168,359 matches
-
o căsătorie fictivă cu un cetățean italian). Talentul de prozatoare și, mai ales, de ziaristă, o ajută în schimb să-și transforme cartea într-o fascinantă minifrescă a Bucureștilor anului 1947, semănată cu bancuri ale momentului ( în fapt, în Ochiurile rețelei e foarte multă anecdotică anticomunistă interesantă, dar facilă), cu personaje pitorești străduindu-se să supraviețuiască într-o lume care se descompune nu destul de încet, portrete remarcabile și scene fascinante: lecturile matinale din Scînteia, în toate fabricile patriei, strategiile lucrative ale
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
linii sigure: "Femeia asta voinică, masivă, aducînd a jandarm, dreaptă, trufașă, îmbrăcată în catifea neagră, pe umeri cu o somptuoasă capă de hermină... iradia o forță singulară, pasionată, sălbatică."; nu e singura persoană publică care-și face intrarea în Ochiurile rețelei: numit în post "în virtutea convingerilor lui marxiste", "Iustinian Marina, deocheat, șmecher, bețiv și atavic hoț de cai, a devenit capul Bisericii române." ( știm astăzi că patriarhul Iustinian îl adăpostise pe Gheorghiu-Dej pe cînd îl urmărea Siguranța). Cam la asemenea notații
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
sovietic), lăsînd să pară căsătoria cu Jo mai curînd un compromis, nu ale unei rupturi de conștiință. Sorana Gurian se revoltă împotriva îngrădirii libertății de exprimare, dar unde, cum, în ce măsură s-a produs desprinderea? Prins cumva in media res, Ochiurile rețelei ( metaforă ușoară a unei capcane din care autoarea vrea să scape) ar fi un roman excelent căci jurnal intim nu prea e dacă n-ar fi mai mult un minunat exercițiu jurnalistic și de captatio benevolentiae decît mărturia personală care
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
care autoarea vrea să scape) ar fi un roman excelent căci jurnal intim nu prea e dacă n-ar fi mai mult un minunat exercițiu jurnalistic și de captatio benevolentiae decît mărturia personală care s-ar vrea. Sorana Gurian, Ochiurile rețelei, versiune românească de Cornelia Ștefănescu, prefață de Nicolae Florescu, Editura "Jurnalul literar", 2002, 256 pag.
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
o frumoasă și trainică prietenie, prietenie care urma să aibă consecințe foarte serioase, mai mult pentru doctoriță decît pentru mine. În ce mă privește, am aflat destul de repede că faimosul sanatoriu al doctorului Gefilte Fish era în realitate o întreagă rețea de clădiri semănînd ca două picături de apă, răspîndite în locuri asemănătoare de-a lungul coastei și că la conducerea fiecăreia se afla un alter ego al reputatului Dr. Gefilte Fish, despre a cărui identitate, de altfel, nimeni nu părea
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
The Economist. Un foarte dur avertisment conține editorialul din Național, intitulat Revolta mocnită a românilor. După cum se știe, oricine are curent electric în casă trebuie să plătească o taxă, fiindcă se consideră de la sine înțeles că dacă ești racordat la rețeaua de curent ai în casă și un radio și un televizor la care e musai să asculți Radio România Actualități sau să te uiți la emisiunile Televiziunii Române Publice. Lăsînd deoparte absurditatea acestei idei - destui români n-au nici radio, nici
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
România Actualități sau să te uiți la emisiunile Televiziunii Române Publice. Lăsînd deoparte absurditatea acestei idei - destui români n-au nici radio, nici televizor - Național remarcă, just, un lucru. În general, cei care au televizor în România plătesc abonament la o rețea de cablu. De ce trebuie să mai plătească ceva separat și pentru TVR? Cu atît mai mult cu cît și Televiziunea și Radioul publice beneficiază de bani de la Bugetul României. Nici măcar pe vremea lui Ceaușescu taxa pe radio și televizor nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
carieră (inclusiv didactică) și toată reputația (a unui Drept între Popoare, cum l-a declarat în 1987 Institutul Memoria Yad Vashem din Ierusalim) lui Șorban s-au bazat pe fals creat cu bună știință. Șorban n-a făcut parte din rețeaua Ministerului de Externe al României care a facilitat tranzitul din Ungaria în România a unor evrei maghiari în perioada hortystă, n-a salvat el însuși viața nici unui evreu, nici măcar, cum a pretins, pe a logodnicei sale Eva Semlyén (Pamfil). în
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
eu erau mintea mea, peisajul ei reprezentat în concret./ știam asta și mă durea să n-o pot pune în cuvinte.// L-am descoperit într-o grădină, pe tijele uscate/ ce susțineau inflorescența unei buruieni./ întins, în toată splendoarea, în rețeaua anume/ compusă de el./ se deschidea ca o floare a venerii în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
recenzenții" (mă includ între ei) revistei din Timișoara nu a publicat vreodată, fie și un singur rând, la excelenta editură bucureșteană! A doua afirmație, ce se vrea un argument puternic în susținerea aceleiași teorii, potrivit căreia aș fi parte a rețelei de "elitiști" ce practică pe scară largă "întrajutorarea", îmi arată cât de jalnică e poziția pe care s-a cantonat dl Gavrilescu. Trecând în revistă îngrijitorii de colecții care au și prostul gust de a-și publica acolo propriile opuscule
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
europeni trebuie să fie capabili să utilizeze tehnologia ce le poate cu mult îmbunătăți calitatea vieții. ECDL ROMÂNIA asigura tuturor oportunitatea de a obține și de a-și certifică la standard internațional și pe un anumit nivel competențele digitale, prin rețeaua de Centre de Testare ECDL dezvoltată la nivel național și prin proiectele derulate. Tinerii, elevii, studenții, funcționarii publici sau angajații în companii, dar și pensionarii își pot dovedi abilitățile IT prin intermediul certificărilor ECDL potrivite. Despre ECDL ROMÂNIA ECDL ROMÂNIA Permisul
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
internațional în 150 de țări și numără până în prezent 13 milioane de persoane înregistrate în program. În afara Europei, certificarea este cunoscută sub numele ICDL (Internațional Computer Driving Licence). ECDL ROMÂNIA este Operatorul Național al licenței ECDL în România, cu o rețea de peste 700 de centre de instruire și testare acreditate pe întreg teritoriul țării. Pentru mai multe informații accesați www.ecdl.ro sau www.ecdl.org. Citește mai mult:
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
avocaților, birourile asociate de avocați, notari publici, executori judecătorești, birouri individuale ale mediatorilor etc. Acestea ar urma să aibă un regim de impozitare a veniturilor similar persoanelor juridice, cu cota de 12%. Cei care activează în domeniu susțin pe diverse rețele de socializare că acestea sunt niște pseudo-reforme fiscale și majorări de impozite și vin de la nedorința organelor fiscale de a înțelege specificul activității avocaților. Efectul acestor inovați fiscale va fi scumpirea serviciilor, care va cădea pe umerii clienților care în
Avocaţii, notarii şi executorii ar putea percepe tarife duble din 2014 [Corola-blog/BlogPost/94301_a_95593]
-
Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
de probabilitatea ca ele să se îndeplinească. 1. Mediul va avea capacitatea de a ne anticipa fiecare mișcare Predicția: „Capacitatea de a transmite informații este încorporată în mediul fizic, dând naștere la ceea ce numim «internetul lucrurilor». Informațiile care vin din rețele de senzori, cipuri RFID, camere de supraveghere, vehicule aeriene autonome și din postări din social media care indică locația vor indica unde am fost și unde vom pleca. În viitor, aceste fluxuri de informații vor fi integrate în servicii, platforme
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
schimbările de temperatură, ci doar că în lume există o cantitate mai mare de astfel de plante marine, decât credeam noi. 8. Viitorul științei este pe mâinile amatorilor care fac strângeri de fonduri Predicția: „Așa-numita «citizen science» care folosește rețele de voluntari în cercetări științifice este pe cale să devină modelul preferat al secolului pentru realizarea studiilor științifice de mare amploare” Extras din „The Rise of Citizen Science”, de Kathleen Toerpe, iulie - august 2013. De ce a obținut această predicție un loc
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
de 408 milioane dolari, reprezentând 0,76% din totalul investițiilor străine în România. Aceste valori plasează China pe locul 18 în clasamentul general al țărilor care au investit în România. Huawei, unul dintre cel mai mare producători de echipamente de rețea și de smartphone-uri din lume, a intrat pe piața locală în anul 2003. În intervalul 2007-2012, investițiile Huawei în România au totalizat 90 milioane de euro. În iunie 2012, Huawei a anunțat că a investit șase milioane de euro în
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
cât și prin alte entitați ale grupului chinez. Contractele din România reprezintă 700 de milioane de lei, aproximativ 158 milioane de euro. Bucureștiul, oraș intelligent Un alt gigant tehnologic chinez prezent, în țara noastră, este ZTE. Chinezii produc echipamente pentru rețele de telecomunicații fixe, mobile, pentru rețele optice și de date. ZTE România s-a înființat în 2002 cu 14 angajați, iar în prezent are 180 de angajați. „Avem o creștere spectaculoasă pe toate domeniile. În partea de vest, la Timișoara
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
grupului chinez. Contractele din România reprezintă 700 de milioane de lei, aproximativ 158 milioane de euro. Bucureștiul, oraș intelligent Un alt gigant tehnologic chinez prezent, în țara noastră, este ZTE. Chinezii produc echipamente pentru rețele de telecomunicații fixe, mobile, pentru rețele optice și de date. ZTE România s-a înființat în 2002 cu 14 angajați, iar în prezent are 180 de angajați. „Avem o creștere spectaculoasă pe toate domeniile. În partea de vest, la Timișoara, unde avem un centru de servicii
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
ZTE Corporation în România. La sediul central de la București, angajații negociază contractele de livrare de terminale și echipamente la nivelul României și le transmit către grup. „În București, ZTE are o creștere anuală de 27% mai ales în zona de rețele fixe. Suntem cel mai mare furnizor de GPOn (Gigabit-capable Passive Optical Networks) din România la ora actuală. Ne dezvoltăm în această zonă deoarece ZTE este unul dintre cei mai mari jucători, poate chiar primul din lume. La anul, veți vedea
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
În lumina palidă a dimineții de toamnă, rețelele de sârmă ghimpată ce înconjoară penintenciarul Jilava strălucesc straniu, anuntându-mă că pătrund într-un teritoriu interzis muritorilor de rând: Fortul 13 Jilava, un loc în care durerea grăiește din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă vrei să trăiești, bagă paie sub
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
60 de studenți de la Universitate. Toți destinați plutonului de execuție. Din fericire, toți au scăpat cu viață... Înainte de a păși dincolo de poarta ce delimitează iadul de viața cotidiană, arunc o privire înapoi, spre fort. Adierea lină a vântului face ca rețelele de sârmă ghimpată să se atingă. Deși lugubru, acest sunet metalic mă anunță că părăsesc temutul Fort 13 Jilava. Acum știu de ce este considerat emblema lumii concentraționare din România... Mihăiță ENACHE
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
Industria farmaceutică exploatează perfid temerile cele mai profunde ale omului. O colosală rețea, formată din industria farma, medici plătiți de aceasta și un lobby agresiv exploatează temerile atavice ale oamenilor, pentru a-i convinge că sunt bolnavi și trebuie să se trateze. Cu treizeci de ani în urmă, părea o glumă. În pragul
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
anul 2000 radioul întră în alta epoca tehnologică, începe modernizarea echipamentelor și digitalizarea și se inaugurează Camera știrilor, echipată cu un sistem computerizat care asigură conectarea la fluxuri informaționale, selectarea rapidă a știrilor și accesarea în timp real. Din 2003, rețeaua de corespondenți externi ai Radio România acoperă principalele capitale ale lumii și zonele fierbinți sau de conflict. Din 16 noiembrie 2004 Radio România Tineret dispare din FM și se transformă în Radio3Net, primul post public emițând exclusiv pe internet la
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]