468 matches
-
Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu, Iași, 1999; Divanuri duminicale, postfață Nicolae Turtureanu, Iași, 2001. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 183-184; Val Condurache, „Ceasul oprit”, CL, 1980, 5; Radu Mareș, Un povestitor, TR, 1980, 6; Al. Călinescu, O poetică realistă: Grigore Ilisei, CL, 1984, 4; Liviu Leonte, Romanul micilor existențe, CRC, 1987, 7; Valentin Tașcu, Romanul unui personaj, CL, 1987, 7; Holban, Profiluri, 337-339; Cosma, Romanul, I, 168; Florin Faifer, Portrete în dialog, CRC, 1991, 12; Liviu Leonte, Un roman
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
decât cu posesorul bonului 8, care nu fusese repartizat nimănui etc. În schimb, dramele lui I. accentuează dimensiunea moralizatoare, chiar didacticistă, a conflictului. Nu suntem îngeri (reprezentată în 1975 la Teatrul Mic din București), inițial piesă-metaforă, transformată ulterior într-una realistă, după mărturisirile autorului („La început a fost proiectul unei piese scurte: un director general primește în audiență un ins care se dovedește a fi propria sa conștiință. Conflictul se hrănea din ciocnirea din ce în ce mai violentă dintre cei doi, insul-conștiință - într-un
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
adversar, si mai puțin în vederea satisfacerii aliaților cuiva. Liderii de alianț) sunt liberi s)-si urmeze linia proprie, care, firește, poate s) reflecte atât bună, cât și proastă lor putere de decizie, atât temerile lor imaginare, cât și pe cele realiste, atât obiectivele lor mai puțin nobile, cât și pe cele vrednice de laud). Liderii de alianț) nu sunt scutiți de constrângeri. Principalele constrângeri iau, cu toate acestea, naștere în urmă acțiunii principalului adversar, si nu din cea a propriilor asociați
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional, de a detalia modul de manifestare a oamenilor prin recursul la „poveste”. John Van Maanen 1 a identificat cel puțin trei tipuri de „voci narative” utilizabile În studiile calitative: realistă, confesivă și impresionistă. Prezența autorului În textul „naturalist” este extrem de importantă: autorul nu studiază fenomenele din afară, ci din interiorul lor, iar „autoritatea” sa provine tocmai din implicarea cât mai profundă. Această implicare trebuie să se reflecte și la nivel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost abordată excesiv prin prismă sociologică, criticul vrea să-i demonstreze calitățile intrinseci, plecând de la premisa că autorul e „un inspirat și îndemânatic cizelator al frazei, precum și un psiholog dintre cei mai subtili”. Capitolele Viziunea epică a scriitorului (considerată realistă, susținută de un ascuțit simț de observație), Adâncimea psihologică a romanului (se subliniază că autorul definește ironic, necruțător tipul parvenitului), Aspectul stilistic (e avută în vedere folosirea cu măestrie a figurilor de stil, a cuvântului „cu bogată sugestivitate”) și Descendența
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
în esență, similar - acela de a beneficia de rata ridicată a profitului pe care o implică relația inegală dintre o economie ceva mai dezvoltată și o economie în curs de dezvoltare. Dar toate aceste „strategii” și perspective de viitor devin realiste într-un singur caz, cel în care România, prin intermediul unei a doua tranziții, devine o societate producătoare, în interior, de prosperitate de tip occidental pentru propria populație. Acesta este, de fapt, criteriul de prosperitate pe care îl formulează, întotdeauna implicit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aspiră și sunt încrezătoare că vor fi iubite aproape instantaneu de copiii vitregi. După cum lesne este de înțeles, majoritatea femeilor de această condiție suferă profunde dezamăgiri. Nici în familia tradițională (nereconstituită) așteptările la dragoste totală, fericire, înțelegere perfectă nu sunt realiste, cu atât mai mult în cele vitrege. Cercetările au dovedit că este destul de frecvent fenomenul conform căruia cu cât mama se străduiește să fie mai amabilă, duioasă, caldă față de copiii vitregi, cu atât aceștia o tratează cu o mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gelozia ca un răspuns aversiv față de implicarea reală sau imaginară a partenerului într-o relație erotică cu altă persoană, psihologii acordă o semnificație deosebită distingerii dintre gelozia bazată pe suspiciune și gelozia reactivă, precum și între gelozia nejustificată (irațională) și cea realistă (întemeiată) - Strong, DeVault, Sayad (1998). Cu toate că între gelozia-suspiciune și cea nejustificată există o apropiere de conținut, ele nu trebuie confundate. Suspiciunea are în general la bază indicii că partenerul cochetează sau chiar „umblă” cu cineva, numai că semnele sunt ambigue
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai strâns cu cineva. Distincția dintre tipurile de gelozie prezintă importanță în tratamentul ei(terapeutic sau autoterapeutic): gelozia nefondată (închipuită, irațională) este o problemă a individului în cauză și necesită un anumit tip de intervenție, iar cea reactivă și cea realistă (fondată) constituie o problemă de relație. Soluția preferabilă ar fi renunțarea la „partea a treia”, altfel, în mod obișnuit, se ajunge la o criză profundă, care nu sfârșește însă cu necesitate în divorț, dar a trăi în triunghiul dragostei nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Acestea pot fi foarte concrete, materiale, pragmatice (bani, teritoriu, locuri de muncă, putere decizională) sau simbolice (prestigiu, tradiție, „revanșă” etc.). Și, desigur, întotdeauna, ca primă instanță, costurile și beneficiile sunt percepute, așteptate. Este o altă problemă în ce măsură ele sunt și realiste și vor deveni efective. Dar, în tot cazul, analiza mai atentă a vieții sociale ne dovedește că, dacă multe dintre competițiile și conflictele interpersonale și grupale au ca sursă principală mecanisme de imagine reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
centru nevăzut) trecînd prin calvarul evacuării casei, pe fiicele ei apoi care-și împart banii cuveniți din vînzarea casei visînd la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în stilul acelor personaje imune la real, saga realistă a mețienilor. Urmează cîteva proze ale sărăciei (cu păguboasa angelizare a copiilor zdrențăroși din Peisaj cu îngeri) într-o vagă descendență naturalistă (remarcăm un excelent personaj fellinian, Valeria din Duminica la rude). Una din temele de legătură ale acestor nuvele
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
respecta aceste principii atunci când scrie basme și povești. Cel dintâi basm publicat este Zâna Zorilor (1872), căruia i-au urmat Florița din codru, Doi feți cu stea în frunte ș.a. Plecând de la modele populare, S. recurge la elemente moralizatoare și realiste din viața rurală. La fel procedează și în cazul ciclului despre Păcală, erou ale cărui aventuri îl preocupă în câteva rânduri: Păcală în satul lui, Stan Bolovan, Petrea Prostul. Cu predispoziții de moralist, scriitorul observă atent mediile diverse pe care
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Ibrăileanu, debutant în publicistică, H. Streitman, student la Göttingen, C. Hamangiu, viitorul jurist, coleg, pe atunci, cu Ibrăileanu, Izabela Andrei - Izabela Sadoveanu, care debutează aici în 1890 -, Corneliu Botez, Ion Catina. Revista era gândită ca o publicație „socialistă, ateistă, materialistă, realistă - în sfârșit, revoluționară în toate direcțiile”. Modelul, urmat îndeaproape, ca orientare și în organizare, a fost „Contemporanul”. Articolele din Ș.n. se referă la ateism, morală, sociologie, filologie, știință popularizată; s-a reluat, după „Contemporanul”, campania contra plagiatului și pentru
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
prefectură, la care participă întreaga lume bună, o zi specială e și cea de Sfânta Marie. Spațiul romanesc depășește însă orizontul citadin. Inginerul bucureștean, protagonist și narator în același timp, trăiește cu adolescenta Nadia o idilă paradisiacă, scriitorul contrapunând picturii realiste poezia romantică a primordialului, a stihialului acvatic, a splendorii și invincibilității naturii. Se înfiripă o poveste asemănătoare celei din Paul et Virginie, al cărei final e unul tragic. Ceea ce conferă istorisirii farmec poetic e firea personajului feminin, adevărată naiadă - zice
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
include să vorbești cu el despre prietenii săi, despre activități, despre profesori, despre sarcini și misiuni școlare, despre apăsări, situații plăcute sau neplăcute zilnice despre orice. Provoacă-l, încurajează-l, privește-l, ascultă-l, înțelege-l. Stabilește împreună cu el obiective realiste de scurtă sau de lungă durată, pentru a exersa nivelul așteptărilor sale și pentru mobilizarea efortului/ timpului în realizarea lor. Ajută-ți copilul să meargă pe drumul spre organizare. Descompune sarcina în sarcini mai mici ușor de gestionat pentru a
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
Național pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia, care urmează să fie finalizată și prezentată Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2008, va avea o perspectivă pe termen mediu și lung și va conține obiective-țintă, măsuri de implementare și evaluare a surselor de finanțare realiste la orizontul anilor 2013,2020,si 2030. Documentul va îngloba în sinteză (pentru orizontul 2013) strategiile naționale și sectoriale precum și programele operaționale aprobate sau aflate în curs de elaborare. Pentru orizontul 2020 proiecțiile se vor orienta spre atingerea de către România
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
ale vremurilor în care a trăit, s-a format și și-a edificat opera. Demersurile gândirii și chiar acțiunile sale practice ne par astăzi insolite, uimitoare, himerice. Dar, în epocă, aveau un alt statut: erau soluții cât se poate de realiste la o încrâncenare polimorfă - politică, religioasă, militară, economică etc. - ce nu părea să aibă nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în „amurgul Evului Mediu” prin separarea trivium-ului de quadrivium, sunt perpetuate habotnic. Cele două culturi - umanistă și realistă - continuă să rămână rupte în secolul XXI. Cei doi semidocți ai epocii moderne, umanistul și realistul, continuă să nu poată comunica între ei - mai mult, continuă să se specializeze în domenii din ce în ce mai înguste. Victimele acestei schizofrenii paideutice nu se vor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
civili au încălcat drepturile acestora din urmă. Mai exact, au încălcat atât drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute în tratatele internaționale ratificate de România, cât și drepturile și libertățile cetățenești prevăzute chiar în cele trei Constituții comuniste. Cât de realistă și cât de just(ificat)ă este însă această tratare unitară, nediferențiată, atunci când se aplică situațiilor reale, trăite de titularii feluritelor dosare din arhiva Securității? Mai întâi, dacă ne referim la colaboratori, sublinierea de mai sus - sprijinirea Securității în mod
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii vechi și purtător al stigmatului trecutului. Scriitorul exersează mijloace stilistice total diferite însă abandonează subtilitățile unei scriituri poetico-simbolice, de sugestie și de atmosferă, în favoarea uneia realiste, exacte, de tipul scenariului cinematografic, dar cu suplețea unui stil intelectual în cheie dilematică filosofico-psihologică, fără mari profunzimi analitice. Există aici ambiția romanului total, proprie epocii în care au apărut romanele, vizând concomitent cronica unei familii (Arghir), o frescă socială
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
totodată plauzibil. Hubert Blalock, în Inferențele cauzale în cercetarea ne-experimentală scrie: „Dilema omului de știință este să selecteze modele care să fie în același timp destul de simple ca să-i permită acestuia să gândească cu ajutorul modelelor, dar și suficient de realiste pentru ca simplificările necesare să nu ducă la previziuni complet eronate. Cu cât este mai complexă (situația modelată), cu atât devine mai dificil de decis cu exactitate ce modificări să se facă și ce variabile noi să se introducă. Altfel spus
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al cărui etimon grec este oneiros „vis”) figurează cu două sensuri principale: unul interesând domeniul medical („delir, halucinație asemănătoare visului, care definește unele stări psihopatologice”), celălalt, sfera creației literar-artistice („structură estetică rezultată din fluxul spontan al conștiinței și opusă celei realiste”). În comentarea literaturii, termeni ca onirism, oniric, onirist etc. au fost și sunt folosiți destul de frecvent, dat fiind că visul și raportarea, în variate feluri, la vis au alimentat, în diferite epoci și în felurite chipuri, literatura (în mod deosebit
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
altceva decât o variantă de modernizare circumscrisă societății moderne. Ca atare, pentru a corespunde modernității reflexive, adică transformărilor din organizarea socială, politică, economică sau culturală care-i sunt specifice acesteia, este nevoie de o „nouă știință socială”, care să fie realistă în raport cu noile configurări și constructivă pe calea stimulării reflexivității modernității noastre de astăzi. Într-o astfel de întreprindere, n-ar fi loc nici pentru un relativism desuet, în care orice cunoaștere și orice valori, indiferent de sorgintea sau impactul lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul teoretic și convenționalismul metodologic postulează clase și delimitări, pe când spațiul social acumulează tensiuni sociale și conservă inegalități, categorizări sau diferențieri, dar fără conștiințe individuale realiste ale identificărilor categoriale și în condiții de schimbare rapidă și constantă a pozițiilor individuale și a identificărilor. Stilurile de viață, consumul și munca, educația și accesul cultural devin mai proeminente decât statusul asociat cu apartenența de clasă. Individul singular devine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și pietății creștine, am găsit ignoranța întronată, invidia, mândria, lăcomia și alte păcate morale, pe care ne oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două decenii mai târziu, publicistica realistă a lui Eminescu confirma din plin stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]