644 matches
-
povești Să-mi umpli sufletul de fericire Sau de durere dulce, cum reușești! Și să mă las purtată înspre stele De glasul fermecat al cobzei tale Să îmi port pașii singuri printre ele Și ochii să mi-i cern în rapsodii finale! Referință Bibliografică: Să-mi cânți cobzare! / Mihaela Mihăilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 469, Anul II, 13 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Mihăilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SĂ-MI CÂNŢI COBZARE! de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sa_mi_canti_cobzare_mihaela_mihaila_1334315071.html [Corola-blog/BlogPost/351128_a_352457]
-
1996, în lectura jurnalistului și poetului Emil Hurezeanu; fragmente din opera scriitorului și omului politic Václav Havel interpretate de cineastul Hanno Höfer; proza lui Roberto Bolaño cu vocea poetului Ciprian Măceșaru; Dominique Fernandez citind, alături de actorul Marius Manole, fragmente din Rapsodia Română; Nedim Gürsel prezentând pasaje din romanul său Fiicele lui Allah (alături de Iulia Badea-Gueritée); Matei Florian, Adina Rosetti, Petre Barbu în lectura lui Filip Florian; Dan Lungu citind din Ovidiu Nimigean, Ciprian Măceșaru și Octavian Soviany; Irina-Margareta Nistor citind din
Noaptea Literaturii Europene la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/2692/noaptea-literaturii-europene-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99395_a_100687]
-
editată sub egida LSR. - Revista Totpal’s Daily News - Revista Singur Dandres - Revista Bogdania - Revista Slova creștină - Revista Apolon - Revista Luceafărul Botoșani - Revista MELIDONIUM - Revista Memoria Slovelor - Revista Liter Club - RevistaTaifas Literar - Revista Meridianul Cultural Românesc - Revista Surâsul Bucovinei - Revista Rapsodia - Revista Lohanul - Revista Oglinda Literară - Revista FEED BACK - Săptămânal de opinie informare și cultură Palia Expres În sprijinul culturii: În luna Decembrie 2014 - inițiază și lansează pe internet Campania Copiii din comuna mea doresc să te citească , campanie de colectare
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
Impresii de cititor", Ivan Lungu schimbă registrul consemnărilor. Apar impresiile întunecate de la tragediile Holocaustului precum: „Farmacistul de la Auschwitz", „Soluția finală", "Auschwitz - Țara morții" (sguduitoare mărturii ale distinsului scriitor Harry Ross), „Memoria salvată" (lucrarea prof. dr. Smaranda Vultur) și recenzia cărții „Rapsodie în alb și negru" a talentatei scriitoare Gina Sebastian Alcalay. Capitolul III, „Portrete" cuprinde relatări desprer regretatul scriitor și traducător Alain Paruit (Alain Herskovits), strălucita artistă și director al TES (Maia Morgenstern) și referiri elogioase la scrierile lui Berthold Aberman
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/ernest_husanu_1458389324.html [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UMBRE DE SINGURĂTATE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec prin mine umbre de singurătate, Din apuse clipe-mi cântă rapsodii, Repertoriu-alintă, cu seninătate, Pașii mei noptatici printre poezii. Mai ascult o liră, chiar imaginară, Ce-mi aprinde veghea c-un fior ciudat. Din mormânt, iubirea ta incendiară Cerne-a sa cenușă sumbru, vinovat. Pe nisip fierbinte, tălpile-mi sunt rană
UMBRE DE SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1452293093.html [Corola-blog/BlogPost/376201_a_377530]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră. Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468163320.html [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
este o prezență de marcă în lumea editurilor hunedorene în care a reușit să se impună foarte repede. Revistele literare îi oferă spații generoase, astfel că numele Ileana-Lucia Floran este o prezență permanentă în publicații precum Boema, Ardealul literar, Arcada, Rapsodia, Vatra veche, Vox Libri etc. A fondat revistele literare Visul (online) și Dăruiri literare (în format tipărit și online), la ambele fiind redactor-șef. Nu putem să nu amintim activitatea plină de dăruire desfășurată în cadrul Asociației „Florema Design”, faptul că
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei by http://uzp.org.ro/ileana-lucia-floran-o-scriitoare-in-orasul-paliei/ [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
în zbor de o pasăre colibri, amândoi înveșmântați în raze de lumini argintii ca în haine de bal, tu purtând la gât o salbă din bătăile inimii mele, eu purtând pe cap o coroană de luceferi încă nenăscuți, tu fredonând rapsodii în cinstea primăverii, eu declamând tăceri impermeabile, de Shakespeare. Urcăm, urcăm și Pământul e tot mai mic. Simt cum în mine se naște și crește un imperiu de cruci, tu ai rămas în urmă, să culegi trandafiri și sentimente însângerate
OMNIA VINCIT AMOR! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1456837530.html [Corola-blog/BlogPost/373368_a_374697]
-
interviu amplu cu Majestatea Sa Regele Mihai I, iar culegerea informațiilor a durat 13 ani, fiind filmat în Paris, Berlin, New York, Moscova și București. Printre producțiile ce vor mai putea fi vizionate la Festivalul de Film Istoric Râșnov se numără “Rapsodia bulgară”, care vorbește despre Holocaust, dar și despre inocența copilăriei și a primei iubiri, “Dosarele Petrov”, ce prezintă tranziția de la comunism la societatea modernă bulgară, și “Materik//Continent”, despre Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim
Peste 40 de filme, expoziții și concerte cu tema (R)Evolution, la Festivalul de Film Istoric Râșnov 2016 by http://uzp.org.ro/peste-40-de-filme-expozitii-si-concerte-cu-tema-revolution-la-festivalul-de-film-istoric-rasnov-2016/ [Corola-blog/BlogPost/93267_a_94559]
-
sinteză genială, apreciază experții muzicologi. Pornind de la orientarea postromantică (Brahms, Wagner) și de la cuceririle simfonismului francez (Franck, Faure) el ajunge la maturitate la o surprinzătoare originalitate de limbaj, bazată pe valorificarea potențelor expresive ale cântecului românesc. Citând în continuare: două rapsodii române pentru orchestră, trei simfonii, trei suite de orchestră, o simfonie concertată pentru violoncel și orchestră, trei sonate pentru vioară și pian (a III-a, în caracter popular românesc), o simfonie de cameră, opera Oedip etc. A fost președinte de
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
privite comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață civilizată - avionul cu reacție, stiloul, sonicitatea, insulina ș.a., unul dintre cele mai complexe și mai profunde studii asupra vieții și operei
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
cusut, din pânză, fir și minune! De fapt, Steliana Sima, născută la 6 ianuarie 1965, la Cilieni, Olt, subcomisar de poliție, se numește Cuța Florea Sima. A activat, între 1983-1987 ca interpretă de muzică populară din zona Romanați, la Ansamblului „Rapsodia Oltului” din Slatina și la Ansamblul „Plaiurile Oltului”, pentru ca din 2009 să preia conducerea Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M.A.I.. Cântecul popular a răpit-o, căci și ea a fost câteodată răpită, încă din școala generală. Din anul 1983, începe
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434868482.html [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
preia conducerea Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M.A.I.. Cântecul popular a răpit-o, căci și ea a fost câteodată răpită, încă din școala generală. Din anul 1983, începe să participe la concursuri și aceasta-i calea care o conduce la „Rapsodia Oltului”, precum și la Ansamblul „Plaiurile Oltului”, iar întâlnirea cu ciocârlia muzicii folclorice românești, Maria Ciobanu îi va deschide neșovăit ușa la Ansamblul „Ciocărlia”, ca solistă vocală. În anul 2006 a absolvit Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, și i
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434868482.html [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
cu aceste imperfecțiuni iese arta mea”. Oamenii de artă și operele lor sunt un bun prilej de reflecție: “Brâncuși! Chiar și numele lui singur, pronunțat cu fermitate, sună ca șuierul daltei care mușcă din piatră. EI a compus o întreagă Rapsodie română, solidă și compactă, numai din stâncile și arborii munților Carpați”; “Ion Creangă rămâne în continuare enciclopedia populară și lingvistică a poporului român”; și alte asemenea. Eminescu, Shakespeare, Artur Rimbaud, Victor Hugo, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Bernard Shaw, Lev Tostoi
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
Caragiale! - voi aminti aici: este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al „Academiei Libere PĂSTOREL”, din Iași. Director al revistei humoristice „Booklook”. Redactor coordonator la revista ieșeană de cultură „Cronica”. Redactor la revistele „Intercultural” și „Rapsodia” din Sibiu. Colaborator la revistele de cultură „Obsevatorul” din Canada, „Faleze de piatră” din Anglia, „NiramArt” - Spania, „Agero”- Germania” , precum și la „Tribuna” din Cluj-Napoca, „Ateneu” - Bacău, „ Ecouri Literare” - Vaslui, „Fereastra” - Mizil, „Contact Literar” și „Convorbiri Literare” din Iași, ca și
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_lumea_de_rasul_lumii_roni_caciularu_1329991525.html [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
Casa gândului - Cleopatra, Slova creștină, Agonia literară, Cititor de proză, Rețeaua literară, Cetatea lui Bucur, Oglinda literară, Ecoul, Noi Dacii, Noi NU, Armonii culturale, Totpal’s Daily News, Cărticica românească de copii, Cronici literare, ProLitera, Regatul Cuvântului, Dor din dor, Rapsodia - Sibiu, Altenanțe (Germania) și altele. Aprecieri critice și publicistică: Ziarul „Făclia de Cluj” -26 august 2009-„Tabăra de creație de la Săcuieu - 22-29 august 2009” - un articol semnat Demostene Șofron Ziarul „Adevărul de seară” din 21 septembrie 2009 - „Portret - Georgeta Resteman
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Georgeta_Resteman.html [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479807448.html [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
single-ul cu videoclip intitulat „Mai aproape”, în colaborare Don Baxter. În septembrie 2014 a lansat, în colaborare cu Ion Paladi piesa populară „Fa Marie cu bariz”, însoțită de un videoclip, a cărui acțiune se petrece în perioada medievală. Din rapsodia propriei vieți, artista Cristina Spătar a rămas cu o melancolie și sensibilitate față de patimile umane, dar a aderat la un melos foarte agreat în rândurile generației înflăcărate de genul modern al muzicii actuale. Cele două componente se îmbină armonios în
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435332422.html [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > HAIKU 2 Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Haiku 2 Rapsodie-n alb - zarzării bunicului gătiți de nuntă Rhapsodie en blanc - leș abricotiers du grand-père parés de marriage *** Vreme de toamnă - norii peticesc cerul zdrențuit de vânt Temps d’automne - leș nuages rapiècent le ciel déchiré par le vent *** Gutui altoit
HAIKU 2 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420875595.html [Corola-blog/BlogPost/350129_a_351458]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră. Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră.Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
unde avea concerte , fiind pline sau arhipline. În multe din concertele sale apare alături de nume sonore precum ; Pablo Casals, Alfred Cortot, E. Isaye, Jaques Thibaud, Fritz Kreiler . Paralel cu ascensiunea la vioară, Enescu se afirmă din ce în ce mai puternic cu cele două Rapsodii române scrise în perioada 1901-1902, apoi cu Simfonia I, scrisă în anul 1905. Amintesc că marile lucrări ale sale sunt concepute sau scrise în țară, datate cu numele unor locuri dragi și familiare lui; Carcalia, Sinaia, Tețcani, Făget. La terminarea
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Enescu_apostolul_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]
-
Dolj - 14.20 - 14.50 Ansamblul de copii „Cosăul” din Maramureș Program artistic scenă principala - 16.00 - 16.30 Orchestră Populară Radio cu Ioan Dragan, Ioana Ardelean, Ancuța Corlățeanu, Gheorghiță Nicolae și Marioara Mân Gheorghe - 16.30 - 17.00 Ansamblul „Rapsodia Vasluiului” din Vaslui - 17.00 - 17.40 Ansamblul „Doina Gorjului” din Târgu Jiu, cu Dumitru Zamfira 17.40 - 18.10 Ansamblul „Joc” din Republică Moldova - 18.10 - 18.20 Moment umoristic 18.20 - 19:00 Ansamblul „Transilvania”din Baia Mare, cu
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/7347/programul-festivalului-international-de-folclor-muzici-si-traditii-in-cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
de: Antonio Vivaldi, G. Puccini, Domenico Puccini, J. Ibert. Joi, 4 aprilie, sub baghetă lui Leonard Dumitriu, va evolua violonistul Mircea Călin (Germania). Programul este alcătuit din lucrări de Fr. Schubert: Uvertura Rosamunde și Simfonia a IV-a “Tragică” și Rapsodiile pentru vioară și orchestră de B. Bartok. CONCURS DE INTERPRETARE Colegiul Național de Artă “George Apostu” - catedră de pian principal - organizează în 29 martie a VI-a ediție a Concursului de interpretare, concurs care încurajează în fiecare an tinerele talente
Concertele stagiunii by http://www.zilesinopti.ro/articole/5025/concertele-stagiunii [Corola-blog/BlogPost/98233_a_99525]
-
depline și glorie nemuritoare. Gheorghe Zamfir: Este greu să aleg din cele aproape 300 de lucrări în stil folcloric, simfonic, cameral, sacru, vocal simfonic, variete și modern, dar printre lucrările mele cele mai îndrăgite aș putea enumera : Doina de Jale, Rapsodia Primăverii , Concertul Nr.1 în Sol Major, Idila Z , Feerie , Sonata Omagiul lui Mozart , Gloria și Doliul Pământului. Aceste lucrări au fost înregistrate pe discuri Philips și au făcut de mult turul lumii. Sunt ca un balsam pentru sufletul omului
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]