia nu-i mai prejos, iar George Muntean le ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
intrigă ucigașă. Citind dialogul poetic dintre cei doi autori, ne trezim că, fără să vrem, din simpli spectatori, începem să le trăim noi înșine, în totalitate, sentimentele lor complexe și să privim iubirea prin gratiile de aur transparent ale ambilor rapsozi, admirând frumoasele lor manifeste lirice. În final, ne convingem că, parcurgând toate paginile poemelor în oglindă, am lecturat nu doar niște frumoase poezii de dragoste, dar și multe trepte metaforice de cristal curat care pot sfida prin timp umbrele morții
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1488958362.html [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier ori un mare dramaturg nu scrie pentru “ținte”, “nișe”, ci trimite în lume cărți, nu “produse”. De aceea, Dan Puric are curajul susținerii discursului ontologic. Rapsod și propovăduitor ori propagator al bucuriei, intelectual ce se poate adresa unui mare număr de oameni, actor care adaugă ingrediențele vocației în mesaj, mărturisitor ortodox și îmbisericit...” - conform remarcilor făcute de către Dan Ciachir în Prefața cărții. Fiecare dintre acestea și
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Cuvintele ce par atât de ponosite Devin deodată ținte ideale. Sunt încă mic în fața ta ca și a tuturor Nu pot să cresc, ca fumul de explozii Și nu m-aș pierde-n studiul rimelor, Pentru a nu mă critica rapsozii. Turda 1965 Referință Bibliografică: Relativitate / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RELATIVITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Relativitate.html [Corola-blog/BlogPost/355584_a_356913]
-
L-am visat pe Dumnezeu”; „Merg la bătrânii satului, culeg cântecele, le trec prin filtrul sufletului, le recondiționez și le dau o nouă viață. Dintre melodiile culese, dragi mie, pot aminti «Fir-ai tu să fii de deal», cules de la rapsodul Ilie Zugrăvescu, «Iese mândra-n bătătură», cules de la soții Stanca, din Voicești”, mărturisește acum în presă („Adevărul”), Georgel Nucă. Din această osteneală și străduință s-au însuflețit două albume: „L-am visat pe Dumnezeu” și „Mă duc și eu la
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Calderon” al Primăriei Sector 2, București, în cadrul Cenaclului Literar Octavian Goga, condus de Geo Călugăru. MUZEUL CU BUCLUC, Editura Dacoromână, 2012, teatru (comedie în două acte). Lansarea a avut loc la Romexpo, București, la Târgul Internațional de Carte, Bookfest. CUNUNA RAPSODULUI, Editura Rawex Coms, 2012, poezii (cântece). A fost prezentată în cadrul Cenaclului Octavian Goga, Sediul „Calderon”, al Primăriei Sector 2, București. VERA, Editura Dacoromână, 2012, roman. Lansarea a avut loc în Sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, București. PAȘI
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ioana_stuparu_prezentare_g_ioana_stuparu_1388601909.html [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
sodomit iar minciuna-ți - demâncare!” otravă pe tavă: tot sfințim măscărici și vindem cuvinte pe doi firfirici... „ascultă exultă când geme Golgòta! giuvaier canțonier să-ți fie cocòta!” ...ferește-ne Doamne de profeții schilozi - sfințește iar gura cu mir de rapsozi! VIS NEROD să mergi pe păduri - peste munți - până-n lună să faci a răzbate în aștri - iar - strună: cavalèrii de jar - amânând cavalcada ne-or ierta - i-om jeli - sfârșindu-se sfada poieni iar vor umple-nțelepți inorogi scutieri Preacuratei
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1468404350.html [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
ultima vreme, reconstituind un traiect existențial marcat de momentele care i-au definit individualitatea artistică. Parcurgându-l, regăsim aici dimensiunile care fundamentează constante ale eului său liric, conferindu-i atributul unicității. Poemele Tatianei Scurtu, scrise în graiul limpede al marilor rapsozi, oscilează statornic între doi poli ai trăirii care figurează o artă poetică guvernată de sentimente profunde. Cel dintâi este iubirea, apanaj al vârstei de tinerețe, dar și reflex al unui mod perpetuu de media relația sa cu lumea - iar celălalt
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
o metaforă a pocăinței“. Poezia și cântarea puse în slujba mântuirii Cântarea religioasă de la Oaste ocupă, de asemenea, un loc important. Fără îndoială, muzica rituală rămâne la locul ei inalienabil. Ea respectă anumite reguli și canoane, așa cum Sfinții și marii rapsozi ai Ortodoxiei au creat-o, asigurându-i o sacralitate rămasă și în zilele noastre la fel de vie și lucrătoare. Poporul nostru, dotat cu o sensibilitate artistică deosebită, și-a exprimat stările sufletești, dorința de a-L slăvi pe Dumnezeu nu numai
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Ed. Edithgraph, Buzău, 2012) - prefațat de exegeta gălățeană Cezarina Victoria Adamescu și o frumoasă carte de versuri, „Umeri de flori” (Ed. Artbook, Bacău, 2012) - prefațată de Cristina Ștefan. Încă de la început, poeta Ana Maria Gîbu se dovedește a fi un rapsod, capabil (încă) să surprindă frumusețea vieții, să se îndrăgostească de sunetele clipelor scurse într-o oarbă inconștiență ( datorită vârstei fără îndoială), într-un joc inocent al cuvintelor, printr-o construcție metaforică naturală, ascunzând prospețime: „am adunat atâtea cuvinte.../ se zbenguiau
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_ana_maria_ana_maria_gibu_1364991220.html [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată creația lui, poetică, dar cea și în proză, va fi străbătută de izul rozmarinului și al muzei înălțătoare de inspirație din doinele create cu suspine de rapsodul popular, în liniile cusăturilor iei strămoșești. Locul nașterii și al copilăriei lui sunt profund marcate de toată istoria Țării de Sus. Un ținut românesc cu vechi datini și conveniențe, cu o concordanță a graiurilor și cântecelor, care au avut în
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > MARIN VOICAN-GHIOROIU - ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE - DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Marin Voican-Ghioroiu: Stimate domnule director Constatntin Enceanu, într-o perioadă foarte scurtă de timp am avut onoarea
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
atunci când îl ascultă. Sănătate și numai împliniri! Vreau să nu uitați că vă iubesc! Pentru voi cânt și trăiesc! Cu multă dragoste Constantin Enceanu ----------------------------------------------------- A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU București aprilie 2012 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE - DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 482, Anul II, 26 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_in_dialog_cu_un_marin_voican_ghioroiu_1335449418.html [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
starea își abțiguia.... IX. ACATIST, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
a aparținut. Un acatist și un protest trimit la cer S-avem un parlament și nu fosilier . 27-06-11 ... Citește mai mult AcatistRămas e-n mâhnita mea chitarăCântul unui zbor ingenuu, uitat,Lacrimi din zăvorul pus pe țarăși-un înger incolor neînaripat.Rapsod sânt al tristei mele lupte,Boem himeric, prin secolul funest.Bisericile-s tot mai corupteClonați se nasc din politicul incest.Cum să nu se înalțe hoțiiCe ne-au furat și ultima silabă,Când analfabeții și bleoțiiAu pus o țară-ntreagă
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca autoarea să marcheze un câștig de luciditate în abordarea unor aspecte sensibile. Selecția pe care o face, relaționările
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456980889.html [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre sub greutatea de stejar a artei...” ( Nicolae Goja ); „...Nicolae Sabău este rapsodul Codrului, al Chioarului, al Lăpușului, al Oașului și al Maramureșului, în întreaga sa ființă spirituală, cum nu sunt mulți iviți din acest pământ de legendă.” ( Mihai Florea ); „Rostirea în dulcea limbă românească nu-i de-ajuns pentru tot ce merită
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
eseistul, luptătorul Nicolae Dabija, de la al cărui debut (1965, în ,,Tinerimea Moldovei”) s-a scurs aproape un semicentenar. Încă din 1991, Constantin Ciopraga vedea în poet ,,o conștiință vizionar patetică”(,,Nu-s poet, sunt cel născut din poeme.”), un ,, tribun, rapsod și evocator”, ceva mai târziu Eugen Simion (criticul cel mai apropiat de spațiul literar basarabean) aprecindu-l (prefața volumului Fotograful de fulgere ) ca ,,un poet adevărat, substanțial”, ce-și asumă o ,,copleșitoare misie, fără să trădeze limbajul autentic al poeziei”. Referințele
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413258889.html [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
trebuie să ți-o transmită cîntecul, sentimentul acela care unește ebrietatea cu bucuria de a trăi și contemplarea liniștită a morții. Așa am învățat că, în lyrics-uri, se merge pe principiul „less is more”. Totul e să gîndești ca un rapsod, ca un menestrel, nicidecum ca un poet filozofic. Pe albumul ăsta sper că m-am apropiat întrucîtva de acest ideal; cred că au fost momente în care m-am apropiat de alde Dylan sau Brel (nu știu de Vîsoțki, asta
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
iei cu febrilitate condeiul și să-ți pui păsul. Cu mai mult sau mai puțin talent, direct sau pe ocolite, punând în evidență mai mult simțul civic al onestității, într-un plan literar pe măsura receptării și înzestrării tale ca „rapsod...urban”! Chiar dacă n-ai dat la iveală satirele și epigramele - pe cât „acid” adunase-i în rărunchii fibrei tale prea mult „încasatoare și răbdătoare” la injustiția și strâmbătatea vremurilor și oamenilor - în care ai fi putut excela, pe atât de aproape
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
Din anul 1966 și până în anul 1979, vechea clădire a școlii a servit drept cămin cultural, an în care a fost demolată, locul său fiind luat de un cămin cultural modern, cu o suprafață de 375 m2, care poartă numele rapsodului popular Emil Gavriș, originar din Chelința. De-a lungul anilor, aici s-au făcut diverse spectacole, serbări școlare, a folosit drept sală de cinema, a existat aici și o bibliotecă; de asemenea s-au organizat și încă se mai organizează
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Dumitru Oniga, desprins din mirificul bucovinean al Stupcăi lui Ciprian Porumbescu, a împletit cântarea cu sonetul și ruga.La 16 ani a fost “musafirul” aproape un an al închisorii din Cernăuți, deasupra celulei care l-a “găzduit” și pe marele Rapsod Ciprian Porumbescu. Prin suferință, a îmbrățișat la îndemnul lui Crainic poezia: “Bucovinene, nu te juca. Versurile tale sună bine, mergi pe acest drum și vei realiza lucruri frumoase”. Dumitru Oniga a luat suspinul Zorilor din cutele portului popular prefăcându-l
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]