341 matches
-
mai adesea oameni simpli, din straturile de jos ale societății, oameni din mulțime, rareori evidențiați prin ceva remarcabil, aflați cel mai adesea sub forța discreționară a destinului. Ei poartă nume ciudate, contorsionate, comice, grotești, expresive ca sonoritate și tâlc: Cocorânză, Rastel, Cap Alb, Stârliciu, Tache Costache, Ioviște Calapod, Mitrea Logofete, Covrigel, Stejara, Cercel Dumistrăcel, Jenică Teleleu, Canibal, Bubulea, Țiganca Naftalina, Fănel Gologănel ș.a. Un personaj se numește Emil Boc, iar un altul Emil Râșcanu, acesta din urmă având afinități cu directorul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se va întâmpla nimic. Ei, afirmă, cu dispreț: spânzurații cu spânzurații!; și nenorociții cu nenorocirile lor! Ce, ar dori, poate, cineva, să se întâmple ceva? Chiar, bună întrebarea: ce? Și de ce? Și pentru ce? FAMILIA DE BASME Nuța și Nuțu Rastel n-au avut copii. Au fost, afirmau unii, știri. Alții - că la început n-au vrut, iar mai apoi, nu au putut. Dar, zic și eu, ca unul mai pe de la margini: cine poate ști adevărul? Nu dau nici un răspuns
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rămăsese nici un ghivent. Atunci, Capul, a recurs la invenția pe care o avea în minte de mulți ani. Sosise, pe capul omenirii, și criza aia spurcată, economică și financiară. Tocmai, bine, ce a picat, pe ideea inovatoare a lui Nuțu Rastel. Gata, i-a adus, el, la cunoștință, într-o zi, Nuței. De azi nu mai cumpărăm pâine. Avem, slavă domnului, destul de mult porumb. Și măcinat, avem, o extrem de mare cantitate de mălai. După ce terminăm de cosumat ce avem, o să mai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de matematică, ce, în școala asta face fiecare ce vrea? Pe urmă, au renunțat ei, am renunțat și eu... În timp ce spațiul ce trebuia afectat cabinetului stă și acum nefolosit. Țin acolo femeile de serviciu măturile, mecanicii și-au instalat câteva rastele cu scule și unelta de lucru...” “De ce nu spui toate astea în ședință?” “E ca și cum m-ai întreba de ce nu m-apuc să mping blocul ăsta al nostru cu zece etaje, până-l duc mai aproape de centru. Sau de ce nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și ținută cu propria sfoară. Pe stelaje, lungile și subțiraticele vase de competiție, cu învelișul lor pe măsură, alunecoase precum țiparii, netezite în fiecare an cu cel mai fin glas-papier și lăcuite cu atenție ca să confere minimum de rezistență. În rasteluri, vîslele scurte și cu o fîșie de zinc împotriva uzurii, pentru bărci, mai lungi, cu lame elegante în formă de lalea, cele pentru ambarcațiunile de competiție. Registrul de pe micul pupitru, în care trebuia să notezi pentru cît timp și cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
am luat-o drept expresia dorinței sale de a da ce avea mai bun. Era un gest sportiv. Pe debarcader era așezată o barcă incredibil de suplă pentru doi fără cîrmaci. Doctor Schneiderhahn o coborîse pentru noi dintr-unul din rastelurile de sus. Greementul de alamă scînteia cu o strălucire mată în soare, vîslele erau încrucișate peste șine și scaune. Schneiderhahn a așezat mai întîi barca pe capre și a verificat-o. Cu o batistă mare, albă realmente, tot ce era
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
scos hainele ude, Schneiderhahn ne-a chemat la el, serios din nou, și ne-a fluturat un deget gros prin față. "Ce învățăm din asta? Că antrenamentul nu este gata pînă cînd barca nu este pusă cu grijă înapoi, în rastel! Nu după ultima vîslă grea, nici cînd vă îndreptați spre mal. Numai atunci cînd barca este uscată și pusă deoparte! Disziplin, meine Herren, nimic nu va fi dobîndit fără disciplină!" Am încuviințat, firește că am încuviințat, încă uzi leoarcă. Am
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Munca mea la birou și chiar școala lui David nu se terminau pînă nu era deja întuneric. Numai la sfîrșiturile de săptămînă puteam merge pe apa gri, înghețată. Eram totuși așteptați în clădirea clubului de trei ori pe săptămînă. Între rastelurile pe care se odihneau bărcile, Schneiderhahn adunase o mică colecție de echipamente pentru exerciții. O masă cu o împletitură de cauciuc pe ea. Greutăți din fontă de cinci și zece kilograme. O bară cu discuri de un roșu întunecat la
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
privea uneori cu un zîmbet încurajator. Spunea uneori: "Haide!" Stăteam unul în fața celuilalt cînd făceam genuflexiuni, rotiri de brațe și sărituri. În cea mai rece dintre aceste seri, scoteam abur pe nări, și acesta se amesteca și se ridica printre rasteluri, înspre grinda acoperișului. Alți vîslași priveau vremea rece ca pe un bonus, o binevenită prelungire a repausului hibernal. Clubul era vizitat doar pentru jocul de cărți, pentru întîlniri sau dineuri cu carafe mari de vin roșu și bufet abundent. Uneori
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din nou cu scrisul acela ciudat și înghesuit în coloane net delimitate. Dar într-una din ultimele zile ale anului, a părut deodată, un ambasador tăcut care s-a ivit din umbrele dintre rasteluri și ne-a invitat "să stăm de vorbă" la el acasă. Ne-am dus în seara următoare. Casa era un hotel care se afla în cealaltă parte a orașului, în apropierea gării. Intrarea în hotel era pe o străduță mică
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ȘOBOLAN DEVENEA NEMURITOR ȘI-I OFEREA UN SUBIECT NEPREȚUIT PENTRU EXPERIENȚE. ÎNTR-O BUNĂ ZI, DACĂ CERCETĂRILE LUI ERAU ÎNCUNUNATE DE SUCCES, TOȚI OAMENII AVEAU SĂ FIE NEMURITORI. FIȘA CU DATELE ȘOBOLANULUI CARE FUSESE GATA SĂ-L UCIDĂ IEȘI DIN RASTELUL "SPECIAL". MAI ERAU ÎNCĂ TREI FIȘE ÎMPREUNĂ CU EA, IAR CALITATEA LOR SPECIALĂ CONSTA ÎN FUNCȚIONAREA UNUI ORGAN ȘI DUPĂ MOARTE. CU MULTĂ VREME ÎN URMĂ EXPLOATASE PÎNĂ LA EPUIZARE ÎNTÎMPLĂRI SIMILARE. CEA DE-A PATRA FIȘĂ ÎL TULBURĂ PE HEDROCK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Se duse să se uite. Se dusese de multe ori la partide de tir cu tatăl ei. Știa să mânuiască o armă. Îi spuse lui Jamie să se ducă să se uite la raionul de jucării, iar ea merse la rastelul cu arme. — Să vă ajut? Era un tip jalnic, cu mustață. — Aș vrea să văd acel Mossberg cu acțiune dublă, zise ea, făcând semn cu capul spre perete. — Este modelul nostru 590, douăsprezece cartușe, perfect pentru apărarea casei. Avem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
strivit. Clopot de sticlă acționat de o pompă pneumatică cu doi cilindri, un soi de alambic și apoi, dedesubt, e o cupă, iar la dreapta e o sferă de aramă. Saint-Germain Își pritocea aici vopselele pentru landgraful de Hesse. Un rastel de pipe cu nenumărate clepsidre mici, cu gâtul alungit ca la femeile lui Modigliani, având Înăuntru o materie greu de precizat, puse pe două șiruri de câte zece fiecare, iar la fiecare umflătura de deasupra avea o Înălțime diferită, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
într-un chip mai rustic. Doi pereți ai sălii erau acoperiți cu două mari șaluri de cașmir, arme numeroase vechi erau presărate peste tot, de tavanul de grinzi atârnau candelabre cu lumânări de ceară. O vitrină mare conținea pe un rastel numeroase puști de vânătoare. Alături de sală era o cancelarie de moșie, simplă și ordonată. În cealaltă parte se găsea sufrageria. Aceste încăperi dădeau înspre prispa de intrare. Pe o ușă din fundul sălii ieșiră într-un geamlâc ce privea în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Toate joase, pătrățoase, comode, despicate-n buret, tigrate în bej și cărămiziu și închizînd în semicercul lor o măsuță cu picioarele scunde, amputate - măsuță de hol. - L-am cules - povesti Genel despre străinul cu care venise la ea - după niște rasteluri de la gunoaie, de pe lângă aeroport. Tăcea clește după nevastă-sa ce-l părăsise, din cauză de la o febră musculară ce-o căpătase în timp ce depășea recordul mondial la dat din fund... Nevastă-sa dădea din fund. Ăsta a furat mult. E șantierist
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ce treabă ai tu ? se răsti Pârnaie, ridicând lama cuțitului în dreptul ochilor. — Ha, ha, ha, râse Calu, bătând sec și amenințător, în ritmul hohotelor lipsite de veselie, cu palmele devenite, dintr-odată, potcoave. Întâi și-ntâi, aruncați armele aicea, la rastel... Pârnaie privi în dreapta și-n stânga, apoi, văzând că cercul se strânge încă un pas, aruncă meșteșugit, pentru a da oarece demnitate predării, cuțitul, care se înfipse în pământ la un pas de tălpile proțăpite ale lui Calu. — Ești șmecher
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai venit. Dacă Homer ar fi știut toate astea, războiul Troiei n-ar mai fi avut loc. Iliada ar fi fost o epopee de înjurături. Așa că am devenit culegător de folclor, în fine, de înjurături. Într-o bună zi, în rastelurile din bazele militare, în loc de arme și rachete, or să fie benzi audio cu înjurături. — Și când ai descoperit chestia asta ? întrebă Tili. Când am vrut să-l bat pe unul care își făcea de lucru pe lângă motocicleta mea. L-am
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era secretarul Comitetului comunal (primarul) al Partidului Comunist, iar evidența membrilor participanți era ținută de comandantul Companiei. Armamentul și muniția formațiunii de gărzi patriotice erau păstrate la postul de miliție, într- o cameră special amenajată. Cele două chei de la rastelele de armament și muniție stăteau una la șeful postului de miliție, iar cealaltă la comandantul companiei. Echipamentul era distribuit, pe bază de semnătură la luptători, atunci când aveau loc activități specifice de instruire. Ședințele de pregătire se desfășurau lunar și de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în panică, s-ar apropia de adevăr.) Camuflaj total! Brusc vine depeșa de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât cu binele!? Nu acum este momentul!" Luminile se aprind, republicile frățești își reiau viața, armele se reîntorc în rastele, finala campionatului este urmărită cu mult interes. "Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în panică, s-ar apropia de adevăr.) Camuflaj total! Brusc vine depeșa de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât cu binele!? Nu acum este momentul!" Luminile se aprind, republicile frățești își reiau viața, armele se reîntorc în rastele, finala campionatului este urmărită cu mult interes. "Bravo! vine a doua depeșă de la Marile Puteri. A fost un exercițiu reușit. Nici nu știți când o să vă fie de folos!" 127. Experimentul J.B.R. Doctrina pragmatismului general a Președintelui Buddenbrook, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ocoli ușa bine ferecată și intră printr-o fereastră. Fiind mic de statură, reuși să treacă prin gratiile unui grilaj. Traversă un birou cu multe hîrtii împrăștiate pe jos, ajunse într-o sală mare unde, pe un perete, strălucea un rastel cu tuburi strălucitoare. Copilul apucă unul din ele și îl învîrti pe toate părțile plin de uimire. Se uită prin gaură și nu văzu nimic. Este un os, se gîndi el, din care zeii au supt măduva. Suflă în tub
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în mine o răscolire atât de neobișnuită încât parcă nici nu l-am auzit. Și cum știam unde este terasa, m-am dus într-acolo, mi-am umplut cu tutun belgian una din cele douăsprezece pipe ce le aveam în rastel, m-am aruncat întrun fotoliu de nuiele și... străveziu cum eram, căci și pipa și fumul erau străvezii, m-am apucat să fumez. Simțeam totuși în mine fumul tutunului aromat. Auzeam greierii țârâind lângă mine, în florile de sub terasă, auzeam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
insensibil la inundare de la baza loessului.“ La apariția străinului, câțiva ridicaseră capetele peste ceștile înalte de cafea. Vera, cunoscută din facultate, îl conduse pe nou-venit pe la fiecare membru al colectivului, prin fața celor douăzeci și trei de planșete, printre cuiere și rasteluri de calc, pe la pupitrul Șefului, prin dreptul dulapurilor verzi și metalice. Viitorul vecin de birou îl privise într-o dungă. „Cum ați spus ?“ Își silabisi din nou numele, cu dicție ostentativă, celălalt roși. Nori de fum acoperiră repede stinghereala. Intrare
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sine! Când le-a venit rândul să intre în sală a zărit într-un capăt al încăperii un birou imens, mese așezate ordonat acoperite cu fețe de masă roșii, multe scaune tapițate, grena, steagurile partidului și ale țării într-un rastel, stema României pe un perete și în celălalt capăt, opus, tabloul binecunoscut al Secretarului general al Partidului. Pe ceilalți pereți tot felul de lozinci scrise STAS, cu litere de foc, mari să observe toată lumea învățămintele preaiubite... ele constituiau adesea salvarea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
se compara cu voluptatea refuzului. Știam că biletul e pentru mine. Știam și că venise intenționat târziu ca să-mi fută mie viața. Știi cât contează patru ore în plus libere în armată? Mi-a mai dat ceva de făcut la rastelul de arme, spunîndu-mi că, după ce termin, pot să plec. Mai dura cel puțin o oră ce-mi ceruse el să fac și cred că exact atunci mi-a venit ideea refuzului. Știam că cel mai tare o să-l șocheze refuzul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]