354 matches
-
Găești din același județ. Comuna Ionești își păstra componența. În 1950, comunele au trecut în compunerea raionului Găești din regiunea Argeș. Comuna Greci a căpătat în timp numele de "Petrești". În 1968, cele două comune au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comuna Ionești a fost desființată și inclusă în comuna Petrești, tot atunci dispărând și satul Paladi, inclus în satul Ionești.
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
județului Neamț. Ea s-a înființat în 1931, din satele Țibucanii de Jos și Țibucanii de Sus (ultimul fiind reședința). În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, arondându-i-se și satul Davideni. Tot atunci, satul Țibucanii de Sus a luat denumira de "Țibucani". Trei obiective din comuna Țibucani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
i-a fost arondat și satul Bâra, anterior în comuna Lipia-Bojdani județul Ilfov. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Ploiești, din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Balta Doamnei a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Balta Doamnei se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]
-
de locuitori, iar comuna Poduri avea 2732 de locuitori în satele Brănești, Negreni, Poduri, Prohozești, Rusăești și Valea Soșii. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Bucșești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poduri; tot atunci, au fost desființate satele Brănești și Rusăești (comasate cu Poduri), Băieni (comasat cu Cernu), și Lereni (comasat cu Bucșești). În comuna Poduri se află , lângă fostul
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
Baloteasca, Pătroaia din Vale și Potloganii din Vale. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Găești din regiunea Argeș. În 1968, comunele au fost comasate în comuna Crângurile, ce a căpătat componența actuală, și a fost arondată județului Dâmbovița, reînființat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crângurile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,63%), cu o minoritate de romi (22,54%). Pentru 3
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
la un moment dat, satele ei (cu excepția satului Poiana Copăceni) trecând la comuna Predeal-Sărari; în 1964, satul Opăriți a luat numele de "Poienile". În 1968, comuna Predeal-Sărari a căpătat componența actuală și a fost inclusă din nou în județul Prahova, reînființat.
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
1950, cele două comune au fost incluse în raionul Găești din regiunea Argeș. La un moment dat, comuna Butoiu a fost desființată, inclusă fiind în comuna Hulubești. Reforma administrativă din 1968 a dus la rearondarea comunei Hulubești la județul Dâmbovița, reînființat.
Comuna Hulubești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310478_a_311807]
-
o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor”. Localitatea este atestata documentar din anul 1366. Nu departe de localitatea Stupini, în localitatea Păduriș (fosta "Strâmba"), se află Mănăstirea Strâmba, reînființata în 1993, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
și "de argint"), clasa a II-a acordându-se și sergenților reangajați, pentru 12 ani de serviciu. Prin Legea nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară și Medalia Virtutea Militară, a fost înființat Ordinul Virtutea Militară și reînființată Medalia Virtutea Militară. Ordinul Virtutea Militară cu însemne de pace și de război este asimilat în ierarhie, la grade egale, cu ordinele Virtutea Aeronautică și Virtutea Maritimă. Medalia Virtutea Militară cu însemn de pace este asimilată n ierarhie, la clase
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
1950, comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești, în timp satele Slobozia și Zeletin trecând la comuna Cătina. În 1968, comuna a fost inclusă în componența actuală în județul Buzău, reînființat. Patru obiective de pe teritoriul comunei Calvini au fost clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este de tipul „sit arheologic”, o așezare din epoca migrațiilor aflată în punctul „În loturi” din zona satului
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
se desfășoară și un intens apostolat cu copii și tineri. Pe 8 septembrie 2003 arhiepiscopul Lucian Mureșan a sfințit pentru congregație "Mănăstirea Maicii Domnului" în zona Borhanci din Cluj (str. Fagului, f.n.). Este prima mănăstire a Congregației Surorilor Maicii Domnului reînființată după căderea comunismului, lăcașul de cult fiind redeschis după o perioadă de 55 de ani. Mănăstirea funcționează acum într-un sediu nou, vechile proprietăți ale congregației fiind retrocedate anevoios. În anul 2007 Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile
Congregația Surorilor Maicii Domnului () [Corola-website/Science/306885_a_308214]
-
scurt timp. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. Satul Valea Porcului a luat în 1964 denumirea de "Alunișu", iar satul Valea Rea pe cea de "Stejarii". În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat. Comuna Tutana a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Băiculești. În comuna Băiculești se află mănăstirea Tutana, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XV-lea-al XVIII-lea, format din biserica
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
componență, în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, cu o populație de 1966 de locuitori. În 1950, a fost trecută în subordinea raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a revenit la județul Buzău, reînființat. În comuna Stâlpu se află ansamblul bisericii cu hramurile „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Împărați” (cuprinzând biserica propriu-zisă, turnul clopotniță și zidul de incintă), construită în 1699, clasificată ca monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași; dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de "Popricani". În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
Ciocănești a aceluiași județ, având o populație de 3619 locuitori în unicul sat Roseți. În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, după care a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
și spirituală precum și păstrarea tradițiilor românești. În perioada interbelică au apărut deasemeni în Voivodina publicațiile de limbă română "Nădejdea" (până în 1944) și "Foaia poporului român" (până în 1938), care era publicația Asociației Culturale "Astra", înființată în 1899, închisă în 1914 și reînființata la 19 martie 1936. Asociația denumită după asociația similară din Transilvania a avut un rol semnificativ în dezvoltarea culturală a românilor din Voivodina. Programul Asociației "Astra" cuprindea: Practic, "Astra" și-a sfârșit activitatea la începutul celui de-al Doilea Război
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comunele comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, și a preluat satele comunei Cocorăștii Colț, desființată temporar, precum și satul Zalhanaua din comuna Vlădeni-Mărgineni, desființată și împărțită între județele Prahova și Dâmbovița. În 2004, comuna Cocorăștii Colț a fost reînființată, comuna Mănești rămânând în forma actuală. În comuna Mănești
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
comunei s-au separat după al Doilea Război Mondial din comuna Bistricioara, și au făcut din 1950 parte din raionul Piatra Neamț și apoi (după 1964) din raionul Târgu Neamț al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. Modul de utilizare al terenurilor: Funcția economică de bază este industria de tăiere și prelucrare a lemnului, iar funcția secundară este agricultura zoopastorală. Există patru puncte de colectare lapte. În comerț își desfășoară activitatea un număr de operatori care acoperă
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
fost desființată, satul Covasna trecând la comuna Costuleni din județul Iași, iar satul Cozia la comuna Răducăneni din județul Fălciu. În 1950, comuna Costuleni a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, preluând și satul Cozia. Patru obiective din comuna Costuleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la „Curmătura”, aflat la 150 m sud de satul Covasna
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci numele de "Săruleștii de Jos". În 1968, comuna Măgureni s-a desființat și satele ei au fost reincluse în comuna Sărulești, care a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași; cu această ocazie, satul Săruleștii de Jos a dispărut, el nemaiapărând în anexa legii republicate.
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
Politehnic; drept urmare, se transferă la Catedră de desen și geometrie descriptiva în cadrul aceluiași institut 1984-1989 Preda disciplină de Desen și geometrie descriptiva la Institutul Politehnic Timișoara 1990- 2002 Profesor de sculptură la Facultatea de Arte din cadrul Universității de Vest Timișoara, reînființata după 1990. Discipline predate în cursul anilor: Bazele compoziției pentru sculptură, Compoziția pentru sculptură, Modelaj, Crochiuri și studii scurte, Tehnici de transpunere în sculptură. în anul universitar 2001/2002 preda, la anul de Studii aprofundate, disciplina Conștientizarea și aprofundarea gramaticii
Péter Jecza () [Corola-website/Science/304223_a_305552]
-
a devenit reședința unei comune de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat. În comuna Grindu se află biserica "Înălțarea Domnului", aflată în incinta fostului CAP și construită între anii 1838-1842 de către marele culcer Ispas Făgărășanu, clădire considerată monument istoric de arhitectură de interes național. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura sau cu
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
în frunte cu prefectul, erau aproape toți fii ai satului. Escadronul lor de călăreți a dat jertfa de sânge, ajungând până la bătălia de la Șiria. De menționat că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Rășinariul a fost sediul reînființatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Modesta căsuță țărănească, reședință a episcopilor de origine sârbă Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici, se mai păstrează și acum. Astăzi satul păstrând parțial vechile preocupări pastorale este intens încadrat în noul ritm de viață. Dintre cei
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Valea Roșie"; ea făcea parte din aceeași plasă și avea 1850 de locuitori. În 1931, cătunul Jăianu nu mai este consemnat. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Până în 1989, Mitreni a fost comună suburbană a orașului Oltenița; din 1989 a fost subordonată direct județului Călărași.
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]