124 matches
-
mentă, levănțică. Mai punea și la intrarea în casă să nu vină păianjănii sau alte gângănii. Miroseau frumos. Deschise ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia Rariței. ștergarele din geam erau date deoparte, iar sub icoană ardea mica flacără a candelei. Rarița avea basmaua neagră, pestelca albastră îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
gângănii. Miroseau frumos. Deschise ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia Rariței. ștergarele din geam erau date deoparte, iar sub icoană ardea mica flacără a candelei. Rarița avea basmaua neagră, pestelca albastră îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
din ce ai avut tu, dar tot nu i-am ieșit din vorbă. Am plecat de la casa mea cu fruntea sus. Varvara nu ridica ochii din podea. Nu-și privi o clipă mama. Își potolea lacrimile. Vorbele reci ale Rariței o sfâșiau. Nu credea că mama sa e în stare să spuie cuvintele acelea. Bătrâna își aranjă cu o mână părul ca nourii de vară de sub batic. O privi tăios pe fiica sa. Nu poate să o strângă în brațe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
întâi iertarea. Apoi, cum o fi, or mai videa. - Să-l fi iertat și pe el bunăoară, că doar nu te- ai dus singură de la casa mea. Lasă, nu te du să-l strigi. Deși Varvara nici nu se mișcase, Rarița îi tăie orice încercare de a o face. Am crezut că-ți cunosc sufletul, dar tu îl țineai ascuns, să nu dau peste el. Credeam că oi avea cine să fie cu mine când oi închide ochii. și... ce e
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
îi închise ploapele, iar ea se resemnă în fața voinței lor. Cu se s-a ales în viață? Simți o mână caldă, dar nu mai înțelegea de mult nimic. Cu greu își deschise ochii. Sudoarea frunții și lacrimile de mamă ale Rariței cădeau ca un strop de ploaie rece pe trupul mistuit de căldură. Îi strânse mâna fetei să știe că e acolo, dar Varvara nu mai știa de mult nimic. - Du-te împăcată, fata mamei. Eu te-am iertat. De acum
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
inițiativa sa au fost construite 2 răsadnițe calde necesare nevoilor școlii și pentru locuitorii comunei. Lotul școlar, în suprafață de 9 ha, era cultivat cu plante de cultură în mod sistematic, folosindu-se ca unelte agricole: plugul de fier, grapa, rarița, semănătoarea, prășitoarea. Subinspectorul școlar N. Niculescu menționa: “Culturile sunt bine îngrijite și executate la timp”. Organizarea lotului școlar cât și antrenarea elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
actual în Austria, 3180 Lilienfeld, Klosterrotte 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Aiud, str. Serg. Hațegan, bl. A 6, ap. 3, județul Albă. 280. Voevidca Carmen, născută la 14 decembrie 1960 în București, România, fiica lui Constantinescu Marin și Rarița, cu domiciliul actual în Germania, 45147 Essen, Schongauerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, București, calea Șerban Vodă nr. 43, sectorul 4. 281. Maurer Cristina-Minerva, născută la 22 ianuarie 1969 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Colojoara Nicolae
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
polietilenei). - Confecționarea de ghivece și cuburi nutritive. - Făcut cuiburi, straturi, rigole, șanțuri, canale mici de irigații în legumicultura și cultură mare, completat goluri cu sapă; bilonat și refăcut biloane în cultura legumelor. - Făcut biloane cu sapă, corectat biloane făcute cu rarița, desfăcut biloane pentru plantat butași, desfăcut mușuroaie în legumicultura. - Scos și pregătit răsaduri, puieți, vită, butași, pentru plantare. - Plantat răsaduri de legume în cîmp, cartofi, butași de rădacinoase, iarovizate, butași înrădăcinați, arpagic, stoloni, marcote, drajoni, plante mama pentru obținerea de
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
din punct de vedere științific, istoric și cultural. Pentru activitatea sa prestigioasă i s-a acordat titlul de învățător fruntaș, diploma de onoare și gradația de merit. Familia sa își are rădăcinile adânc înfipte în istorie. Părinții săi, Gheorghe și Rarița Jacotă î născută Zaharia au învățat la Școala Costăchească în primul deceniul al sec. al XX-lea. Erau mari iubitori de folclor și s-au străduit să dea celor trei fii ai lor o educație aleasă și săi îndrume să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns. Era confecționata la croitorul Cotan din Gohor, sat mare, dincolo de Dealul Priponeștilor prin care treceam cu căruță trasă de boi când mergeam la pădure spre Brăhășești și Toflea - unde erau pădurile cumpărate de consătenii mei - la Cincu sau Sf.
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
deodată. În ce privește sistemul Lister, mi-am pus Întrebarea: de unde și cum au dreprins țăranii noștrii să-l aplice la semănatul porumbului? Cine e atent când trece cu trenul pe la Brănești (Ilfov), va observa porumbul răsărit pe fundul rigolelor deschise cu rarița. După ce s-au ridicat firele, rigolele sunt turtite cu tăvălugul. În ce privește sorgul, plantă admirabilă pentru regiunile secetoase, e de mirare cum țăranii noștri nu l-au Îmbrățisat. În SUA sunt patru grupe de sorg: a) mătura pe care o avem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
s-a ales nimica de logodna noastră din octombrie 1907. Maria Ionescu s-a măritat mai pe urmă cu un văr drept al ei, contabil și el și ea. Am mai văzut-o prin Baea, a stat la Costachi a Rariței, Cost Diaconița. Eu eram însurat din 1910 și n-am mai putut vorbi cu ea. Era tot frumoasă. Dar Jan cu care s-a căsătorit a înnebunit și a rămas tot singură. Ce s-a mai ales de Maria Ionescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Grigoriță Florescu. Iar cu toți afară de Eugenia, ne-am dus la crâșma lui Stain și-am băut vin. Am pornit din Târgu Neamț și înainte de miezul nopții am ajuns în Baea. Și ne-am despărțit pe șesul dintre Toader a Rariței și V.Ștefănescu. Ei au plecat spre Primărie și noi spre Bogata. Și la despărțire nașa Maria Stoleriu a strigat: "Fine să ai grijă de fina, să te porți frumos cu ea ! și nu știu ce a mai zis că nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gugescu V. Nicu Idriceanu I. Ioan Ifrim N. Tonica . Masdrag Const. Nicușor Marin Ghe. Gică Mercaș D. lulian Mercaș C. Liviu Mihai V. Adrian Mihai V. Mihaela Nechita Ghe. Angela Negru Ghe. Cătălin Nica R. Costică Puiu I. lonel Nicușor Rarița C. Giani-Paul Romila ÎI. Claudiu Săndulache D. Nelu Sarbu A. Adrian Teclici V. Georgel. Vasilache Dtru. Dănuț Registru matricol 209/1986-1987,f.178213; Costin Clit,op.cit.,p.236. 1987·1988 XII Matematică Fizică Babai I.VladConstantin Biru l. Mihaela Blănaru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
586/2 a comunei Ilișești, jud. Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Romîn cedează celui de mai sus, terenul în suprafață de 1 ha, 624 mp, din parcela 1.547/1 și 1.827/1 a aceleiași comune. Străchinaru Rarița a Gavril a Anton dă Statului terenul în întindere de 5.934 mp, corpul funciar 32 din parcela 2.574 a comunei Ilișești, județul Suceava. În schimbul terenului de mai sus, Statul Romîn cedează celui de mai sus, terenul în suprafață
DECRET nr. 20 din 17 ianuarie 1949 pentru autorizarea Statului, prin Ministerul Agriculturii, să facă unele schimburi de terenuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196100_a_197429]
-
poziția nr. 213, coloana 3 va avea următorul cuprins: "supraf.clădire=562mp, N-DJ 118A, S-DS, E-DS, V-Mihăilă Florea; suprafață teren aferent: 3.326 mp" - poziția nr. 215, coloana 3 va avea următorul cuprins: "supraf.clădire=412mp, N-Mârză Rarița, S-Primărie, E-Cioloca Constantin, V-DJ118A, supraf teren aferent: 2.929 mp" - poziția nr. 216, coloana 3 va avea următorul cuprins: "supraf.clădire=535mp, N-DC175, S-pârâul Strâmba, E-pârâu, V-Goagă Mircea, supraf. teren aferent: 1803 mp" - poziția nr. 217, coloana
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
nor de demult, aud foșnetul coasei unui demon în iarba stelelor. Departe, la margini de margini, unde nu mai este nimic, unde inima mea nu mai poate trimite sângele, acolo doarme un șarpe, acolo se rotește o pajură, acolo răsare Rarița peste frunza unui alun și un stol de vrăbii încete piaptănă părul fecioarelor. Acolo plânge floarea care naște un om, acolo se deschide umbra de miere a fulgerului. Pulberea foșnește un cântec pe care sângele meu l-a rostit. Adânc
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
contribuit și va contribui cu plăcere la finalizarea aplicației atâta vreme cât ne identificăm cu procesul de lucru și propunerile făcute. Susținem acest demers pentru că ne-am regăsit în modul de lucru propus de echipa de proiect din care fac parte și Rarița Zbranca, și Istvan Szakats. Am apreciat modul de lucru imprimat de cei doi colegi, bazat pe participare și incluziune. Pentru a defini conceptul și sloganul candidaturii, asociația a invitat mai mulți operatori culturali relevanți pentru Cluj și implicați în diverse
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
tine, iei decizii peste capul altora etc. De aceea, chiar dacă la un moment dat nu mai poți să fii întodeauna peace & love, după ce ești înfierat la fiecare ședintă, cred că totuși realizările publice ale acestor persoane (premiul AFCN pentru Rarița Zbranca și calificarea Clujului pentru ultima etapă a concursului la care au contribuit în egală măsură) arată profesionalism. Sunt mai mulți colegi din Fabrică care s-au implicat în procesul de structurare a candidaturii Cluj 2021 și probabil că și
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
grâul, însă nimeni nu-l transporta la arie de teama cotelor obligatorii care se introduseseră în acel an. În noaptea dinspre 7 a 7-a a plouat puțin. Țăranii care aveau atelaje au plecat dis-de-dimineață la câmp să rărițeze porumbul (rarița a II-a). Pe la ora 10 a apărut Ghiță al lui Tolfanu, salariat la primărie, care anunța populația să vină la primărie unde sunt doi delegați de la plasă, veniți să micșoreze "cotele" sau să le dsființeze. Accentua să vină mai
Sârbeni, Teleorman () [Corola-website/Science/324632_a_325961]
-
lei reprezintă daune materiale și suma de 2500 lei reprezintă daune morale. Men?ine celelalte dispoziții ale sentinței apelate. II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpa?ii Dragnea Nicolae Liviu, Baba Constantina, Diță Costinel Leontin, Coandă Nicolae, Florescu Marin, Rariță Ion, Triță Constanța, Bălănescu George Tiberiu, Răboj Daniel, Mitroi Marin, Vîlcan Tudor Dorel, Stemate Marin, Pascu Marian Florin, Stan Vili, Cristian Corina, Hanganu Maria, Bobocea (fostă Velniță) Simona, Manole Mic Florentin, Sîngerean Sorin, Totoliciu Ion și Lungu Petre împotriva sentinței
Minuta ședinței de condamnare a lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103075_a_104367]
-
de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Obligă apelanții inculpați Diță Costinel Leontin, Coandă Nicolae, Florescu Marin, Rariță Ion și Triță Constanța la plata sumei de câte 820 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 520 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. V. Cheltuielile judiciare
Minuta ședinței de condamnare a lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103075_a_104367]