383 matches
-
gândirea subiectului, unde este condensată sub formă de noțiuni și principii, sau idei cu care elevul poate realiza o anumită performanță. Receptarea și însușirea nu pot fi bine delimitate între ele și formează împreună etapa de învățare propriu zisă. Informația receptată și însușită este în continuare analizată și, în funcție de natura acesteia și a sarcinii mai generale de învățare este utilizată imediat ( pentru o altă învățare sau pentru generarea de răspunsuri), sau este depozitată în memorie pentru a fi utilizată în alte
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pro-bleme de interes general, după care, prin mass-media, gestul său trebuie să fie făcut cît mai cunoscut. Asemenea gesturi ale sistemului trebuie făcute cunoscute doar prin mass-media, deoarece aceasta este considerată neutră de către marele public și mesajele ei sînt pozitiv receptate. În nici un caz astfel de gesturi nu trebuie făcute cunoscute prin mijloa-cele proprii ale sistemului, pentru că sună a laudă, ceea ce are un efect negativ asupra imaginii sistemului. Trebuie să lăsați să se afle de la alții despre gesturile dumneavoastră caritabile. Atît
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
dorința de a acapara cît mai mult, este așa-numita tendință "catch-all", în care grupurile țintă sînt nivelate într-o mare masă. Percepția conform căreia credem că, dacă ne adresăm unei mase mai mari de oameni vom fi mai bine receptați, sau vom avea o influență mai mare este, de fapt, o iluzie. Cu cît acționăm focalizat asupra unui anumit grup țintă, cu atît vom fi mai bine înțeleși și vom putea influența mai ușor respectivul grup. Pe urmă se trece
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
sisteme vor folosi acești bani în funcție de sfera lor de activitate. Mass-media trebuie informată permanent despre legătura sistem-organizație. Învățămîntul și cercetarea sînt, de asemenea, zone care au nevoie de sponsorizări. Sponsorizarea sub diferite forme a învă-țămîntului și cercetării este foarte bine receptată, în special de către părinții elevilor și studenților. Fiecare părinte dorește ca fiul sau fiica sa să se realizeze profesional. Ajutîndu-i pe cei care învață, sistemul primește, ca feed-back, simpatia părinților. Aceștia vor funcționa, la rîn-dul lor, ca multiplicatori de imagine
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
fața locului în timpul derulării acestuia. Sistemele sponsorizează arta și cultura, în primul rînd pentru a-și crea imagine. Pe lîngă multe alte acțiuni pe care le fac, implicarea lor în cultură și artă ridică valoarea sistemelor, acest gest fiind bine receptat. Un al doilea motiv al sponsorizării artei este reprezentat de dorința ori-cărui sistem de a întări și a dezvolta relațiile interpersonale. După cum am afirmat anterior, la asemenea evenimente, participă două categorii clasice de indivizi, între care se găsește o a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
intervenția mea referitoare la Pannella, am fost total descumpănit. Așadar, era adevărat. Întreaga polemică a lui Ferrara în numele PCI-ului împotriva persoanei mele se baza numai pe extrapolarea unei fraze din textul meu (Corriere della Sera, 10 iunie 1974), frază receptată literal și simplificată în mod infantil. Această frază este: „Victoria lui «nu» este de fapt o înfrângere... Dar, într-un anumit sens, și a lui Berlinguer și a Partidului Comunist”. Acum, chiar și un copil ar fi înțeles „relativismul” acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a ediției din 1945, p. 303Ă. Astfel în fața operei de artă contemplatorul încearcă senzații organice, asociații și sentimente profunde cu caracter răscolitor, înlăuntrul subiectivității lui. Opera de artă îngăduie și tinde să fie continuată , recreata ori de cîte ori este receptata. Prin intermediul artei, educatorul îi învață pe elevi să cuprindă , să înțeleagă și să simtă întreaga existența. Principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic Principiul invocat ne atenționează asupra conexiunii necesare între formă și conținutul operei de artă
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
o premisă a receptării operei de artă. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic O operă nu-și dezvăluie disponibilitățile decât prin corelațiile ce trebuie realizate între această, creator și condițiile socio-culturale în care ea a fost creată și receptata. Educatorul poate operaționaliza date despre viața și activitatea creatorului, date despre climatul cultural care a favorizat un anumit obiect de artă, date despre condițiile sociale și economice care au influențat direct sau indirect procesele de creație și receptare. 1. 5
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Camelia Zlate concluzionează că "problema găsirii unor metode proprii de cercetare a grupurilor sociale În vederea cunoașterii lor rămâne În continuare deschisă"². 1.Observația Recunoscută ca metodă de investigație științifică, dar și ca modalitate de cunoaștere a simțului comun, observația trebuie receptată ca metodă de sine stătătoare, ca variantă analitică de bază În cunoaștera personalității educatorului/ educaților, dar și ca element constitutiv al altor metode. Literatura de specialitate deosebește observația spontană de cea intenționată / sistematică. Observația spontană constă din observarea Întâmplătoare, neintenționată
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
z e i d i s c u r s u l u i, determinarea elementelor înnoitoare și evaluarea lor asigură multe dintre reperele ce conduc la aprecieri legate de raportul dintre vechi și nou, dintre elementul autohton și cel receptat, prin care se caracterizează atît discursul individual, cît și tipurile discursive, limbajele sau stilurile funcționale. La o primă impresie, s-ar putea crede că neologizarea privește îndeosebi limbajele stilului științific și, eventual, ale stilului publicistic, ceea ce nu este însă real
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la feminism în Relații Internaționale, nu la feminism și Relații Internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului Relațiilor Internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și Relațiile Internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în Relațiile
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
roase / prin care curge brumă tăcerea nopții joase / (ca un tavan sub care privirea ți-o apleci) / și ulițele strîmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, Într-un decor citadin modelat În cîteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, pînă la identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a „clasicizat” târziu și nu doar din pricini exterioare precum cele amintite mai sus. O vină poartă autorul însuși, nepăsător la glorie. Interesul critic și istorico-literar față de Hogaș se manifestă cu deosebire după 1920, când este comentat mai des și receptat mai atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
tulburătoare tocmai prin referință la viața atât de scurtă a autoarei lor, ceea ce va declanșa și va întreține mitul unei genialități cu aripile frânte tragic. Destinul pe care l-a avut H. a acaparat și a substituit adesea scrisul ei, receptat sporadic de contemporani și de posteritate. Un prim strat al acestor pagini ar fi dat de reîntoarcerea nostalgică la un timp auroral, copilăria încântată de basme și legende, petrecută într-un peisaj fermecat. În versuri se ivesc deseori, prelucrate, stilizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut faptul că, supuse unui front pulsatoriu extern (de presiune) celulele vii eliberează pulstoni, ce reproduc sub alte forme/puncte statistice tip ILBE însușiri/valori, caracteristice stimulului incident. Acest fenomen explică de ce, indiferent de natura stimulilor receptați, limbajul SNC (codificarea informațiilor cerebrale) este unitar, întrucât operează cu lumină universală (pulstoni, când nu se mai face diferența dintre lumina moartă și cea vie bio/laserterapie), absorbită (și eliberată) de DEMO a substanței active laser transformată în unde electromagnetice
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de idei, convingeri și atitudini propice acestor restructurări, și anume contactul de durată, sistematic și profund cu valorile adăpostite în tezaurul de gândire și sensibilitate al Antichității și, mai larg, cu tezele promovate de u. european. Aceste complexe de idei, receptate mai ales prin instituțiile școlare fondate într-un fel sau altul de catolicism (nici filiera reformată nu poate fi ignorată), au pătruns în spațiul românesc (și în Răsăritul ortodox slav) după ce într-o primă etapă unele suferiseră „purificări” solicitate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
un profund miez dogmatic 2. Crezul Bisericii nu este doar bornă pe harta dezvoltării conștiinței religioase a creștinilor din Imperiul roman, ci proclamația unui adevăr obiectiv și o mărturisire întemeiată pe o făgăduință. Dacă Evanghelia n-ar fi fost scrisă, receptată și proclamată la chemarea Duhului Sfânt, atunci Scripturile și Crezul Bisericii s-ar putea reduce la un simplu mesaj. Or, Sfinții Părinți au insistat asupra faptului că Scripturile și Crezul sunt mai mult decât un simplu text, documentând istoria religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unele incertitudini. Câteva dintre acestea cred că merită să fie cunoscute și de către potențialii cititori. O primă îngrijorare vizează modul cum vor fi primite și interpretate mesajele intelectuale, estetice, morale, paideice și afective incluse în textele volumului. Vor fi ele receptate și apreciate la modul sincer și corect în care au fost spuse de autor? Și o altă temere: Acordurile țesute în carte sunt suficient de calde și vibrante pentru a provoca cititorilor, prin inducție afectivă, aceleași trăiri emoționale? Îmi doresc
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de incompletitudinea lui. Pentru a avansa în încercarea mea de a afla criteriul cognitiv care deosebește un cunoscător de un non-cunoscator, voi folosi următorul pasaj din Sentenția libri De anima, în care Toma spune că forma unui obiect poate fi receptata în mai multe feluri, adică un lucru poate avea, pe lângă forma lui, altă formă în moduri diferite: (I.3.) Dicendum igitur, quod licet hoc sit omni patienti, quod recipiat formăm ab agente, differentia tamen est în modo recipiendi. Nam formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habet esse intenționale et spirituale (Sent. De anim., lib. 2, l. 24, n. 2a4). Trebuie spus, așadar, ca, desi toți cei care receptează [formele] receptează de la un agent, există totuși o diferență în modul de receptare. Căci formă care este receptata în receptor de la agent are, uneori, în receptor același mod de a fi pe care [îl are și] în agent, iar acest lucru se întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întâmplă când receptorul are aceeași dispunere a formei pe care o are agentul; pentru că orice este receptat în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este receptata fără materie. Căci, desi materia care este în agent nu ajunge [să fie], din punct de vedere numeric, aceeași cu cea a receptorului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în altul este receptat în acord cu modul receptorului. De unde [rezultă că], daca receptorul este dispus în același fel ca agentul, forma este receptata în receptor la fel cum era [această] în agent. Și, în acest caz, forma nu este receptata fără materie. Căci, desi materia care este în agent nu ajunge [să fie], din punct de vedere numeric, aceeași cu cea a receptorului, cu toate acestea ajunge să fie într-un anumit mod la fel, în măsura în care obține dispunerea materială a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ajunge să fie într-un anumit mod la fel, în măsura în care obține dispunerea materială a formei asemenea celei care era în agent. În acest mod este afectat și aerul de foc și tot ceea ce permite afectarea naturală. Uneori, însă, forma este receptata de receptor altfel decât în modul în care [ea] este în agent, deoarece dispunerea materială de a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
permite afectarea naturală. Uneori, însă, forma este receptata de receptor altfel decât în modul în care [ea] este în agent, deoarece dispunerea materială de a recepta formă nu este asemenea dispoziției materiale care este în agent. Și, astfel, forma este receptata de receptor fără materie, în măsura în care receptorul este asimilat de agent în acord cu forma și nu în acord cu materia. În acest mod, simțul receptează formă fără materie, pentru că forma are un mod diferit de a fi în simt și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este în el sau într-un mod diferit; (2) o formă poate avea două moduri de a fi (esse): un mod de a fi natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]