164 matches
-
social - de profesor, de exemplu - poate angaja mai multe roluri în vorbire (întrebare, evaluare, explicare), iar același rol comunicativ (chestionarea, de exemplu) poate fi asumat de roluri sociale diferite (profesor, comisar de poliție, doctor etc.). V. comunicare, enunțare, vorbire. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT S SCENARIU. Termenul scenariu din analiza textului sau a discursului (un sinonim al lui script și plan) se referă la schema standard de acțiuni, realizată prin inferență, cînd se recurge fie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care permit orientarea în situațiile sociale, totalitatea schemelor constituind competența de a acționa. De aici, rezultă că scenariul care vizează discursul sau textul reprezintă o specie a unui scenariu general de acțiune. V. praxeogramă, schemă, schimb, situație de comunicare. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCENOGRAFIE. În concepția lui Dominique Maingueneau, scenografia este parte integrantă a scenei de enunțare, alături de scena înglobatoare și de scena generică. Spre deosebire de celelalte două scene, condiționate de tipul, respectiv genul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Greimas a folosit dihotomia în semantica generală, denumind prin schemă combinația semică deschisă de care dispune o cultură, ca ansamblu de virtualități, termenul uz servind pentru a denumi combinația (sau expresia) efectiv realizată. V. praxeogramă, presupoziție. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCHIMB. Termenul schimb este polisemantic, cunoscînd două accepțiuni, una generală și una specializată, cea din urmă fiind atribuită domeniului analizei conversaționale. În sens general, schimbul desemnează activitățile discursive produse între
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fost contestat de către numeroși analiști, care consideră că acordul între protagoniștii schimbului nu este o condiție nici suficientă, nici necesară pentru a fi posibilă încheierea schimbului. V. act de vorbire, dialog, dialogism, dialogal, dialogic, discurs, secvență. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SCRIPT v. SCHEMĂ SECVENȚĂ (conversațională). În cadrul analizei conversaționale termenul secvență este încadrat în structura ierarhică alcătuită de școala de la Geneva și reprezintă unitatea intermediară dintre interacțiune și schimb. Secvența se definește ca fiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate fi contestată, întrucît în întreaga societate umană există forme ritualizate pentru începerea și încheierea interacțiunilor, etape prin care se trece de la tăcere la activitate verbală și de la activitate verbală la tăcere. V. argumentare, conversație, descripție, text. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SEGMENT (repetat). Ca element al vocabularului obișnuit, segment denumește o "parte nedetașată dintr-un întreg", iar, pe terenul științei limbii, semnificația este aplicată pentru componentele diferitelor niveluri ale limbii (fonetic, morfologic, sintactic sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale unei astfel de semantici sînt însă aproape în totalitate inspirate din cercetările semantice anterioare, cu alte orientări, avînd în plus aspectele ce rezultă din interpretarea implicaturilor. V. actualizare, lexem, percepție, sem, semn, semnificație, sens. DUBOIS 1973; LYONS 1984; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMIOLOGIE. Termenul "semiologie" a fost introdus de Ferdinand de Saussure pentru a denumi studiul general al semnelor în cadrul vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu poate fi obiectul unei observații directe, fără însă ca aceasta să-l împiedice de a fi real, ca mișcare naturală a gîndirii. V. accepție, conotație, denotație, semnificat, semnificație, valoare. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; COȘERIU 1994; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SILOGISM. Dintre speciile raționamentului, silogismul s-a bucurat de cea mai mare atenție în logica de tradiție aristotelică, deoarece a fost considerat ca reprezentînd forma cea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de nume, construcții determinative insolite etc. Tipul fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de a stabili tipurile și genurile a fost faptul că, de cele mai multe ori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate duce la o disoluție referențială (s-a trezit cu poliția la ușă) sau o amplificare denotativă, ca în unele tipuri de discurs, precum cel epic (ne-au copleșit hoții de drumul mare). V. metaforă, metonimie, trop. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. AC SISTEM. Prin noțiunea "sistem" se înțelege un "ansamblu de elemente care depind unul de altul, adică un tot compus din părți legate între ele". Ferdinand de Saussure
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuprinde numai opozițiile funcționale ale limbii, numai ce este distinctiv pentru tehnica limbii, selecțiile realizate între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurează structura socială a acestei variații. Pe o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica, fiindcă ea urmărește aceeași plasare a raportului limbă-societate în centrul lingvisticii. V. diglosie, etnometodologie, praxematică, variație lingvistică. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOFISM. Cînd paralogismul este construit intenționat, pentru a induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism poate uza de aspecte ce țin de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN SUBIECTIVITATE. Folosirea limbii este în mod necesar, legată de un subiect vorbitor, încît subiectivitatea se definește, într-o accepțiune largă, ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocutorului, ele pot fi nenumărate și, de aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate risca uneori în atribuirea lor certă. V. implicare, implicit, sens. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUBSTITUȚIE. Cuvînt cu mai multe accepțiuni pe terenul științei limbii, substituție conține în nucleul semnificativ ideea de "înlocuire a ceva cu altceva". Această înlocuire presupune schimbarea între membrii paradigmei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din enunț, ceea ce permite determinarea claselor de morfeme. Astfel, într-un enunț precum Apreciez gestul tău, cuvîntul tău se poate substitui cu său, lui, ei, vostru etc., fără ca enunțul să devină incorect. V. comutare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SUPORT AL SCRIERII. În mod obișnuit, a n a l i z a d i s c u r s u l u i vizează formulele sonore, lexicale și sintactice care reprezintă modalitățile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
denotate (care reprezintă istoria), la enunțarea povestirii (care este narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt o delimitare a realităților pentru care noțiunile sînt reflecții în conștiință, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
traducere (numită retraducere) care succedă alteia trebuie să ateste din punct de vedere discursiv un progres în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN TRANSFER. În lingvistică, prin transfer se înțeleg de obicei situațiile de trecere a unor elemente din sistemul unei limbi în sistemul alteia, atunci cînd ele se află
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MAINGUENEAU 1991 = Maingueneau, Dominique, L'Analyse du discours. Introduction aux lectures de l'archive, Hachette, Paris, 1991. MAINGUENEAU 1998 = Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de communication, Dunod, Paris, 1998 (trad. rom. Analiza textelor de comunicare, Institutul European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
L'Analyse du discours. Introduction aux lectures de l'archive, Hachette, Paris, 1991. MAINGUENEAU 1998 = Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de communication, Dunod, Paris, 1998 (trad. rom. Analiza textelor de comunicare, Institutul European, Iași, 2007. MOESCHLER - REBOUL 1994 = Moeschler, Jacques, Reboul, Anne, Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom., Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970. SAUSSURE 1916 = Saussure, Ferdinand
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
256-257, 409 PLATON / 45, 50, 62, 223, 339, 364, 385 PLETT H. / 364, 409 POTTIER B. / 330 PROPP V. J. / 21-22, 298, 399, 409 PSICHARI Jean / 124 PUMNUL Aron / 42 Q QUINTILIAN / 41, 321, 337, 384 R RASTIER F. / 203 REBOUL Anne / 20, 26, 34, 36, 40, 50, 52, 57, 67-77, 78, 86, 90, 92, 95-96, 105, 115, 121, 123, 127, 148, 150, 156-158, 172, 182-183, 185, 188-189, 192, 197, 199, 202, 207, 219, 221, 223, 225, 230, 236-237, 248, 271
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Peter Lang, Berne, 1982; Argumentation et conversation. Éléments pour une analyse pragmatique du discours, Hatier, Paris, 1985; Modélisation du dialogue. Représentation de l'inférence argumentative, Hermès, Paris, 1989; Théorie pragmatique et pragmatique conversationnelle, Armand Colin, Paris, 1996; (în colab. cu Reboul, Anne) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Reboul, Anne) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentative, Hermès, Paris, 1989; Théorie pragmatique et pragmatique conversationnelle, Armand Colin, Paris, 1996; (în colab. cu Reboul, Anne) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999); (în colab. cu Reboul, Anne) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand Colin, Paris, 1998. Sophie MOIRAND (n. 1943), profesoară la Universitatea Paris III - Sorbonne nouvelle, specialistă în științele limbii și în analiza discursului. Lucrări de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001; Ulysse à Auschwitz. Primo Levi, le survivant, Cerf, col. "Passages", Paris, 2005; La mesure et le grain. Sémantique de corpus, Champion, col. "Lettres numériques", Paris, 2011; Apprendre pour transmettre. L'éducation contre l'idéologie managériale, PUF, Paris, 2013. Anne REBOUL (n. 1956), specialistă în pragmatică, cercetătoare în cadrul CNRS, preocupată de relația dintre minte și discurs, promotoare a teoriilor cognitiviste. Lucrări de referință: (în colab. cu Moeschler, J.) Dictionnaire encyclopédique de pragmatique, Editions du Seuil, Paris, 1994 (trad. rom. Dicționar enciclopedic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul că, în opinia lor, nu numai că textul nu are existență teoretică, ci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
categorie naturală pertinentă din punct de vedere științific [...]. Deci nu are nevoie de un tratament propriu și economia științifică constă în a te rezuma la studiul funcționării unei categorii naturale pertinente din punct de vedere științific, adică enunțul. (Mœschler și Reboul 1995: 246) Această pragmatică, mai curînd a enunțurilor decît a discursului, nu postulează nivele intermediare de complexitate între enunțul-frază și discurs. Analiza discursului se caracterizează tocmai prin această scădere, iar G.-E Sarfati a deplîns faptul că analiza discursului a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și Reboul în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu este capabilă să trateze texte de mai mare amploare în continuitatea lor și, față de pragmaticile textuale germane, regresul este notabil 11. Așa cum scria R. Warning la finele anilor 1970: "O teorie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]