226 matches
-
sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în tonuri contrastante a unui segment credibil de viață. J. desfășoară o paradă de personaje, evoluând pe traiectorii mereu întretăiate și expunând lectorului ipostaze ale dezrădăcinării acceptate în
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii acestor prozatori prizează bizareria experimentală, cherhanalele pescărești se umplu de cazuri psihiatrice, traume pitorești în cadru dunărean; Bucureștiul însuși devine sediul unui panopticum reînviat, cu figuri de balet mecanic, fără identitate precisă sau, mai degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații privind „metodologia cronicii literare”: calitățile acesteia ar fi întinderea („«scara» la care se efectuează discuția unei cărți”; „Cronica-pilulă
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
intime (1980) - se definește prin discreția confesiunii, ce va fi turnată în forme lapidare și armonioase, precum sonetul și elegia. Drumuri spre legendă (1947) pune un accent în plus pe rememorarea copilăriei dure, nu lipsită totuși de un farmec special, reînviat nostalgic: „Mă văd copil prin praful ce poleiește zarea/ Și lângă-mbrățișarea atâtor bolovani,/ Alăturea cu tata încovoind spinarea,/ Cum au făcut pe vremuri toți moșii mei țărani”. Cu trecerea timpului perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
de a‑și constitui o „personalitate” proprie, o individualitate instituțională bine definită; 3) separarea creștinismului de matricea sa iudaică, episodul revoltei lui Bar Kokhba jucând un rol semnificativ. Mitul Anticristului este, așadar, rezultatul acțiunii unei serii de „operatori” mitologici precreștini, reînviați și revalorificați într‑un context istoric special, extrem de tensionat, și în cadrul unei religii al cărei mesaj originar rămâne fundamental apocaliptic. Nu întâmplător acest mit care apare în „versiune integrală” la primul teolog creștin este susținut de un întreg eșafodaj de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și transformată în „sat global”; o societate care tinde să înlocuiască realitatea cu hiperrealitatea; o societate în care nu se poate supraviețui decât prin învățare și creativitate; o lume pentru „cetățeanul mondial”, adică pentru acel kosmopolites din „noile vremuri eleniste”, reînviate uluitor de savanții truditori ai bibliotecilor alexandrine din veacul XX. Așadar, o lume primejdioasă în care nu poate supraviețui decât acest nou kosmopolites - care nu se naște, ca și cel antic, cu genele necesare pentru a supraviețui în acest univers
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sorin Gârjan). Repere bibliografice: Steinhardt, Monologul, 251-255; Laurențiu Ulici, Debuturi, RMB, 1992, 804; George Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2; Mircea A. Diaconu, Poeți ardeleni, CL, 1999, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 57-59; Dan Ciachir, Cronica ortodoxă, îngr. Mircea Platon, Iași, 2001, 111-119; Mircea Platon, Fără îndoială, Iași, 2001, 98-101; Olimpiu Nușfelean, Dialogul ca izbândă
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
trece în prim-planul liricii de maturitate a lui O., preocupat de probleme existențiale, de soarta poeților, a poeziei, a artei în general, nu o dată discursul său capătând tonalități profetice: „Tuturor vă spun, sufletul s-a dus/ Sufletul artei trebuie reînviat/ Reîncarnat, recapturat, recirculat/ Restaurat și renăscut/ Trezit apoi din somnul fără vis/ Din somnul adânc!” (Statutul artei și arta statutului). SCRIERI: Proteze, București, 1970; Underground Shadows, New York, 1977; Underwater Temples, New York, 1979; Do Not Defuse, New York, 1982; Vis-à-vis Bali, New York
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
românească. Studiile sale, monografia Le Trésor de Pétrossa, elaborări savante, cu o informație prodigioasă, exercită o seducție specială prin aptitudinea autorului de a transforma un obiect, un vestigiu într-un centru al lumii, luminat prin ocoluri succesive și conexiuni neașteptate, reînviat, recreat. Se exprimă aici „vechea libertate a curiozității sale rătăcitoare, nesățioasă să cunoască și să se bucure de descoperirile ei” (Tudor Vianu). Și în Istoria arheologiei, lucrare modernă, unică în literatura de specialitate de la noi, O., înrâurit de J. J.
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
reîntoarcere la izvoare sau printr-o tentativă de schimbare a cursului. Modernitatea ne apare astfel nu doar ca o perpetuă invenție a noului, ci și ca o redescoperire a acelui nou care fusese transformat în tradiție contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială a societății, ar fi o mare simplificare. Proiectul iluminist a fost în pare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și câteva glose despre metafizică și teologice în opera lui Christos Yannaras. O notă bibliografică oferă detalii despre traiectoria textelor înainte de culegerea lor în acest volum. Toate eseurile reluate aici apar într-o formă complet modificată. Pentru că ne-am dori reînviată și tradiția clasică a scoliilor, am inclus între copertele cărții și câteva recenzii transformate. Aceste marginalia se nasc și mor, îndeobște, ca niște cărți poștale. Le-am introdus aici ca într-un colet rambursabil. Cititorilor dezamăgiți de lipsa unor masive
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Belgrad (1914) și al Societății Regale Cehe de Stiinte din Praga (1929). Cărțile sale fundamentale apar în 1928 - Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, si in 1929 -Individualitatea limbii române și elementele slave vechi. Consacrându-se revistei „Arhiva”, reînviata în 1921 sub direcția să, va fi prezent număr de număr cu studii și articole, documente, note filologice și etimologice, imprimând publicației o agresivitate de temut. O bună parte din cercetările slavistului sunt legate direct de istoria literaturii române, B.
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
are nasul pe ghivent și se tunde c-un patent, ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma vindecată de spaima de comeată, în fața dumneavoastră va fi înjunghiată și apoi reînviată! Prețul e mic circul e mare! Gospodari și domnișoare! Negustori și servitoare! Cine nu se grăbește rămâne în picioare! Intrarea nu e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
are nasul pe ghivent și se tunde c-un patent, ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma vindecată de spaima de comeată, în fața dumneavoastră va fi înjunghiată și apoi reînviată! Prețul e mic circul e mare! Gospodari și domnișoare! Negustori și servitoare! Cine nu se grăbește rămâne în picioare! Intrarea nu e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
becuri puternice cu lumini irizate până spre fluviul ce-și ducea apele dinspre vestul Europei până aici la câteva sute de kilometri înainte de vărsare. Veneau apoi, ca o centură, cartierele născute din legendă, cu birturi, cârciumi, restaurante ieftine de periferie, reînviate acum ca și după primul război, de tarafuri tocmite în grabă, cu repertorii lăbărțate, cu țigani chipeși, prelungind la ureche dulci melodii de cântece deocheate, apoi duioase romanțe de dor, căci se respira încă - naiv - aerul din veacul trecut, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
curbură având să miște direcțiile istoriei. Mai erau, pentru înșelarea timpului, trăsurile cu doi cai sau un cal, proaspăt lăcuite, pentru o clientelă încă zgomotoasă, buimăcită de binefacerile ce se anunțau ca după orice război, mai ales că ziarele, unele reînviate, altele noi, deși amestecau păreri contradictorii, toate la un loc profețeau o pace definitivă, fără amenințarea altei conflagrații, numai că fiecare vedea pacea în felul său, o fierbere, o cheltuire de pasiuni. Un singur lucru nu mai reînviase: chioșcul circular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
el, în cazul în care contele Alexei are nevoie de un tovarăș de joacă, eu... eu aș fi dispus să... când timpul o permite. — Mulțumesc, domnule Moonshy, a rostit Irina. K își strângea instinctiv rândurile, reafirmându-și unitatea în fața inamicului reînviat. Al treilea lucru care s-a întâmplat a fost următorul: Cale-Bătută Peckenpaw și Flann O’Toole tot șușotiseră împreună. Acum s-au apropiat de Vultur-în-Zbor și Elfrida, care se pregăteau să plece. Peckenpaw a zis: — Am ceva să vă spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor și Decemvirilor, ea se va amesteca pururi cu sângele și țărâna tuturor legionarilor căzuți în tortura anchetelor, în luptele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mai târziu - Între timp Ectoraș se străduise să uite că fusese la Război numai În calitate de bucătar și de chefliu -, pe când maestrul Foiște avea să-l facă pe Repetentu să devină un ratangiu de suiciduri, acea Întâmplare avea să fie, cumva, reînviată. Printre multe vorbe, deodată, fără nici măcar o legătură cu cele povestite până atunci, maestrul Foiște Își propti privirile În ochii lui Repetentu: „Lasă, domnule! N-are rost să pui la inimă. Uite, și eu, de pildă, am fost de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale tavanului, spre pătratele de șah ale parchetului. Domn’ Marga se afla la fereastră și tăcea. Tolea nu-l vedea, nu-l mai vedea. Nici pe Bazil nu-l vede. Doctorul tace și pufăie, domn’ Dominic nu îl vede. Bazil reînviat, statuie, în dreptul ușii, domn’ Tolea nu îl vede. Tăcere de moarte, nimeni nu scoate o vorbă. O fi fost vreo veste tristă în scrisoare, vreo amintire, vreun necaz, cine știe. Nu se mai privesc, parcă nici n-ar fi. Tolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dar că nu îi e teamă. Am întrebat-o așa, într-o doară, ce-a făcut-o să vină In India, și ea roșește puțin; apoi, brusc: ― Vreau să găsesc absolutul!... Mă ispitește un râs năprasnic. Simțul acesta al humorului, reînviat deodată în fața răspunsului necunoscutei, mă întristează și mă neliniștește. Credeam că nici o emoție și nici un ridicul nu mă mai poate impresiona. Credeam că am ajuns nesimțitor, și proporțiile sau nuanțele nu mai îmi pot stimula atenția; treceam pe lângă ele cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am strigat în gura mare că Dumnezeu a murit ca un neputincios... În aceeași clipă, ne-am cutremurat. Cum să rămânem singuri în univers? Înainte ca strigătul să se fi auzit peste tot, rugăciunile s-au înălțat din nou... Dumnezeu reînviat astfel este, însă, altul decât cel invocat la început. Cu totul altul. Acesta e un Dumnezeu născut din singurătate și spaimă. Din teroare. Și, născut din teroare, el nu putea cârmui decât prin teroare. A scos deci sabia și a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ars pentru ele, însă le va lăsa aici până când lutul va crăpa și se va dezagrega, până când fragmentele se vor desprinde și vor cădea, și, dacă va îngădui timpul, până când țărâna care sunt se va transforma din nou în argilă reînviată. Marta îl va întreba, Ce caută aici piesele astea defecte, iar el va răspunde, Îmi place de ei, nu va spune Îmi place de ele, dacă ar spune-o, le-ar expulza definitiv din lumea pentru care s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
comunist dorește s-o clădească "va fi în mod cert bleu, albă, roșie"154. Dar astfel de cuvinte, formulele pregnante, "o Franță pentru francezi", "obidiții împotriva îmbuibaților" recreează, în jurul mulțimilor vizibile, prezența altor mulțimi invizibile, inamovabile, uneori neștiute. Aceste fantome reînviate "ca la comandă" exercită o presiune exorbitantă, căreia nu i se poate rezista. Infinit mai numeroși decît cei vii, spune Le Bon, morții sînt și infinit mai puternici. Ei stăpînesc imensa împărăție a inconștientului, acest regat invizibil care controlează manifestările
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Octavianul Romulus redivivus. Practica n-a dispărut cu totul. Cînd sovieticii declarau "Stalin este Lenin din zilele noastre" o făceau sub presiunea acelorași cerințe sociale și psihice. Toți șefii își întrețin puterea prin reamintirea de imago din trecut care, o dată reînviate, reaprind sentimentele de odinioară. Baudelaire a recunoscut acest lucru cu mare precizie: "Fenomenele și ideile care se produc periodic de-a lungul epocilor capătă, la fiecare înviere, trăsătura complementară a variantei și a împrejurării". Toate aceste observații vi se par
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru a-i scoate capul de acolo". Pînă la urmă, tot ordinea cîștigă. V Cum de se face recunoscută carisma? Ce însemn poartă omul care-i adună în juru-i pe ceilalți? Care este instrumentul puterii sale? Carisma ar reprezenta tatăl reînviat și reîncarnat în persoana unuia dintre asasinii lui. În același timp, el este însă chiar ucigașul ca erou, altfel spus, unul dintre fiii care s-au opus tiranului și l-au învins. Avem deci două personaje într-unul singur: o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]