430 matches
-
picturii, dacă ar fi vrut. Și prietenul său Giotto era convins de asta și Îl Încurajase În mai multe rânduri. Poate că Într-o zi, când va fi devenit altul decât cel de acum... În scurt timp, unul din străjeri reveni cu câțiva saci de cânepă, din care Întocmiră un giulgiu improvizat, În care poetul porunci să fie Învelit omul, având grijă ca, În timpul operațiunii, chipul să Îi rămână ascuns. Abia când cadavrul fu strâns legat cu niște frânghii, se simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ce-i deapănă firul anilor... Făcând trimiteri la Biblie despre Facerea, Vasile Popovici ne scoate din atmosfera gravă a unei dezbateri religioase cu o considerație comică,afirmând că „ sâmburele - dătător de viață- a sărit dintre dinții Evei, încolțind în pământul reavăn, de abia ieșit în ziua a treia”, dar adaugă, pe același ton ironic „...Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Popovici își caută iubita în nopți albastre, în roua transparentă a dimineții, aceasta transformându-se, pentru o clipă, în curcubeu (Vremelnic ...). Și dacă ochiul lectorului e încântat de atâtea nuanțe, de aburii calzi ce se ridică precum "fuioare" din pământul reavăn, olfacția e și ea incitată de parfumul liliacului, al florilor de prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de reaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
Prezența ei fusese foarte discretă atât la biserică cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. De altfel, știindu-l foarte bolnav, Veronica Micle în anul 1887 se mută la București cu dorința de a-l ajuta și de a fi lângă el. Prin aprilie 1888 se repezise la Botoșani și-l convinsese pe poet să
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
și nu e de mirare pentru că orice poet se îmbată de aromele lor, echivalente cu aromele iubirii pământești, care năucesc, îmbată, amețesc și moleșesc totodată. Cât de armonios se împletesc natura cu simțământul sacru, religios, în lirica acestei poete! „Pământul reavăn, cu mantii divine/ E sacră legătură și loc de-nchinăciune/ Trifoi cu patru foi zâmbește către mine/ Și mă îndeamnă tainic la dulce rugăciune.// Doamne, sfințește-mi viața și dăruie-o cu pace/ Dă-mi bunătate-n suflet și-o mare
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
țară”. Dis-de-dimineață, când roua stă aninată pe firele de iarbă, țăranii domnișani, plugari din tată în fiu, pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc în juguri, brațul gol apasă-n coarne, fierul trage brazde lungi (...) Semănătorii harnici, cu sacul subsuoară, pe culme, pe vâlcele se suie și se coboară, zvârlind în a
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
muzicii funebre. Se făcuse târziu când catadicsise să coboare în garaj să-și scoată mașina. Era o noapte cețoasă și se lăsase un frig prea pătrunzător pentru un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul îi îngropase pesemne în după-amiaza aceea trandafirii. Bulevardul era pustiu și apăsase puternic pe accelerator, în pofida asfaltului umed. O vagă remușcare pentru întârziere îi dădea ghes să se grăbească. În memorie îi rămăseseră stăruitoare acordurile de început ale Recviemuluide
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
ne-așezăm pe banca cea veche moartea n-are ce căuta printre noi seara și-a desfăcut cerurile pe care plutesc îngeri gândul zadarnic pâlpâie ca o flacără-n gol ascultă natura cu muzica ei lasă sămânța să cadă pe reavăn pământ să ieșim din obscure strofe fardate a- nflorit frunza-n codru a-nflorit pune-ți luna-n păr iubito și hai mai departe glesnele tale alunecă spre apele ochilor mei... marți, 18 februarie 2014 Referință Bibliografică: poveste naivă / Ion
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CÂND ERAM... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 942 din 30 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Când eram tânăr și zdravăn Mă-mbătam dintr-un pahar, Dintr-un zâmbet șters și reavăn... Azi când beau - beau mult mai rar - Nici nu te mai văd, măcar... Poate, doar, fiindcă, poate Văzul, totuși, mi-a scăzut: Văd doar șolduri de nepoate, Sâni de țânce ce-au crescut, Buzele-mi în buze, toate... Poate, doar
CÂND ERAM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364220_a_365549]
-
dens mai profund întoarce-te și tu către soare răstoarnă-te înspre lumina lui să prinzi culorile gândurilor îți este frică hai ridică-te și ia-mă de braț vei vedea iar vei vedea oarbă a tălpilor ploilor prin pământul reavăn ai uitat soarele tu vrei să rămâi ciupercă te întreb tu taci rămâi ciupercă albă mă lași să te mângâi te întreb pleci pălăria și-mi lași în palmă o sămânță închei dialogul monolog și las frunza care te acoperea
CIUPERCĂ ALBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363125_a_364454]
-
Prezența ei fusese foarte discretă atât la biserică cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. Referință Bibliografică: BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
imagine: Vladimir Kush (gând dintotdeauna 12 noiembrie) Las muzicii dorul de a curge nestânjenită de gânduri, prin trupul încolăcit în jurul durerilor uneori firești, alteori surprinzătoare noduri din energii neștiute, în care mă rătăcesc adeseori când las garda iubirii pe pământul reavăn de ură, de falsitate, de indiferență. Aud zbaterea câmpiilor, zbaterea crestelor și mă cutremur scurt, gândind la ceea ce putea să fie spațiul geometriilor plane. Probabil că va ninge mult, probabil că niciun punct accentuat până acum nu se va mai
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
cum în ziua aceea a venit o ploaie cu vijelie, trăsnind biserica. Și a căzut biserica, arzând până-n temelii. Atunci am văzut eu, cu ochii mei de copil adolescent, cum oamenii cu lopeți în mâini, aruncau, ca să stingă flăcările, pământul reavăn de pe mormântul tatălui meu. Tata fiind înmormântat, după cum am mai zis în curtea bisericii, dat fiind faptul că era frate de preot a avut acestă onoare de a fi înhumat aici. Observați și o interpretare formidabilă, cum în caz de
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
cel de la Miroslovești, motorul unei relații antologice de frățietate activă cu basarabenii, și primarul locului, deja numit (trenă care îl includea și pe evocatorul de aici al întâmplării), satele Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni și Oboroceni aveau să primească în lutul lor reavăn (după o recentă ploaie torențială, mai degrabă caracteristică lunii iulie) amprentele unor încălțăminte destinate asfaltului (înveliș stradal de care, ce-i drept, comuna nu duce lipsă). La o cazemată, cea mai mare dintre toate, aflăm, prin intermediul săteanului Mihai Matei, și
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
a unui stil personal, „andrișaniesco-plebean”, cu autoironie și efort asumat. Îmi întorc privirile spre un grup de tablori de o eleganță coloristică deosebită, un transfer de suflet spre „acasă”, un dor așezat printre dealurile ce au căpătat gust de pamânt reavăn, de grâu copt și fân cosit, de case părintești în care copilăria se ascunde pe după colțuri încercând să păcălească timpul. Totul pare gata pregătit pentru ca viața să înceapă din acest moment unic, conștient că relația noastră cu natura, este darul
CALATORIA DE LA SACRIFICIU SPRE BLASFEMIE SI RETUR, CU FLORINEL-CONSTANTIN ANDRISAN de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367169_a_368498]
-
cânt mirific coborât din cer Mlădițe de iubire în liniște-nfloresc Îmi dăruiesc credință, putere să mai sper. Pășesc printre petunii și salvii-mbujorate Begonii rozalii și dulci domnițe albe Ce-adună-n ele vise sublim înmănunchiate Corole împletite în minunate salbe. Pământul reavăn, cu mantii divine E sacră legătură și loc de-nchinăciune Trifoi cu patru foi zâmbește către mine Și mă îndeamnă tainic la dulce rugăciune. Doamne, sfințește-mi viața și dăruie-o cu pace Dă-mi bunătate-n suflet și-o mare
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
Mi-am coborât privirea...Căzut în contemplare, Înfiorat de gânduri, de farmec și splendoare, M-am contopit cu huma și zecile de gâze, Ce mișunau haotic într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
RESEMNATA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 240 din 28 august 2011 Toate Articolele Autorului zâmbetul e mutilat de luciul apei mâna dreaptă cumpănă adună iluzii de sub licheni aș vrea să iert cu ochii reci luna caută pământ reavăn cerne grâu așteaptă chinul încolțirii tremura ceață e spaimă . . . Pact cu "singur" . . închei un pact cu "singur" privirea pieptăna sentimente peste gard crisparea coboară un nor încărunțind fruntea geamul e închis dacă "tu"existi învață-mă să urc scară să
ILUZIE RESEMNATĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364663_a_365992]
-
de temerile nopții. Și-ți vei slobozi visurile copilăriei peste aurul amiezilor, dăruindu-le zâmbetul larg al jocului și veseliei neumbrite de vreo jenă sau măscară. „Numai atunci ? a mai întrebat puștiul. „Si când vei începe să miroși a pământ reavăn și a ploaie de mult așteptată de cei care te calcă. Și cărora le este gura uscată de sete ... „Dar atunci când va începe să bată vântul puternic, fără a fi prins rădăcină, cum mă voi descurca !? „Te lași în voia
DOMINUS REI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349655_a_350984]
-
pompoși și bețivi, politicienii putrezi și cinici, miile de întrebări fără răspuns, toate astea crezi că nu mi-erau de ajuns, crezi că mai pot duce și povara dispariției lui Jeanne, crezi că mai pot suporta și imaginea mormântului ei reavăn?”. „Dumnezeu nu-ți dă niciodată o povară pe care să n-o poți duce. Sau nu mai crezi asta?”. „Pleacă, nu vreau să te mai aud”. Am trăit apoi un soi de răstignire perpetuă, o fugă din fața a tot, a
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIBUN (3) - MIEII ȘI ZĂPADA LOR Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada În urmă cu doi ani, primăvara, eram la Gurbediu, în Bihor, împreună cu soțul meu, la mormântul părinților săi, aflat în cimitirul satului, la marginea unei pășuni. După ce ne-am recules și am lăsat la căpătâiul lor zambile, ne-
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
batista imaculată a paginilor și le-a așezat în lacra dintre coperți pentru a fi răsfoite (cum altcumva decât cu sfială și pietate?) de către cititorii rămași AICI, de veghe la hotară, dar și pentru cei care au cam uitat mirosul reavăn al pământului de acasă, imediat ce au trecut granițele spre „țările calde”, înstrăinându-se și înstrăinându-și urmașii, care nu-și mai cunosc obârșiile și nu vor ști niciodată să-și indice țara pe hartă. E o carte mai mult decât
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]