1,916 matches
-
socialismului real. URSS a mazilit atunci toți liderii comuniști cehoslovaci, dar și mai mult și-ar fi dorit să-i strivească pe ai noștri, primul urmând a fi, bineînțeles, Nicolae Ceaușescu, pentru vituperarea fără egal a marelui stat, ca bastion reacționar al mișcării. Pare straniu cum unii nu înțeleg (sau doar se prefac) nevoia de a-l apăra atunci pe N.C. de o primejdie letală, făcând zid în jurul lui, omagiindul pentru felul cum se dedica țării pe urmele unor mari înaintași
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
eseu, și Observații asupra realismului în artă, din „Revista Fundațiilor Regale”, în iulie, pe care autorul nu-l citează. Or, acesta mi se pare mai important pentru că, dacă „melodrama” are ca „temelie ideologică... supunerea individului la destin” și „anumite tendințe reacționare... se mențin grație ei”, realismul nu este „definitiv închegat” pentru Trost decât „când oamenii iau cunoștință în mod limpede de condițiunile în care trăiesc”. Acest studiu pune la contribuție nu doar literatura, ci și pictura europeană de la Goya la Th.
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
de Observații, care nu diferă prin nimic de "modificările necesare". Cenzorul observa că "din cei patru copii de muncitor prezentați în român, doi sînt personaje negative", ca unul dintre ei "întreține relații cu o serie de femei provenind din medii reacționare, total descompuse" iar celălalt, desi ajutat de partid, refuză să-și înțeleagă greșelile, avînd în plus că nevasta "un element corupt". Nu așa sînt copiii ilegaliștilor, crede Moraru Fl, în capul lui "negativii" trebuind să aparțină neapărat "mediului putred" burghez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și nu numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre Manent, Marcel Gauchet, Luc Ferry, Alain Renault). Alți gînditori (Heidegger, Foucault, Horkheimer
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
săvârșite în timpul celui de-al doilea război mondial, și nu numai, împotriva oricui era de altă origine etnică decât cea maghiară, deci inclusiv împotriva evreilor. De altfel, chiar în perioada în care Nicolas Sarkozy își punea în aplicare politica lui reacționară de tip fascist, un europarlamentar ungur, membru al Partidului Jobbik, de extremă dreaptă din Ungaria, propunea, ca o soluție pentru problema țiganilor, adunarea acestora în lagăre, probabil, în vederea exterminării lor, așa cum ne amintim că au mai făcut autoritățile ungurești de
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]
-
dinadins, ca și cum ar exista un cel mult în această logică precară, conform căreia poți fi în același timp marxist și antimarxist, sau în această arhisubtilă filosofie socială care nu confundă marxismul și comunismul și consideră că poate exista ceva mai reacționar decît marxismul însuși. Presupoziția cu pricina este că marxismul își trage vitalitatea lui spectrală din putreziciunea capitalismului. Comparația explicită cu Hamlet ("E ceva putred în Danemarca") nu ne lasă nici o îndoială în această privință. Derrida pariază, cu sfîntă inocență, în
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
vorbește, deși dacă ar fi tăcut, după o spusă din bătrîni, ar fi putut rămîne ceea ce vrea neapărat să fie: filosof" (în atenția specială a d-nei Marta Petreu!). Ca și: "Vasile Nicolescu este - ca să spunem așa - un... inefabil! E tipul reacționarului inefabil.(...) "Orientată ființial spre suprarealitatea visului" - cum găsește Vasile Nicolescu că trebuie să fie poezia adevărată - nu întîrzie s-o desființeze cînd o practică altcineva decît el. Pentru Vasile Nicolescu opțiunile sînt clare: toți ceilalți cu Partidul, iar el cu
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
trecut 150 de la naștere, ci și pentru că lumea s-a schimbat în profunzime de la moartea sa. Citită ca o Evanghelie, opera sa își schimbă destinul și își micșorează valoarea." Cît despre gazetarul politic, acesta nu era "național", ci naționalist, fundamental reacționar, cum erau destui în romantismul european: "Grav este că teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
era "național", ci naționalist, fundamental reacționar, cum erau destui în romantismul european: "Grav este că teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o autoritate mereu invocată și mereu fals actualizată. Nu e vina poetului, desigur. Dar a amenda, a renunța sau a denunța formula de "poet național" mi se pare o necesitate. Căci valoarea lui Eminescu nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
extrem, fiind în esență pretenția de privilegiere a plebei. Analiza principiilor de bază ale doctrinelor, teritoriu unde originile lor și motivațiile sufletului colectiv se învederează reciproc, permite extrapolarea ideatică. Astfel, bolșevismul apare ca un fenomen de esență religios-creștină și pur reacționar, derivând din complexul plebei față de aristocrație, pătura privilegiată și liberală. Firul logic conduce discuția spre raportul elită-popor. Democrația modernă, concept opus democrației ateniene, e discutată din perspectiva libertății maselor și a poziției lor politice, comentată în aceeași perioadă și de
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
unei ființe rare. Adaugă la obiectivitatea obișnuită o doză de ironie atunci cînd realizatorul unei ediții se contaminează nepermis de ideile autorului și se transformă într-un apărător necritic al acestuia, fie că este vorba de scrierile cu evident caracter reacționar, retrograd chiar și la publicarea din 1910, semnate de Aurel C. Popovici Naționalism sau democrație. O critică a civilizațiunii moderne (ediție de Constantin Schifirneț, 1997) sau de publicistica lui Mihai Eminescu de la Timpul (în cronica despre cartea lui D. Vatamaniuc
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
mai prevede că acela care a contribuit la promovarea și menținerea guvernelor din trecut nu mai primește pensie. Adică, orișice membru al fostelor partide istorice: liberal și țărănesc! Prin urmare, pensia mea se suprimă și pe temeiul că am fost reacționar... După suprimarea pensiei va veni exproprierea urbană care-mi va lua casa din București, tot pe motivul probabil că sunt moșier. În sfîrșit, colectivizarea pămîntului care mă va arunca pe drum la vîrsta de peste 80 de ani, aproape orb, dar
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
o nerușinată maculare a zidurilor Universității și ale Arhitecturii. Același primar pe care nu-l tulbură murdăria din sectorul lui și inscripții cu adevărat obscene de pe zidurile unor imobile publice, s-a găsit să rescrie istoria cu bidineaua celui mai reacționar pedeserism, la Universitate și la Arhitectură. Prostie? Provocare? Ordin? Indiferent de motiv, partidul în numele căruia Gherasim a ajuns primar ar trebui să ceară scuze alegătorilor și să-i retragă acestuia sprijinul politic. * La începutul săptămânii trecute ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
supus, smerit, fals modest. O biografie complicată, sumbră, datorită une întâmplări mai vechi de familie, mă făcea să mă uit la el cu simpatie și cu recunoșaterea purtărilor sale civilizate. Unii invidioși pretindeau că ar fi fost, de fapt, 'un reacționar de stânga' și că regimul se folosea de el ca să pătrundă în lumea foștilor exploatatori, dezarmați, de altfel. Fără să mă compar cu Liviu Ciulei, făcând parte dintr-o cu totul altă clasă, și mie mi se întâmpla câteodată să
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
dedublarea discursului despre modernizare și inevitabila cenzură a simțului realității la cei mai mulți. Dar nici cei puțini, criticiștii, nu erau într-o postură mai comodă, ei neîntârziind să alunece în nostalgii paseiste și primind eticheta - atât de rezistentă în timp -, de reacționari. Critic neîmpăcat al tradiționalismului, E. Lovinescu eticheta drept fatală formarea de sus în jos - de la formă la fond adică - a civilizației noastre moderne, datorită "condițiilor istorice ale dezvoltării noastre"2). Cu alte cuvinte anormalitatea, adică arderea etapelor, devenea normală. Atunci
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
doar de un marketing adecvat și de un sistem coerent în care acesta să funcționeze. Mult mai acut e al doilea capitol al cărții, Stagnarea intelectuală. Aici autorul se bate de-a dreptul cu ceea ce el consideră a fi ghemul reacționar în sistemul cultural românesc. Și nu puține surprize vor avea cititorii descoperind, de exemplu, un text din 1993 care dezarticulează cu finețe structura nu tocmai nevinovată a atît de adulatului Apel către lichele. Sau nietzscheeanismul lui Breban ale cărui romane
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Blonton, să adaug că acesta informa și că de fapt, "cenzori comuniști zeloși controlează toate producțiile literare, fiecare spectacol de teatru, sală de concert ori cinema, pentru a descoperi tendințele care ar putea să aibă legătură cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se că revoluția din România este practic desăvîrșită, "o mare parte a programului comunist mai urmează să fie implementată, mai ales în zonele rurale, care reprezintă majoritatea zdrobitoare a poporului român
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
făcute de ultimii reprezentanți ai tradiționalismului - A.C. Cuza, Nicolae Iorga, A.C. Popovici și chiar "părintele" românismului, C-tin Rădulescu-Motru, unele cu puternice repercusiuni în anii '30), articolele publicate în Timpul trasează o zonă largă a dreptei tradiționale, de la clasicul Burke la reacționarul Joseph de Maistre, trecînd eventual, cum o demonstra Carp, prin Disraeli, dar evitînd conservatorismul de tip american, neorganicist și mult prea apropiat de liberalism. Ziaristica lui Eminescu îi dă lui Stanomir ocazia să facă o istorie a conservatorismului românesc - în
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
de critic literar. N-a făcut propriu vorbind politică, dar a avut o gîndire politică. A fost, din acest punct de vedere, un liberal și un prooccidental. Și-a imaginat istoria modernă a României ca pe o luptă între forțele reacționare, de sorginte est-europeană și autohtonă, puternic ancorate în tradiție, localism și ortodoxie, și forțele revoluționare, de sorginte occidentală, franceză îndeosebi, capabile să introducă și la noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
la noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta triumful europenității asupra autohtonității, al culturii majore (în sensul lui Blaga) asupra celei minore, al civilizației burgheze raționale și deschise asupra naționalismului nostalgic și reacționar. Filosofia politică lovinesciană este la fel de actuală după comunism cum a fost înainte de el. Raționalismul lui Lovinescu n-a fost legat doar de felul cum concepea el istoria civilizației române, ci și de întreg modul lui de a se raporta la
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
grupării constituie un deserviciu: intențiile se văd prea limpede. Pe de-o parte, transformarea guvernului într-o anexă a Securității, pe de alta, un conservatorism maladiv. Între ele, asemeni lui Ion-Vodă între cămile - poporul român. Adică o populație dezorientată, dezamăgită, reacționară, urându-se pe sine și urând întreg universul. Oamenii de vârsta a treia pe care-i întâlnesc (cel mai sigur barometru al societății, în care poți descifra - paradoxal! - direcția în care-o va lua România!) au găsit, îl ultimele săptămâni
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
necesari. * Lăsând la o parte excesele vremii, în volumul Literatura și Revoluția, la pagina 345, Troțki scrie despre Malraux, text reprodus de revista pariziana L'Express, mai demult... Ce este interesant e că preferință ideologului se îndreaptă spre Gide, un reacționar, si nu spre autorul Condiției umane, socializantul, cu vederi excesive sau extremiste, comuniste... André Gide, cunoscut și el, o perioadă, ca simpatizant, devenise un adversar al Uniunii Sovietice după ce culturnicii de la Moscova îl acuzaseră că ar fi fost cumpărat de
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
1927, se mută cu familia în București în anii '30, urmează cursurile liceului Gh. Lazăr și ale Colegiului Sf. Sava, după care intră la Facultatea de Drept și Litere pe care însă nu o poate termina, considerat fiind "un element reacționar" ce se opunea sensului pe care îl căpătase istoria. Mai apoi corector la Ed. Științifică, prin 1955-'56, într-o perioadă de relaxare politică, este reprimit la Facultatea de Științe Juridico-Administrative, la cursurile fără frecvență. Îl reîntîlnim în următorii ani
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
vorbisem despre cele două tablouri de valoare ale casei; mai ales Plata dijmei pe care l-am "pus" și în Galerie în capitolul biografic în care scriu despre , Le repaire des voyous... Numeam astfel, în glumă, musafirii acestei case, cei mai mulți "reacționari" în frunte cu prietenul din tinerețe al Verei Ilkievici, Belu Silber. Țin minte și scena descrisă de "Belulică", după ce ieșise din închisoare și se dusese întîi și întîi pe Grigore Alexandrescu, s-o vadă pe Vera: el se oprise în
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
ciudat, în Galeria cu viță sălbatică cred că am amintit de un proletar, Axente, cel cu porumbeii din strada Gabroveni, strungarul pensionat și autodidact pătimaș. El care, adus de Brummer, eroul Galeriei, cu consimțămîntul Verei, democrată convinsă discutînd aprigă cu "reacționarii" care îi vizitau, le ținea celor de față lecții aprinse despre comunism și cum va schimba acesta viețile tuturor. Vera îi lua apărarea lui Axente recurgînd la argumentele marilor utopiști ai Renașterii de care strungarul nici nu auzise... Vera îl
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]