377 matches
-
(în franceză La Rafle du Vélodrome d'Hiver sau La Rafle du Vel d'Hiv) a fost cea mai mare razie și operație de arestare în masă de evrei realizată în Franța în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Ea a avut loc la 16 iulie 1942 și a vizat în special evrei străini sau apatrizi (fără cetățenie) refugiați în Franța
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
64,000 din cei 150,000 evreii înregistrați în registrul Tolard erau de origine străină, fiind refugiați din Europa de est, inclusiv Polonia și Rusia, din Germania, Austria, Cehoslovacia etc. În 1942 oficiali germani și francezi au început pregătirile pentru organizarea unei razii în masă la Paris, ca parte din planurile de exterminare a evreilor din Europa. Razia urmărea arestarea a circa 25,000 evrei străini și fără cetățenie menționați în Fișierul Tulard. La acțiune au participat circa 4500 polițiști francezi care s-
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
fiind refugiați din Europa de est, inclusiv Polonia și Rusia, din Germania, Austria, Cehoslovacia etc. În 1942 oficiali germani și francezi au început pregătirile pentru organizarea unei razii în masă la Paris, ca parte din planurile de exterminare a evreilor din Europa. Razia urmărea arestarea a circa 25,000 evrei străini și fără cetățenie menționați în Fișierul Tulard. La acțiune au participat circa 4500 polițiști francezi care s-au folosit de 50 autobuze municipale. Razia la Paris, denumită La Grande rafle du Vel
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
din planurile de exterminare a evreilor din Europa. Razia urmărea arestarea a circa 25,000 evrei străini și fără cetățenie menționați în Fișierul Tulard. La acțiune au participat circa 4500 polițiști francezi care s-au folosit de 50 autobuze municipale. Razia la Paris, denumită La Grande rafle du Vel d'Hiv, a avut loc la 16 - 17 iulie 1942. Au fost arestați 13,000 evrei, dintre care peste 4,000 copii. Arestările la domiciliile familiilor evreiești au început la orele 4
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
38,000 evrei. În 1945 au rămas dintre ei în viață 780. Autoritățile locale au semnalat în rapoartele lor reacțiile publicului francez, multe din ele critice față de arestarea și deportarea evreilor, mai ales față de tratamentul cutremurător aplicat femeilor și pruncilor. Razia de pe velodromul Vel d'Hiv, organizată de autorități franceze și pusă în execuție de polițiști francezi,a rămas înscrisă în memoria națională franceză, ca simbol al responsabilității administrației franceze și al întregii națiuni față de Holocaustul evreilor din Franța. Saul Friedländer
Razia de la Velodromul de iarnă () [Corola-website/Science/330299_a_331628]
-
palmierii). Regimul acesta de subzistență nu putea continua indefinit. Ospitalitatea auxiliarilor ('ansar'-ii) avea și ea limite, așadar mecanii au trebuit să se descurce singuri la un moment dat. Și au făcut-o în felul lor beduin, anume prin jaf ('razie'), adică prin ceea ce în istorie a rămas cunoscut ca ""mascacrul sacrilegiu de la Nakhla"". Masacrul este numit astfel pentru că a fost un atac contra unui grup format majoritar nu din luptători, ci din comercianți (caravanieri); el este numit 'sacrilegiu', pentru că a
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
timpului, nașterea unei fete era o veste rea, care echivala în cel mai bun caz cu lipsa unei nașteri. Coranul conține ecouri ale unor astfel de mentalități patriarhale, pe care les critică (vezi surata 16, versete 58 si 59). Astfel, raziei de la Nakhla îi va urma, în martie 624, la Badr, atacul contra caravanei lui Abu Sufian, care revenea din Siria bine garnisită cu marfă (era numită 'marea caravană de primăvară'). În mod necesar, pentru o populație aflată permanent sub spectrul
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
forțat în localitățile unde locuiau/libertate de mișcare limitată. De aceea se credea că partidul ar fi avut atât un motiv cât și posibilitate de a se răzbuna pe autoritățile suedeze. Pe data de 14 martie 1986 a avut o razie polițienească, numită „Operațiunea Alfa”, asupra sediului unei organizații de prietenie suedezo-kurdă. În toamna și iarna anului 1986, poliția a pregătit o razie în care 22 de persoane urmau să fie anchetate. Prin aceasta poliția dorea să cauzeze frică și neînțelegere
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
și posibilitate de a se răzbuna pe autoritățile suedeze. Pe data de 14 martie 1986 a avut o razie polițienească, numită „Operațiunea Alfa”, asupra sediului unei organizații de prietenie suedezo-kurdă. În toamna și iarna anului 1986, poliția a pregătit o razie în care 22 de persoane urmau să fie anchetate. Prin aceasta poliția dorea să cauzeze frică și neînțelegere în rândul kurzilor ca astfel unii dintre ei să înceapă să spună ceea ar ști în legătură cu implicarea partidului PKK în atentat. Rezultatul
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
războiului Iran-Irak (Leigh 1993). Această practică a continuat cu sprijinul secret al guvernului, după un embargo asupra vânzărilor de arme pentru oricare dintre părțile combatante, fapt care a dus, spre oroarea Departamentului de Comerț și Industrie (DCI), la perspectivele unei razii vamale. A rezultat un conflict între DCI și Biroul Afacerilor Externe care, cunoscând situația, și-a manifestat împotrivirea de a mai semna licențe de export. Ca secretar de stat pentru Comerț și Industrie, Nicholas Ridley a ridicat mizele consiliindu-l
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
partidului, a avut multe misiuni internaționale, pe urmă a renegat partidul, a părăsit partidul și a devenit un feroce antistalinist... Bun, dar În Buchenwald era În vizorul SS-ului. La un moment dat era În pericol, fiindcă Gestapo-ul făcea razie din când În când, adică reținea niște persoane pe care le extermina. Și atunci, În cazul lui... Asta scrie el, dar știu și alte cazuri - chiar și unul din Cluj a fost salvat așa. De pe jacheta unui decedat se scoate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
regimul totalitar distruge deopotrivă și viața privată. Dezolarea devine așadar condiția indivizilor privați de orice cetățenie, dar și a indivizilor care au pierdut carnea socială vie a raporturilor umane, ceea ce Claude Lefort numește „elementul uman”: părinți denunțați de propriii copii, razii, spionaj, deportări, exterminare. O dată cu lagărele, care se cuvin tratate separat (concentrare, muncă, exterminare), omul a devenit „superfluu” (Arendt, 2002). În sfârșit, aceste regimuri inedite lansează o provocare legalității și Își atribuie o autoritate ce transcende oamenii: natura, În cazul nazismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În urma unei razii la un cunoscut hypermarket din nordul Capitalei, inspectorii de la Protecția Consumatorului și poliției au găsit nereguli mari la produsele de carne și lapte. Au fost găsite produse expirate și depozitate în condiții improprii. De asemenea, poliția a deschis și un
Razie în hypermarket. Produse expirate şi depozitate în condiţii improprii. A fost deschis dosar penal pentru evaziune fiscală () [Corola-journal/Journalistic/26649_a_27974]
-
Au fost găsite produse expirate și depozitate în condiții improprii. De asemenea, poliția a deschis și un dosar penal pentru evaziune fiscală, deoarece ceea ce exista în acte nu corespundea cu ce exista în rafturi. Hypermarketul în cere s-a efectuat razia se află în nordul Capitalei, fiind populat de foarte multă lume, parcarea fiind plină.
Razie în hypermarket. Produse expirate şi depozitate în condiţii improprii. A fost deschis dosar penal pentru evaziune fiscală () [Corola-journal/Journalistic/26649_a_27974]
-
ții câini decât dacă aveai o autorizație care costa mii de yuani, iar pentru a cere o astfel de autorizație trebuia să ai domiciliu stabil. Deși regulile erau rareori puse În aplicare, din când În când, autoritățile locale făceau o razie și adunau toți câinii ai căror stăpâni nu respectaseră legea. Cât despre ce li se Întâmpla câinilor, ei bine, nu a vrut să le spună decât sub formă de avertizare: Rezultatul e foarte, foarte rău, nu vrei să auzi. — Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la bătaie de vecini. Cei mai inventivi dintre locatari încuiau repede ușile blocurilor, cu câte șapte-opt câini înăuntru. După ce trecea pericolul, le dădeau iar drumul afară. Rareori se întâmpla să fie ridicat vreun animal, iar dacă respectivul (care dormise în timpul raziei sau ieșise singur la plimbare pe bulevard) lipsea după-amiaza la apel, se punea în mișcare artileria grea. Fundații cu nume suspecte („Cuțu-Cuțu“, „4 Ped“, „Căsuțe pentru toți“), supervizate de Blocatari și înzestrate cu-o armată de juriști care producea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aveau uniforme masive, verzi-kaki, iar austriecii laptop-uri metalizate și pistoale la cingătoare, ca pentru gangsteri. Dacă nimereai când nu trebuie, se-oprea trenul pe-o linie moartă sau într-un orășel cu nume de sfânt sau pod și începea razia: urcau vreo două sute de jandarmi și răsturnau tot trenul, dintr-un cap într-altul. După ce trecea controlul, te simțeai vesel, nou-născut. Ajungeai fleașcă la Viena, după treizeci de ore, ca Dinicu Golescu. Prin vagoane, la întoarcere, te așteptau niște reviste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
e un sfert din Gara de Nord, acum zece ani. Unde întorceai privirea, zăreai papornițe turcești și uniforme negre sau kaki scotocind prin ele. Am traversat peronul, apoi holul principal, privind în pământ. Cunoșteam regulile. În Paris, o pățisem din cauză că, în mijlocul unei razii, mă uitasem fix la o pereche de grăniceri. Împânziseră peronul de Germania, veneam de la Köln cu Thalys-ul, de la ai mei. Linia semăna cu un filtru de metrou, când îți controlează biletele și n-ai pe unde să scapi. Vameșii stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
serviciul militar, vor avea întotdeauna asupra lor, livretul militar cu mutațiile la zi, iar ceilalți evrei între 18 - 50 ani, vor avea livretul militar prevăzut de Regulamentul Statutului Militar al evreilor. 3) În orice ocaziune în fața autorităților precum și cu ocazia raziilor, evreii se vor legitima cu livretul respectiv precum și cu adeverința de scutire, eliberată de marele Cartier General sau de Cercul de Recrutare, pentru acei ce posedă o asemenea ade verință. Acei care sunt întrebuințați la muncă, se vor legitima cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Au făcut cereri și intervenții peste tot, ca să fie scutiți; - Dacă aceste cereri nu li s’au aprobat, atunci au așteptat răspunsul lor și nu s’au prezentat la muncă. Numai măsurile drastice, comunicatele date de Marele Cartier General și raziile i-au silit pe majoritatea să se prezinte la muncă. Totuși, sunt și acum foarte mulți evrei neprezentați și cu situația neclară susceptibili a fi arestați. b). Când s’au prezentat la Cercul de Recrutare: - Au făcut tot posibilul ca să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la chemare (fie că vor fi fost judecați și condamnați în lipsă, fie că vor fi în curs de judecată) Corpurile și Cercurile Teritoriale, vor face apel la organele Comenduirilor de Piață și la cele polițienești, solicitându-le ca în timpul raziilor ce vor efectua, sau cu orice ocazie, să urmărească arestarea evreilor în neregulă cu munca obligatorie. 3. Până la data de 1 Aprilie 1943, Corpurile Teritoriale vor înainta o situație numerică la M.St.M. Secția I-a Bir. 10, după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militare din apropiere; d) Să anunțe prin orice mijloc și în special prin scris Cercul Teritorial, detașamentul, instituția, firma sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive independente de voința sa: prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești sau militare, etc. Această obligațiune incumbă și tuturor organelor care sunt nevoite să rețină pe evrei, pentru motivele arătate în aliniatul precedent. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General de Divizie ss C. PANTAZI Directorul Justiției Militare General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
presă și chiar comunicate amenințătoare din partea Domnului General Rășcanu, Primarul General al Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cercului Terit., în lipsă de medicul oricărei unități militare. Să anunțe în scris Corpul II Terit., detașamentul, instituția sau întreprinderea respectivă, în cazul când este împiedicat să se prezinte la serviciu din motive indepen dente de voința lui, prins de razii, accidentat, arestat de organele polițienești, militare, etc. Rugăm dispuneți ca aceste dispozițiuni să fie citate tuturor evreilor din detașamentul Dvs. pentru luare de cunoștință și conformare. Totodată vă rugăm a vă conforma întocmai acestor dispozițiuni date de Corpul II Teritorial
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3784, nr. filă ilizibil. Document nr. 235 ARMATA I-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Nr. 21.807 Din 29 Iunie 1944 ARMATA I-a către CORPUL 4 TERITORIAL Cu onoare vă facem cunoscut că, în ultima vreme, cu ocazia raziilor făcute de către organele polițienești s’au găsit foarte mulți evrei concentrați circulând pe străzile orașelor, în timpul programului, fără acte militare asupra lor. Unii dintre ei nu au livrete militare și poartă asupra lor o simplă dovadă că sunt concentrați, dovadă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]