257 matches
-
Hasdeu este convins că e vorba de „o mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii. Spre deosebire de alt cântec despre Mihai Viteazul, considerat de Hasdeu ca fiind pseudopopular, „prea artificial”, „prea istoric”, o făcătură „a vreunui dascăl” etc., recitativul magic din folclorul copiilor îi smulge savantului exclamații patriotice entuziaste : „Iată popor în toată puterea cuvântului !” (33). În această capcană nu a căzut doar B.P. Hasdeu în 1879, ci și Vasile Bogrea în 1921 (51, p. 226) și I.C. Chițimia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sabia Arhanghelului” este echivalentă cu „toporul Domnului” : „Dumnezeu are topor, cu acela vine arhan- ghelul [Mihail] și taie capul la om, dinapoi, după cap, când moare” 389Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale (7, p. 574). Acestor imagini din eresurile adulților le corespund recitativele infantile de tipul : „Cu sabia lui Mihai/ Cu toporul Domnului/ Taie capul omului” (42 ; 20, p. 151) și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mihai/ Cu toporul Domnului/ Taie capul omului” (42 ; 20, p. 151) și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare De-a lungul timpului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a murit,/ Apa a ieșit” (11, p. 126), sau „Și sabia lui Mihai/ Capul turcului să-l tai” (8, II, p. 105 ; 33, p. 36). Problema xenocidului ritual am tratat-o pe larg cu alt prilej (70). Desigur, toate aceste recitative infantile - care par a fi memorat ritualuri sângeroase, ieșite din uz din vremuri străvechi - sunt atestate relativ rar și, în orice caz, în colecțiile vechi de folclor al copiilor. Fenomenul este firesc, având în vedere faptul că „formele cele mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sacrificiile umane au fost „îndulcite”, luându-le locul sacrificiile de animale (vezi legenda Ifigeniei) și prinosurile alimentare (vezi, mai sus, tradiția legată de regele roman Numa). În această situație, ar fi normal să depistăm în incantațiile copiilor eventualele „forme noi”. Recitative magico-meteorologice de alungare a ploii (tip „Treci, ploaie călătoare...”), care ar putea fi considerate ca amintind de sacrificii de animale, nu sunt foarte des atestate : „Cu toporul Dom- nului,/ Cioc în capul boului” (11, p. 146), sau „Cu resteiul jugului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau „Cu resteiul jugului,/ Poc în capul porcului” (42), sau „Cu sabia lui Mihai,/ Cu toporul Dom nului,/ Cioc în capul boului/ Și fă zeamă omului” (42). Omul sacri ficat este înlocuit cu animalul, dar practica decapitării se perpetuează. Ultimul recitativ sugerează o altă practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
boului/ Și fă zeamă omului” (42). Omul sacri ficat este înlocuit cu animalul, dar practica decapitării se perpetuează. Ultimul recitativ sugerează o altă practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic rostit de copii la lună nouă (crai nou) pare să confirme acest scenariu : Lună, lună nouă, Rupe pâinea-n două Și ne dă și nouă : Ție jumătate, Nouă sănătate (11, pp. 122-124 ; 14, p. 126). într-adevăr, practica se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar ar fi compromis rezultatul muncii. În această situație, scopul principal al practicilor rituale și invocațiilor magice ale cărămidarilor era acela de „a lega ploile” pe toată perioada coacerii chirpicilor (31). În aceste practici și incantații își au originea formulele recitative prin care copiii invocă soarele : Cărămidă lucitoare [udă], Dă, Doamne, să fie soare ; sau Cărămidă moale [necoaptă], Dă, Doamne, soare ; sau Cărămidă arzătoare [care trebuie arsă], Dă, Doamne, să iasă soare ; sau cele de „legare” a ploii : Cărămidă rea [necoaptă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rece, Dă, Doamne, să plece ș.a.m.d. (11, p. 144 ; 13, p. 98 ; 40, p. 90). îndată ce procesul de coacere a chirpicilor era încheiat, ploaia putea fi „dezlegată” : Cărămidă nouă, Dă, Doamne, să plouă. Numărul disproporționat de mare al recitativelor de oprire a ploii și de invocare a Soarelui, față de cele de „dezlegare a ploii”, este simptomatic : scopul principal al practicilor rituale efectuate de cărămidari era, evident, acela de a „lega ploile”, și nu invers. Ecouri ale unui alt gest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel care a legat ploaia, dacă e descoperit și amenințat că va fi omorât” (14, p. 480). Revenind la folclorul copiilor, voi consemna faptul că vestigii ale acestor credințe magice și gesturi rituale pot fi recunoscute într-o serie de recitative extrem de răspândite, intonate de copii când vor să oprească ploaia : Plouă, plouă, într-o casă nouă Babele se ouă ; Ouăle de lut, Casele se mut (40, p. 26). Este un recitativ pe care, cu toate că am copilărit departe de mediul rural
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gesturi rituale pot fi recunoscute într-o serie de recitative extrem de răspândite, intonate de copii când vor să oprească ploaia : Plouă, plouă, într-o casă nouă Babele se ouă ; Ouăle de lut, Casele se mut (40, p. 26). Este un recitativ pe care, cu toate că am copilărit departe de mediul rural, îl strigam și eu cât mă ținea gura, laolaltă cu ceilalți copii ai cartierului, fără măcar a-i bănui originea sau semnificația. Probabil că aceste „ouă de lut” (cărămizi clocite) se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-i bănui originea sau semnificația. Probabil că aceste „ouă de lut” (cărămizi clocite) se încărcau de valențe magice, astfel că puteau fi folosite (prin spargere sau aruncare în apă) în acțiuni rituale cu scop opus : declanșarea ploilor. În unele părți, recitativul de mai sus continuă cu alte versuri semnificative : Băieții le-adună [ouăle] Și face furtună (11, p. 145) ; sau Băieții le-adună, Le pune-n căciulă Și le dă pe gârlă (40, p. 25). Ipoteza de mai sus este confirmată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea a recitativelor de tip imperativ. Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea a recitativelor de tip imperativ. Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”, conform primei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea a recitativelor de tip imperativ. Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”, conform primei încercări de clasificare a descântecelor românești făcute de Artur Gorovei (15, p. 107). Iată sintetic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”, conform primei încercări de clasificare a descântecelor românești făcute de Artur Gorovei (15, p. 107). Iată sintetic un astfel de recitativ care, sub diferite forme și variante, identice în esență, se regăsește în toate regiunile țării și, ca atare, în majoritatea antologiilor de folclor infantil : Fugi, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te-ajunge Sfântul Soare Și-ți taie ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu un mai, cu un pai, Cu sabia lui Mihai, Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga, Murga a murit, Soarele-a ieșit. Chiar și numai acest recitativ, folosit încă de copii, este în măsură să dovedească uriașa valoare ca document etnologic pe care o au creațiile din folclorul infantil. Fiecare vers, fiecare imagine conține importante referiri și informații privind arhaice practici rituale și concepții mitice. Voi încerca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca și alte atestări documentare sau folclorice ar trebui înțelese diferit : și anume că oamenii încercau să-l „mutileze” nu pe daimonul furtunii, ci pe „însuși acela [pe] care-l socotesc zeul lor” (18). 6. Demonologie populară Ultimele versuri din recitativul infantil transcris și comentat mai sus par a fi bogate în semnificații nedeslușite încă până acum. Fără îndoială, nu este vorba de un simplu și gratuit joc de copii, chiar dacă aduc deocamdată ca argument numai marea răspândire a motivului pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca o ființă demo nică de formă bovină, ca o vacă de culoare neagră. (Vezi și blestemul popular „Călca-te-ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
roșu” bea vin din potirul făcător de miracole, sacrilegiu urmat de scufundarea mănăstirii în Ostrov. După o lungă etapă de contemplare în peisaj, odată cu Cântece de dragoste și moarte, titlul amintind de Cânt despre dragostea și moartea stegarului Christoph Rilke, recitativul devine psalmodic, de unde Cântec sau rugăciune, Cântecul de pe drum ori Cântecul întâiului domnitor, toate cu infiltrări elegiace. Noutatea e de a descoperi la pictorul suprafețelor clare un discret mister, ecouri ale spațiului în lumini vaporoase, difuze. Senzația de ambiguitate dintr-
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
și n-au răgaz să plângă...” Ceața, fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii cântă dragoste din strună.../ Sirena fabricii sună, tot sună...” (Sirena fabricii...). De remarcat preponderența verbelor hortative, poetul, un retorizant, voindu-se tribun. Limbajul alternează profeții volante cu scepticismul: sensibilitate și
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
răspândite, cele în proză (g. asupra relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
o posteritate abuzivă, Adevărul la curte, Un roman al ambiguității ș.a). „Oameni și situații” este rubrica rezervată comentariilor critice, cronicilor de carte, articolelor omagiale, mărturiilor literare (Virgil Ierunca, Lucian Blaga și marea trecere a poemului, N. A. Gheorghiu, Horia Stamatu. Recitativ, Emil Turdeanu, Mihai Eminescu sau Despre absolut, C. Amăriuței, Un om ales. Romulus Boilă, Monica Lovinescu, Ghicitor în pietre, Ploaie de noroi). La „Însemnări” sunt recenzate cărți și reviste, activitatea emigrației, dar și apariții editoriale și manifestări culturale românești în
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]