3,475 matches
-
vrut să aducem înapoi un regim care să redea demnitatea Armatei Române, mereu terfelită și acum, peste noapte, acuzată de uciderea a aproape jumătate milion de români evrei; am vrut o întoarcere la Dumnezeu și la Biserică; am vrut o reîntoarcere la adevărata cultură; am vrut o școală unde copiii să nu învețe minciuni și să vină acasă plângând auzind că părinții și bunicii lor au fost cei mai mari criminali de război. Am crezut în reconciliere, în iertarea celor care
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
deținuților irakieni. 22. Pe ruta București-Câmpina a fost inaugu- rat, în prezența premierului Adrian Năstase, tronsonul modernizat de cale ferată l Premierul japonez, Junichiro Koizumi, a obținut din partea liderului nord-coreean, Kim Jong-Il, promisiunea unei reglementări internaționale a crizei nucleare și reîntoarcerea în patrie a copiilor japonezilor răpiți de regimul de la Phenian în timpul Războiului Rece l Iranul a predat AIEA un raport complet asupra programului său nuclear. 23. La Istanbul a avut loc ceremonia de pre- luare, de către comunitatea ortodoxă română, a
Agenda2005-01-05-mai () [Corola-journal/Journalistic/283232_a_284561]
-
orgoliu, ci cu bucuria pe care ți-o da apropierea acceptată și împărtășită). Am citit-o de multe, multe ori, aproape o știu pe dinafara, pentru ca, citind-o, îi auzeam vocea tulburătoare... O scrisoare de lumină că o presimțire a reîntoarcerii sale în lumina pură de unde a venit să ne împartă daruri supraabundente: iubirea și poezia lui. Același ton din poemele sale mistice pe care le cântam odinioară în cuartet, în casa lui și a lui Mary, cănd Gelu, inspirat, improviză
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de cuvintele ei, ci și cu dor al întoarcerii, al reîntoarcerii, al infinitei reîntoarceri în curgerea ireversibilă a timpului. De Nichita..." Mirela Mares, Metaprovocare, seria de poezie, Ed. Marineasa, Timișoara, 1998, 118 p., fără preț.
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu rămîi doar cu dorul de cuvintele ei, ci și cu dor al întoarcerii, al reîntoarcerii, al infinitei reîntoarceri în curgerea ireversibilă a timpului. De Nichita..." Mirela Mares, Metaprovocare, seria de poezie, Ed. Marineasa, Timișoara, 1998, 118 p., fără preț.
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
Elveția neutră, Cambodgia unei dictaturi militare - sînt spații în care personaje ce se cunosc între ele, se caută și se despart, se iubesc și se părăsesc, trăiesc, toate, revelația felului în care viața lor este, sau nu este, o veșnică reîntoarcere la ceva, o formă de fidelitate în sens absolut, sau dimpotrivă, o alunecare continuă către alte orizonturi, o plecare etern reluată. Să intrăm în detalii! În cunoscutul sau stil tematizant-eseistic, Kundera își deschide românul reflectînd la tema nietzscheeană a eternei
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
la ceva, o formă de fidelitate în sens absolut, sau dimpotrivă, o alunecare continuă către alte orizonturi, o plecare etern reluată. Să intrăm în detalii! În cunoscutul sau stil tematizant-eseistic, Kundera își deschide românul reflectînd la tema nietzscheeană a eternei reîntoarceri: ce înseamnă să acceptăm ideea că într-o bună zi toate se vor repeta întocmai cum s-au petrecut prima oara? O viață care, dispărînd, știm că nu se va mai întoarce niciodată, susține scriitorul, e ușoară că o pană
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
susține scriitorul, e ușoară că o pană, e o umbră lipsită de greutate, în care totul poate fi pus pe contul efemerității, în care trecătorul însuși joacă rolul unei circumstanțe atenunate. Pe cîtă vreme dacă ne imaginăm că posibilă eternă reîntoarcere, existentă devine povară fără măsură, ea ne apasă că un imens bolovan, căci fiecare gest și fiecare vorba vor fi reluate la nesfîrșit, într-un fel de ecou multiplicant care te amețește. Într-o asemenea lume nu ar exista uitare
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
într-un fel de ecou multiplicant care te amețește. Într-o asemenea lume nu ar exista uitare și nici iertare, pentru că ni s-ar reaminti în permanență acele lucruri de care ne facem răspunzători. Iar într-o lume fără putință reîntoarcerii totul e dinainte iertat, pentru că oricum stă sub umbră protectoare a uitării. Repetitivitatea implică trădare, pentru că însuși fenomenul reluării a ceva devalorizează acel ceva, îl proiectează în derizoriu, pe cînd unicitatea absolută e o formă de fidelitate, de statornicie. Ceea ce
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
Tomas e chirurg, el scormonește cu scalpelul în măruntaiele oamenilor, tot așa cum, cu o curiozitate de amant neobosit, răscolește "eternul feminin", căutînd neîncetat să cunoască natura umana prin aventuri cu cît mai multe femei. El trăiește în lumea în care reîntoarcerea e posibilă, în care totul poate fi oricînd reluat de la capăt, în care o femeie poate fi urmată de altă pentru că eroticul, precum orice altceva în acest univers, face parte dintr-o serie, e perfect repetabil. Și totuși, femeia cu
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe,/ văd printre zabrele, în penumbra/ cum ziua de mîine, gravidă, mă soarbe// Aici, în curtea Casei cu turn din
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Ritual). Generațiile se succed holografic: În toate, doarme fiecare./ Se nasc, în somn,/ fiice, mame, alte fiice./ Nu mai grăim nici noi, nici Nietzsche -/ doar așteptăm, în ascultare,/ să vină Îngerul, să ne ridice" (Așteptare). Așadar viziunea nietzscheiană a "eternei reîntoarceri" e purificata, integrată în ordinea divină... Însă Lucian Vasiliu este și ironic, ironia d-sale fiind una domoala, afina la melancolie. Corespunzătoare mediului ieșean, de somptuos crepuscul, de Veneție în scufundare, ea nu recurge la formule-soc, la teribilisme, compunîndu-se din
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Vorbeam la început despre formule noi, una a fost și spectacolul coupé cu operele: "Telefonul" de Gian-Carlo Menotti și "Ultimul cuvânt" de Mildred Kayden, bijuterii realizate cu talent și farmec de studenți de la Universitatea de Muzică. Și în fine, o reîntoarcere la surse cu lăutari din Gherla și o fanfara moldoveneasca. Ei au cântat cu o însuflețire contagioasă muzică autentic țărăneasca. După o săptămână de discursuri supersofisticate, unele reflectând întreaga angoasa a lumii contemporane, contactul cu aceste valori în care candoarea
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
muntenii. Și tot lor li se datoreaza actul independenței țării din 1877, cînd Kogălniceanu, ministru de Externe în guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii munteni. Cei mai activi dintre ei fiind gruparea constituită în jurul lui I.C. Brătianu și C.A.Rosetti. S-au remarcat în luptele pornite împotriva domnitorului Al.
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
oarecum, adîncit în pagina, nu zboară. Astfel și Iolanda Malamen, care a revenit după 14 (patrusprezece ani) de absență de pe scena literelor noastre, cu 2 (două) cărți de poezie și românul pe care abia l-am amintit. Dar revenirea sau reîntoarcerea, în interiorul artei sale, a însemnat o redirijare spre o slăbire a relației autoarei cu ceea ce scrie. "Slăbire" care presupune că experiența de acum este lucida, distanța, echilibrată. Autoarea a reușit să aleagă între a scrie și a nu mai scrie
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
1926, cînd principele Carol a fost decăzut din drepturile sale succesorale. După moartea lui Brătianu, regenta ar fi dorit un guvern de uniune națională, refuzat de Vintilă Brătianu. Nu-l agreă, desigur, pe Maniu și îl judeca aspru în incidentul reîntoarcerii principelui care a devenit rege al României. Profesorul era filocarlist constant și a fost bucuros pentru dezlegările din 8 iunie 1930. Speră ca, acum, ambițiile sale de lider politic vor fi împlinite. Cum au fost, s-a văzut în guvernarea
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
din Cel mai iubit dintre pământeni. Cu un asemenea personaj, dacă ai destule resurse, daca te țin curelele, măi pe românește, poti scrie un roman întreg. Este vorba de un segment retrospectiv al cărții, care leagă voiajul în România cu reîntoarcerea în Israel (unde are și o tentativă de sinucidere) și care concentrează în el energiile latențe ale unui român extraordinar. Dar, dincolo de toate acestea, un lucru trebuie spus: de data aceasta (ca să parafrazam cuvintele lui Mircea Iorgulescu) proza lui Virgil
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache Negruzzi într-o dragoste filială asupra tînărului nostru junimist. Pentru Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
despartă. Ambasada Română din Paris a adresat studenților și bursierilor români chemarea (ultimativă) de a se reîntoarce în țară. A refuzat, obținînd de la Oficiul de Refugiați statutul de azilant politic. A rămas nu doar fără bursă dar și fără perspectiva reîntoarcerii în țară. Optase, deși nu știa că definitiv. Și, prin 1950, află că mamei i s-a rechiziționat apartamentul lui Lovinescu din Bd. Elisabeta (care, prin testament, era proprietatea autoarei acestei tulburătoare cărți de memorialistică), lăsată să trăiască într-o
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
și în mine/ și sîntem Acela amîndoi!// - !e genune cruntă între noi/ și genune cruntă întru sine/ și Balauri o mulțime/ care pot să ne-nvenine/ stînd în Paradisul Lumii goi". În sfîrșit Ekstaza notifică drumul de la alienare la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de grija de-a ajunge/ la Voi cu gene lunge/ eu Divin Copil ce-l unge/ Domnu-n irul dragostei plîngînd,/ la Voi tot cu gene lunge/ eu Divin
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
vedem nu o dată prefigurările neologistice ale limbii literare ulterioare, s-ar putea cu bucurie regăsi pe o altă buclă a spiralei... Din această bizară (însă cît de evocatoare!) suprapunere a sfîrșitului cu începutul provine o "copilărie" tîrzie a autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-sale către ceremonialuri naiv-vetuste, către forme defuncte resuscitate de pana sa mult iubitoare de trecut. Versificația de album se îmbibă cu prețiozități, revenind între noi cu o viață inedită, întrucît în venele ei textuale pulsează un sînge
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
trenuri spre șes/ și rupt e întregul mister// și totuși va fi că poate vom bea/ la masă aproape curînd/ privindu-ne-adînc cu ochii închiși/ vin dulce din căni de pămînt" (feuda cu flori). Starea hipnotică revine adesea, asociată cu aspirația reîntoarcerii în ciclul natural, cu o regenerare deci, anticitadină și antiindustrială, așijderea în opoziție cu programul totalitar exclusiv economic, atît de alienant. Edenul firii e contrapus celui utopic-comunist: "așa cum stai întins istovit/ cu ochii închiși cu gene de cretă/ lași locul
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
diplomei au avut loc în 1970, la optsprezece ani de la terminarea facultății. Alungat de valul de apărători neînduplecați ai proletcultismului, Radu Petrescu pleacă din București ca să predea în câteva sate uitate de lume. Va renunța la meseria de profesor la reîntoarcerea în capitală - așadar diploma nu mai avea nici o importanță. Și totuși, când vremurile s-au mai îmblânzit, când decan a ajuns un prieten și admirator al său, Al. Piru, scriitorul a decis pur și simplu, că trebuie să fie licențiat
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai nouă formulă este cea a "cîinilor comunitari": sintagmă de sursă oficială, cum o demonstrează, chiar în articolul respectiv, citarea unor norme ale administrației locale, redactate în pur limbaj birocratic: "reîntoarcerea acestora în teritoriu se va face la cererea comunităților sociale, animalele avînd statutul de cîini comunitari ocrotiți de lege". Urmînd să desemneze o realitate specifică (pe care conceptul vagabond o falsifica într-o anumită măsură), cea a cîinilor legați de
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
Pisicilor constituie un joc al memoriei prin care artistul mai încearcă să păstreze o legatura istorică și culturală cu tridimensionalul de tip apusean, iar celelate cicluri (Cactușii, Sugiucurile etc.) sînt încercări decisive de negare a ponderabilității sculpturii europene și de reîntoarcere, la fel de necruțătoare, la rădăcinile orientale, semitico-bizantine, ale gîndirii în spațiu și ale înțelegerii corporalității. Dar pentru a determina mai exact natură artei lui Yengibarian și spiritul pe care formele sale se sprijină direct, trebuie amintit un fapt de o importanță
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]