550 matches
-
comunicări”, „Recenzii”. Literatura nu reprezenta, deci, decât o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi. Cel mai mediatizat poet este Radu Gyr, permanent recenzat, încă de la debut. Din creația să poetica, puternic înrâurita de ideologia de dreapta, sunt selecționate poeme că: Odrasla sfântă, Balada nordică, Țara, Cântec de leagăn, Rugăciune, Noi nevrednicii..., Era o casă albă..., Basm. Din volumul Nu mi-am plecat genunchii
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
într-aceea că presupun că ar fi departe de orice simțibilitate vană; că artea e la el înainte de toate, că aude cu plăcere judecîndu-se asupra lui în gura mare și liber și că vrea mai bine să se știe judecat (recenzat) des, deși poate din când în când fals, decât rar". {EminescuOpXIV 253} într-o lume de tonuri auzite numai în el, pe care le și caută a le manifesta; pe când sculptorul viitor se face remarcat prin acel impuls neabătut de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
instrumente de evaluare. Problemele dezvoltării individuale în organizații și a diferențelor individuale au devenit din ce în ce mai importante o dată cu apariția globalizării, a unei lumi din ce în ce mai interconectate, în care se întâlnesc indivizi foarte diferiți proveniți din culturi diferite și cu structuri diferite. Lucrarea recenzată este structurată în patru părți, fiecare capitol fiind divizat la rândul lui în mai multe capitole. Prima parte a cărții este destinată prezentării elementelor teoretice, a abordărilor și conceptelor din domeniul avut în vedere, a concepțiilor referitoare la teoria învățării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Society), Palgrove, London, New York, 2001. Ediția originală: Communist Terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965, C. Hurst & Co. (Publishers) Ltd., London, 1999. Octavian Roske, „Colectivizarea agriculturii În România, 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1/1993, p. 152 (În lucrarea recenzată era citată greșit p. 151). Vasile Iancu, „Crimele Securității. Ilie Alexoaie din Roma (Botoșani). 22 de ani ascuns Într-o groapă și Într-un perete fals”, România liberă, nr. 1229, 13 aprilie 1994, p. 1; Idem, „22 de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o formă foarte concisă, în care tonul de polemică vie devine uneori aprig până la satiră, autorul a expus în chip sistematic argumentele care, după părerea sa, silesc România să ia poziție împotriva Rusiei în actualul război“. În martie 1916 era recenzată lucrarea lui Radu Rosetti, Atitudinea României în războiul actual, București, 1915, 88 p., precizându-se: „Alături de d-nii P. Carp și C. Stere, distinsul istoric d. Radu Rosetti este unul din partizanii cei mai convinși ai continuării politicii noastre tradiționale alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări” sunt recenzate cărți și reviste, activitatea emigrației, dar și apariții editoriale și manifestări culturale românești în străinătate. M.P.-C.
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
se scrie tot mai frecvent despre Liviu Rebreanu și George Coșbuc, iar Mihai Beniuc îl readuce în actualitate pe Octavian Goga, poetul (9/1957). Eugen Jebeleanu discută romanul Glasul al lui Iulian Vesper, din care se preia fragmentul Tinerețea Aspaziei, recenzat ulterior de Mihail Petroveanu. Din numărul 5/1958, când este publicat fragmentul Dulce, se inițiază tipărirea în foileton a romanului Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu. În numărul 14/1958 apare poemul Surâsul Hiroshimei de Eugen Jebeleanu, care se va
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Dacia. În direcția înregistrării faptelor culturale locale se înscrie Bibliografia Transilvaniei române între anii 1916-1936, elaborată de Ioachim Crăciun, lucrare ce acoperă mai toate aspectele vieții culturale ale provinciei: reviste, istoriografie, statistici etc. În sumar nu intră producții literare, cărțile recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul transilvan al lui I. Codru-Drăgușanu. Proiectul de elaborare a Atlasului
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
groasă, vulgară care trage spectacolul în jos, chiar dacă stârnește râsul unui public nepretențios. În plan muzical, ambele teatre au valorificat la maximum resursele vocale existente și au beneficiat de aportul dirijorilor- Cornel Trăilescu experimentat și sigur, Marian Didu (în spectacolul recenzat) - care a ținut bine în mână orchestra (punct nu tocmai forte al Teatrului de Operetă). Sprijinit pe experiența unei interpretări anterioare, Florin Diaconescu aduce în spectacolul Operei (chiar dacă oboseala vocii se simte) știința scenei, cultura stilului, dezinvoltura elegantă necesară personajului
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
Iorga. Succesul obținut cu primul volum, Anecdote populare (1888), îl determină să folosească, în continuare, resursele acestei specii, fără a mai porni de la texte populare, ci inventându-și singur subiectele. Ies, astfel, la intervale scurte, aproape douăzeci de volume, unele recenzate sever de G. Ibrăileanu și Ilarie Chendi. Chiar titlurile indică devalorizarea anecdotelor lui S., devenite, din „populare”, „botezate”, „sărate”, „afumate”, „piperate”, „împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
avut niciodată judecată sau care au pierdut‑o” (I, 13, 1). Trăsătura principală a Anticristului, în opinia lui Irineu, este virtutea magică, în sensul de putere de atracție malefică. Violența se află pe locul doi. Nu întâmplător, printre toți ereticii recenzați, numai Marcu poartă stigmatul de pre‑Anticrist. Și nu întâmplător episcopul lyonez este preocupat atât de mult de priceperea și de calitățile de înșelător ale lui Marcu, încât îi consacră o treime din cartea întâi (câteva zeci de pagini). Marcu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
direcția istoriei familiei și a femeilor (numele lor figurează în aceste pagini). Aceste „grupuri” comunică între ele. Am avut plăcerea să constat că trei dintre contribuițiile „bucureștencelor” (Violeta Barbu, De bono conjugati, Șarlota Solcan, Femeile... și Șarlota Solcan, Familia...) sunt recenzate la Cluj-Napoca, în „Caiete de antropologie istorică” (V, 2006, nr. 1-2 [8-9], pp. 409-411; 411-414; 414-416). 26. Hervé Martin, Mentalités médiévales, p. 416. 27. Ibidem, pp. 416-417. 28. Georges Duby, Doamnele din veacul al XVII-lea, [vers. rom.] București, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau oferind materie pentru calambururi. Uneori apar nume de autori reali, cărora le sunt atribuite cărți inexistente (Mihail Sadoveanu, În târg la Tananți) sau nepublicate (Mircea Horia Simionescu, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe), iar alteori cărți reale sunt recenzate fantezist (George Bacovia, Plumb, prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
etapa de început a revistei mai publică versuri Aurel Zegrean, I. Budai ș.a. Petre Grimm, profesor de limba și literatura engleză la Universitatea din Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și fabuliștii români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
administra în mod responsabil aceste daruri de o inestimabila valoare a naturii. 3. Biodiversitatea - sănătatea Pămîntului privită prin sănătatea biodiversității este în mare pericol. Statisticile ne arată că din 41000 de specii animale și vegetale (dintre cele 3.9 milioane recenzate) Studiate de Uniunea Internațională pentru conservarea naturii, se estimează că 16000 sunt amenințate cu dispariția. O specie de animal sau plantă dispare la fiecare 20 de minute, în special datorită activității umane. Un ritm incredibil! De 100 de ori mai
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
Adrian Maniu (care susține și cronica plastică), de Octav Șuluțiu și A.P. Samson în 1930, de Eugen Jebeleanu și Alexandru Sahia în 1932, de Horia Groza și Al. Robot până în 1935, iar între 1935 și 1937 de Mihail Sebastian. Sunt recenzate volume aparținând lui Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu, Ion Pillat, V. Voiculescu, Anton Holban, Emil Cioran, Ion Minulescu, Nae Ionescu, Aron Cotruș, Ilarie Voronca și mulți alții. R.n.i. cuprinde numeroase articole și comentarii de critică și
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În „Contemporanul” a publicat dramele Ștefan Hudici (reluată în volum în 1891) și Zulnia Hâncu (1891). În prima dintre ele, recenzată favorabil la puțină vreme după apariție de C. Dobrogeanu-Gherea, încearcă, folosind procedee ale teatrului naturalist, o critică a modului în care mercantilismul burghez influențează instituția căsătoriei. Tezismul este însă evident, iar mijloacele artistice, insuficiente. Cea de-a doua piesă trezește
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
Rupe însă relațiile cu Junimea și îl dă în judecată pe Mihai Eminescu pentru vini imaginare. Pleacă la București, unde se și stinge, bolnav de ftizie. P. începe să scrie versuri încă din 1860, mai ales poezii bahice și patriotice. Recenzat elogios de V. Alecsandri, volumul Flori de mormânt (1867) cuprinde lamentații prilejuite de tragedia familială a autorului, însă imaginile sunt emfatice și obositoare prin monotonia sentimentului clamat. Treptat poezia se mai limpezește și, cu toate că se menține în același registru al
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
dedicat lui Mihai Eminescu, conținând articole semnate de N. Iorga, Elena Văcărescu, Valerian Petrescu, Grigore Trancu-Iași. Secțiunea de traduceri este ilustrată de transpunerile lui Pimen Constantinescu (din Giacomo Leopardi) și Al.T. Stamatiad (din lirica japoneză). La „Cronica literară” sunt recenzate cărți de Șerban Cioculescu, Dimitrie Olariu, Octavian C. Tăslăuanu, Gheorghe A. Cuza. Prin ținuta grafică și valoarea colaboratorilor P. se impune ca o revistă provincială meritorie. I.R.
PONTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288881_a_290210]
-
tradus, în „Curierul românesc”, Despre amor, lege fizică și morală a naturei și Scrisori la Sofia: asupra fizicei, himiei și istoriei naturale (1846), iar în volum, Educația mumelor de familie sau Civilizația neamului omenesc prin femei (I-II, 1844-1846), transpunere recenzată elogios de N. Bălcescu. Convins de rolul educativ al literaturii (întregul plan este conceput în acest sens) și urmărind pregătirea și atragerea cititorilor prin lecturi accesibile, a trandus din franceză și câteva scrieri fără valoare ale unor autori minori, ca
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
anatomie, precum și cursuri universitare, dintre care Palestrica (1964) a fost tradus în mai multe limbi. De o primire favorabilă s-a bucurat Istoria Războiului pentru întregirea României (I-II, 1922-1924), tipărită în multe ediții, unele de popularizare, premiată de Academia Română, recenzată favorabil de specialiști din țară și din Franța, Germania, Austria ș.a., tradusă în Franța, Iugoslavia și Polonia. K. este inițiatorul unei adevărate campanii de presă, în care a implicat și autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice, împotriva a ceea ce credea a fi
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
atâția din cea mai proaspătă generație sunt de o originalitate zdrobitoare. Vreo influență de la Înaintași? Vreo Înrâurire din splendida literatură rusă și sovietică? Sau din Neruda sau din Aragon? Nimic. Au ei (par a spune pomeniții cronicari), au ei, cei recenzați, și scăderile lor, dar acelea sunt scăderi ale propriei autonomii, ale perfectei lor originalitățiă (Ă). Critica să arate poeților că nu se poate scrie despre planificare Într-o formă cu certe rădăcini - triste rădăcini - În lirica «gândiristă». Noile realități trebuiesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este tendința acelora care scriind despre volumele de poezie, Își limitează mecanic la minimum sfera discuției prin simpla Înșiruire de «teme», În cercetarea cărora nu se trece dincolo de formulările cele mai vagi și generale - aplicabile oricărui alt poet decât cel recenzat, iar când se ajunge la problemele expresiei artistice, acestea sunt rezolvate prin formularea, uneori stereotipă, de calități și defecte formale, ilustrate Într-un număr de versuri și nu prin legarea izbutirilor sau eșecurilor de necesitățile conținutului. Întocmit astfel, lăsând la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ibidem, nr. 12, dec. Geo Șerban. - Aproape de viață, de oameni, de faptele lor. (Însemnări pe marginea unor nuvele). În: Flacăra, nr. 51-52, 30 dec. 46. Titus Ștefănescu. - Priboi I. Puțuri „Orbecanii”. În: Flacăra, nr. 27 (131), 8 iul. Același roman recenzat și În Viața românească, nr. 6, de Eugen Campus; Mihai Novicov. - O carte care trebuie citită de cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lungă sau mai scurtă, În funcție de spațiul avut la dispoziție; aprecierile critice, adică relevarea punctelor „tari” și „slabe” ale cărții, originalitatea lucrării În biografia autorului sau În bibliografia domeniului etc. Se Înțelege că, pentru a putea sublinia, de exemplu, originalitatea cărții recenzate, autorul recenziei trebuie să fie el Însuși un specialist din domeniul respectiv. 3. Referatul Este o „expunere succintă asupra unui subiect științific sau literar, bazată pe informația bibliografică” (Vulpe, 2002, p. 49). Referatul este una dintre cele mai „compromise” specii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]