3,026 matches
-
multiplicându-si, astfel, sorții de acces la un public tot mai anglofon. (Cu corectivul că engleză joyciană nu e "le petit nègre" yankeu al epocii actuale!) - Că exeget al lui Ion Barbu, ce părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această exaltare a extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea este mult prea delicată: ar merita, ea
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
au existat între cerchiști erau de opinii literare, nu coborau în plan uman și nu afectau prietenia, iar după mulți ani grei, cînd membrii Cercului s-au putut din nou manifestă că scriitori, legătura dintre ei se păstrase intactă: "Am reapărut, nu ca un grup literar distinct de restul literaturii române, ci ca un grup de prieteni care au păstrat vechea lor amiciție, de la 20 de ani, si la varsta de 50 de ani. Mulți dintre scriitorii mai tineri continuă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
spadei. Secolul al XVII-lea a fost prin excelență o vreme a pasiunii pentru educație, a convingerii că oamenii pot fi construiți și șlefuiți cu ajutorul teoriilor și a principiilor bine alese. Se pare că într-o anumită măsură această pasiune reapare astăzi, pentru că după două secole încrezătoare mai degrabă în calitățile umane înnăscute, decît în cele dobîndite, încheiem mileniul cu o reconsiderare a educației ca domeniu fundamental, cu o rediscutare a posibilității de a ne schimba și desăvîrși pe noi înșine
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al harului), autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber și trist/ pe strada înțesata de copaci și maidane/ în dugheana/ ținută de-un bătrîn ce-
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
i se cuvine, elogiind-o pe bună dreptate. Îi adaugă, într-o addenda, cele două scrieri explicative din 1932, întregit cu un aparat de note atotcuprinzător, care călăuzește bine lectură. Să adaug că aceasta impresionantă carte a lui N. Iorga reapare, prima oară, după 66 ani de la ediția princeps. N. Iorga, Supt trei regi. Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național. România contemporană de la 1904 la 1930. Ediție îngrijita și comentarii de Valeriu și Sanda Râpeanu. Studiu introductiv de
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
pentru diferite neologisme insuficient adaptate, pentru compuse sau sintagme. O întreagă propoziție, interpretată ca un concept unic, poate fi precedată de lui, ca în titlul volumului lui Noica, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou (1940); construcția reapare în mai multe puncte ale textului: "tema lui cum e cu putință ceva nou"; "istoria lui cum e cu putință ceva nou" (Introducere; sublinierile îmi aparțin). S-a arătat că în folosirea proclitică a articolului se manifestă tendința analitică, de
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
hotărît, de pronumele personale de persoana a III-a, de pronumele sau adjectivele demonstrative este preluat destul de des de o întreagă serie de elemente lexicale specifice. Pentru a asigura coeziunea textului, explicitînd relațiile dintre elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
cu o notă de triumfală sacralizare într-un orizont înseninat: "Și totuși trupul/ prezent/ mărturie/ groaznică/ visului;/ peștele putred/ nisipul/ năruit;/ la un pas de ocean/ alături foșnetul/ respirației neauzite/ ca viscera/ zeului// lumea-simbol/ stă chiar alături/ în viitor" (Simbol). Reapare cochetăria: "Tu știi că un păianjen/ ce mi se lasă-n păr/ e semn de dragoste/ iminentă, vechi semn/ aproape caduc" (Semn). Ca și: "Zîmbesc mi-ndrept/ hipernatural/ o șuviță;/ ce vreau să spun/ se-arată-n vis;/ nu te pregăti/ pentru
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
semnificații nebănuite. Pătrundem în aventura microcosmului: "cu unghia aspră/ ca limba pisicii/ zgîrie scrinul/ secretele cad pe covor/ capricii și pofte/ răsuflă oftează/ și-apare de-odată-ntre buze/ scîncentul ca un mărgăritar" (cu unghia aspră ca limba pisicii). Somnul, amorțirea, anestezia reapar, dar nu la modul romantic-restaurator, ci în neputința lor de-a reface autenticitatea, normalul, de-a reconstitui arhetipurile vitale. Departe de a mai proba vraja regăsirii, ele certifică spaima, catastrofa, falsul. Sînt instrumente și totodată aspecte ale crizei subiectului. Au
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
unul dintre secretele poetului. A urmat după război (în 1942 a publicat volumul Poeme de pe front) o lungă perioadă de interdicție, în care vreme a avut parte și de pușcărie, deși nu știu să fi fost legionar. Abia în 1967 reapare cu un volum retrospectiv, prefațat de gîndiristul Ovidiu Papadima. A publicat, pînă la moartea sa petrecută în 1984, destule (prea multe) plachete și, din păcate, a fost printre trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
maladii) a eclectismului filosofiei de catedră, deși, adesea, (cum a fost cazul lui Maiorescu) opțiunea se petrece chiar în alegerea acelor filosofi înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în lințoliul de
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
Iubirea neantului, farmecul indiferentei sînt premisele construirii abstracțiunilor, ale legăturii dintre tristețe și metafizica; ele duc, în finalul volumului la geometrizarea spațiului poetic: "Din toate florile încep să iasă peste tot/ cercuri și numere/ în care se înscriu petale/ Și reapare întrebarea curioaselor urme de galaxii/ în roua întunericului" ("Primăvară abstractă"). Geometria nu limpezește, ea doar subliniază o stare, "lira", abia aici, în plină abstracțiune, devine "meditativa".
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
accentuată deseori, încît pagina constituită din materiile ostentative ale prețiozității, cu minuția unui bijutier, preia inițiativa, neezitînd a sugera, așa cum remarcă un critic, o "nebunie" esteta a cuvîntului ce se bucură de libertatea funcționarii sale. Astfel cercul se închide, inconformismul reapărînd. Conformisele conștiinței poetului sînt contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta forme insolite, subversive în raport cu desenul logic pe care s-ar
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
S. Kuhn, autorul unui studiu care nu degeaba poartă cuvantul "revoluție" an titlu, căci la vremea să a revoluționat gandirea an domeniul științelor, dar și an acel al umanioarelor, sau poate mai ales an acesta de pe urma. Structura revoluțiilor științifice a reapărut an traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că ar trece neobservată, mai ales că există o traducere anterioară de prin anii '70, daca nu mă ănsel
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
le deținea desigur de la Antioh Cantemir și de la Nicholas Tindal: "lucrare dictată secretarului sau, cu corectări de mână principelui, care a scris el însuși însemnările marginale". Cine a cumpărat însă manuscrisul nu se știe; trecând prin mâini particulare, el a reapărut "în circuitul valorilor științifice abia în 1901, cănd anticarul Otto Harrassowitz din Leipzig îl vinde Universității Harward din Cambridge, Massachusetts (S.U.A.)", cum aflăm din detaliată descriere a editorului actual (p. L). Interesul acestei prestigioase universități, întemeiate în 1636, pentru o
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
luptelor de stradă. Cu Beniamin nu vom ști sigur ce s-a întâmplat. A murit sau nu? Trupul său fusese printre ale celor 46 , transportate la crematoriu de securistul Crăciun? Nu aflăm mai mult decât că acesta, după negurosul decembrie, reapare în Lespezi cu preocuparea de a-i confecționa lui Beniamin o biografie de martir al Revoluției, expresie desigur a unui plan pe care tot Securitatea îl inițiase în imensa ei acțiune mistificatoare. Confruntările de stradă, fervoarea sinceră a revoluționarilor care
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
cu ochii închiși? Doar e centrul centrului țării! Lecția lui Corneliu Coposu În revista 22 nr. 18, Ion Stanomir semnează un articol intitulat Corneliu Coposu și secolul său. Pornind de la comentarea volumului Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, reapărut la Fundația Academia Civică în 2014, eseistul realizează un portret mai larg al marelui om politic, reamintindu-ne lecția sa: „Lecția lui Corneliu Coposu este lecția rezistenței și a refuzului de a ceda deznădejdii. În definitiv, Corneliu Coposu a distilat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
care „uitarea ființei“ încetează să fie o „vină“ a tradiției și devine o componentă naturală a gândirii înseși. Al treilea grup de studii vorbește despre raportul uitării cu etica, unde nimic din valențele care păreau anterior pozitive ale uitării nu reapare, cu excepția, poate, a uitării individuale a ororii, care poate avea funcție vindecătoare. Memoria colectivă are, în versiunea acestui grup de studii, datoria păstrării propriei ființe împotriva uitării. În debutul acestor studii, însă, se află exegeza lui G. Bondor asupra lui
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
cu batic”. Resuscitarea (adică redobândirea suflului și, implicit, a sufletului) reușește în cele din urmă, iar în „ochii” brusc deschiși ai poemului se văd lucruri simple, esențiale, familiare: „case, dealuri, mesteceni”. În alte versuri, metafora poemului care deabia mai respiră reapare din nou. „Sleit, jupuit, bolnav de-oboseală”, acesta zace printre smârcuri. În pofida stării deplorabile, agonizante, poemul își păstrează aura de noblețe, căci este „poemul care nu poate fi împărțit cu nimeni/ pâinea noastră/ cea de toate zilele”. Versuri sensibile, de
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
Crișan Andreescu Un detaliu de pe inelarul Biancăi Drăgușanu dezvăluie faptul că aceasta s-ar fi recăsătorit cu Victor Slav. Bianca Drăgușanu a reapărut pe deget cu inelul de logodnă și verigheta, semn că ea și Victor Slav s-au recăsătorit. Bianca a postat, luni, pe contul său de Facebook o fotografie în care se văd clar pe degetul ei verigheta și inelul de
Bianca Drăguşanu şi Victor Slav s-ar fi recăsătorit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21583_a_22908]
-
Crișan Andreescu Un detaliu de pe inelarul Biancăi Drăgușanu dezvăluie faptul că aceasta s-ar fi recăsătorit cu Victor Slav. Bianca Drăgușanu a reapărut pe deget cu inelul de logodnă și verigheta, semn că ea și Victor Slav s-au recăsătorit. Bianca a postat, luni, pe contul său de Facebook o fotografie în care se văd clar pe degetul ei verigheta și inelul de
Bianca Drăguşanu şi Victor Slav s-ar fi recăsătorit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21584_a_22909]
-
fără niciun fel de teamă. La sfârșitul slujbei, șerpii, despre care se spune că se roagă la icoane și preaslăvesc astfel pe Maica Domnului, părăsesc casa domnului și se retrag la fel de misterios cum au apărut. Asta până în anul următor când reapar tot pe 15 august. Tradiția spune că dacă șerpii nu apar într-un an atunci o mare urgie se va abate asupra oamenilor. De asemenea, în același loc, tot pe 15 august, crinii uscați înfloresc din nou. Acestea sunt două
Minune inexplicabilă cu șerpi, în fiecare an, de Sfânta Maria by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21747_a_23072]
-
care, din păcate, lasă complet indiferenți pe reprezentanții instituțiilor democratice ale Parlamentului și Comisiei Europene. Ca urmare a unei toleranțe prost înțelese a autorităților europene, se pare că, în Europa, sau cel puțin la statele la care ne referim, au reapărut și se manifestă, pe față și în mod periculos, structurile politice de orientare și inspirație neonazistă și fascistă, pentru că, altfel, cum poate fi numită atitudinea adoptată de președintele Franței, de amprentare, după modelul fascist, a unor cetățeni liberi ai Europei
Problema țigănească, motiv de reactivare a unor politici fasciste. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_449]