493 matches
-
spun câteva cuvinte despre Zenovie Pâclișanu (1886- 1957). Prelat și istoric, activist politic și cultural înainte de Marea Unire, apoi înalt funcționar în Ministerul Cultelor și membru corespondent al Academiei Române (din 1919), Pâclișanu a suferit, după 1948, rigorile arestării, condamnării și recluziunii politice, trecând la cele veșnice, din cauza torturilor și suferințelor, în timpul celei de-a doua detenții, în anul 1957. Numele său a fost trecut la index, iar opera sa, de particulară importanță pentru cunoașterea istoriei Ardealului în secolele al XVIlea - al
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
se lepede de credință. După șase ani, rușii îl condamnă pe Bejan la moarte pentru atitudine probasarabeană și îl repatriază în România. Încape pe mîna comuniștilor din țară, care îl trimit repede în gulagul românesc. Urmează alți 16 ani de recluziune, din care cei mai mulți și-i va petrece la Aiud și Jilava, unde cunoaște toată floarea elitei penitenciare: Crainic, Gyr, Gabriel Țepelea, Arsenie Papacioc, Grigore Caraza etc. Eliberat în 1964, apelează la sprijinul fostului său coleg de seminar, Iustin Moisescu, pe
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
universului lui Dimov, grupează poezia acestuia în două „etape”. Cea de început, delimitată de volumele Versuri (1966), 7 poeme (1968) și Pe malul Stixului (1968), consemnează, pe de-o parte, „recuperarea” simbolică a mai bine de un deceniu pierdut în recluziune și interdicție, iar pe de alta, consumarea rapidă a ultimelor „zvâcniri” ale modalității poetice moderniste. Deși debutează foarte târziu - din cauza interdicției care urmează incidentului cu statuia lui Stalin -, deși manifestarea onirismului estetic este îngăduită numai până în august 1968 (cât timp
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
nu numai că sunt răi, dar pe deasupra au pătruns în toate sectoarele vieții politice sau sociale. Fenomenul, fără doar și poate, e îngrijorător. „Un segment semnificativ de cetățeni ai patriei - educați, inteligenți, rafinați, onești și bine intenționați - a intrat în recluziune socială. Unii dintre ei evită să mai iasă din casă, pretextînd (frecvent nefondat) vîrsta înaintată ori sănătatea precară. Alții se achită de obligațiile profesionale, sec și nespectaculos, retrăgîndu-se apoi, grăbit și în general cu priviri hăituite, către vizuina proprie, unde
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5836_a_7161]
-
relevante pentru rescrierea unei biografii temeinice și, mai ales, veridice. Imaginea omului, profesorului, scriitorului și cărturarului Nichifor Crainic a suportat, în timp, amendări, ingerințe, denaturări și obnubilări greu de conceput și de acceptat într-o lume civilizată, normală. Anii de recluziune, un deceniu și jumătate, unii din colegii de detenție și administrația primitivă și agresivă i-au creat o imagine terifiantă, care, din ignoranță, s-a impus în lumea literară, culturală și politică a României comuniste și, din nefericire, postcomuniste. Epistola
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
dansând, iubind, toate aceste elemente alcătuiesc fundalul unei narațiuni relatate cu mijloacele elementare ale povestirii tradiționale. Dincolo de trama de o simplitate tulburătoare, care dă și universalitate ficțiunii, deslușim un destin de femeie condamnată la așteptare. Alegerea eroinei principale merge spre recluziunea monahală deoarece este singurul mod în care ea poate sfida societatea patriarhală, inconsistența și iluzoriul sentimentelor bărbatului. Odalie este un personaj reprezentativ pentru un model de feminitate caracterizat de pietate, puritate emoțională și ideatică, supunere, valorizare a vieții domestice - tipic
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
În anii ’80 bănuiesc că era altfel, dar cum arăta acest altfel? Dan C. Mihăilescu: Dragă Daniel, una e când ești coleg de celulă, sau de cazarmă, cu cineva, împărțind ororile, paradoxurile sublimului domestic și revelațiile înduioșătoare sau dezumanizante ale recluziunii - și cu totul altfel arată realitatea, viața, odată ieșit pe poarta pușcăriei, a unității militare ș.a.m.d. Dacă succesul generează invidie, suferința naște solidarizare, mai ales la români, experți în ajutorul reciproc în caz de calamitate și campioni ai
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
și, în bună măsură, aceea a mentalităților. Organizarea sistemului punitiv spune, în sine, multe despre nivelul de civilizație atins de Țările Române, după cum evoluția acestuia punctează exemplar acomodarea cu valorile Occidentului. Însuși felul în care înțelegeau condamnații să-și asume recluziunea (variind de la spaima convulsivă până la o relaxare aproape mondenă) e, la rigoare, pilduitor. Dacă fostul junimist G. Panu a pus în act o serie întreagă de tertipuri pentru a evita arestarea (fuge din țară, apoi, ales deputat, revine, e, spre
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
desenând hărți și planuri de clădiri sau schițând crochiuri de figuri ale viitoarelor personaje. Pentru Numele trandafirului, a schițat portretele tuturor călugărilor din roman. „Acești ani pregătitori, îi petrec într-un fel de castel fermecat sau, dacă preferați, într-o recluziune autistă. Nimeni nu știe ce fac, nici chiar membrii familiei mele”, mărturisește Eco.
Cum se scrie un roman conform rețetei lui Eco () [Corola-journal/Journalistic/3771_a_5096]
-
pași, apoi s-a întors și s-a închis în casă, de unde nu a mai ieșit până a doua zi». Am recitit fraza și, surescitat, mi-am dat seama că e un început perfect, o primă manifestare a nevoii de recluziune a personajului, un prim gest către lungul drum al dispariției totale. Am mai citit o dată fraza și apoi încă o dată, după care am decis să o modific astfel: «El a ieșit din casă, a făcut douăzeci de pași, apoi s-
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
Jeni Acterian). De altfel, cartea se organizează ca un triptic - Trăind regal frumusețea, plăcerea și dăruirea de sine, Între jubilație și destrămare, Suferința ca împlinire se numesc cele trei părți, fiecăreia revenindu-i câte unul din cele trei toposuri ale recluziunii anunțate în titlul cărții - prima parte fiind dedicată portretelor Reginei Maria, Mariei Cantacuzino-Enescu, lui Zoe Cămărășescu și Cellei Delavrancea. Și cea mai senină parte a cărții, Trăind regal frumusețea, plăcerea și dăruirea de sine e un exercițiu de admirație fără
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
și contemplativ, el preferă să înregistreze nostalgiile prinse în biografeme și semiologii literare. Tânărul Gabriel Anghel pricepe, încă din librăria brăileană, că aparține unei lumi-care-se-face pentru el, mizând, cu multă convingere, pe un destin premonitoriu. Teren de joacă, loc sacru, recluziune și toate la un loc, până la proba târzie a tipografiei îmbâcsite cu mirosuri de plumb. Apoi intervine adevărata potrivire în lume: plăsmuirea revistelor literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
să împace variantele celor trei anterioare, subsumândule unei structuri unitare, pe cât posibil, apropiate de cea dorită de autor. Toate aceste transformări ale cărții sunt explicabile prin condiția de existență a lui Dinu Pillat în cultura română, după eliberarea sa din recluziunea politică (1964). Care a fost una de libertate atent supravegheată, după cum atestă și dosarul său de urmărire aflat în arhiva CNSAS. Cum afirmă George Ardeleanu în substanțiala prefață ce însoțește ediția de față, Securitatea era interesată de ceea ce scrie sau
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
sfîrșit ce se cade a fi ocultat sau numai edulcorat. Iar primul pas este ieșirea din rezervație, sfărîmarea ghetoului și dezafectarea cazărmii în care muzica românească și-a îngropat propria-i istorie recentă, dar care, ca în orice tip de recluziune, și-a exersat și un anume narcisism, un fel de amor fati în chip de reacție la ostilitatea dimprejur. Că n-am reușit, a mărturisit-o însuși festivalul "Enescu" din această toamnă. De ce n-am reușit? Probabil din nepricepere, din
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
de periculoasă. Și astfel, ocolit de autoritățile occidentale și urmărit mereu de KGB, Soljenițîn va întruchipa tot mai mult figura unui transfug inadaptat, ale cărui rafale de revoltă în fața indolenței politicienilor vor fi întrerupte de perioade de acalmie și de recluziune scriitoricească. Probabil că Soljenițîn, în toți anii petrecuți în Occident pînă la recăpătarea cetățeniei ruse în 1990, nu s-a putut acomoda calapodului apusean de viață. A fost genul de luptător căruia hotărîrea de a nu face concesii a apăsat
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
totodată, al unei vieți trăită sub constelațiile libertății spirituale, nu altundeva, ci chiar în bolgiile comunismului. Poet, retezat în relația cu cititorul în plină tinerețe creatoare, critic de artă, menit de autoritate tăcerii, Iordan Chimet și-a dedicat anii de recluziune socială prietenilor, spre a ieși, cu decență și demnitate la lumină în perioada convențional numită a destinderii, publicând o magnifică enciclopedie a artelor sud-americane, iar după risipirea negurilor, mai multe, ample tomuri, esențiale pentru o epocă și actanții acesteia. Cartea
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
știm, el joacă un rol ce îl precedă cu aproape un mileniu. La început (cu mult mai înaintea primei scene arătate în piesă, prin urmare illo tempore), e chiar nebun, crezîndu-se, cu adevărat, reîntruparea acelui personaj istoric. Pe urmă, alege recluziunea impusă de acel dublu rol (de personaj istoric reînviat și de nebun) cu scopul de a nu trăi. Dar și pentru a putea, cîndva, în viitorul devenit subit prezent, să îl ucidă pe acela ce i-a fost, demult, călău
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
face decât să detalieze, aproape contrapunctic, aventurile din copilărie ale celor doi. E destul de ușor de descifrat în prietenia băiatului cu Emil un ritual de inițiere ca la carte. Tăvălugul de povești se declanșează în cămăruța doamnei Rugea, locul de recluziune al bătrânului din calea zgomotoasei capitale după un infarct. Aici, copilul e răsfățat nu doar cu căldura sobei și cu „ceaiul de cimbrișor”, ingrediente indispensabile oricărui scenariu intimist care se respectă, ci și cu muzică (Bach, Moscopol și Edith Piaf
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
învățătură este draconic, cu ore de studiu dimineața și după-amiaza, elevii nefiind liberi decît la sfîrșitul săptămînii, cînd își răscumpără ordalițiul educativ printr-o boemă țipătoare și teribilistă: consumă tutun și se îndoapă cu bere, excesele bahice atrăgîndu-le ore de recluziune în camera de pedeapsă de la Pforta, destinată alumnilor rebeli. După cinci ani de formare aspră, cei doi prieteni pleacă la Bonn și se înscriu la Facultatea Evanghelică de Teologie, în ciuda evidenței că niciunuia patosul creștin nu-i frămînta somnul. La
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
al eului profund al tânărului Leonid. Prin scris, continentul scufundat al sufletului nocturn al viitorului poet începe să emeargă masiv la suprafață. Scriitorul devine conștient de faptul că adevărata sa personalitate, pe care lumea alienantă de afară o silise la recluziune, poate în sfârșit să capete glas: “Care sunt uneltele prin care spiritul meu încearcă să se împlinească?: vorbele. Ești fericită că activitatea ta nu se desfășoară în acest ținut plin de fantasme, de prăpăstii și de cețuri.” (51) Scrisul reușește
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
istorice ce mă pasionau, Manole, într-altă odaie, la un birou mai mare, ce odinioară aparținuse profesorului Victor Slăvescu, citea, asculta muzică clasică, făcea ordine în complicata alcătuire a Jockey Clubului Român al cărui președinte era. Iubea aceste ceasuri de recluziune și dacă încercam să i le tulbur, alintîndu-mă, mă trimetea sus la lucrul meu..." Cîteva vorbe despre ascendența Filitti, fără de care portretul omului Manole Filitti n-ar fi complet. "Disciplina în tot ce făcea îi fusese inculcată de părinți, de
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
al eului profund al tânărului Leonid. Prin scris, continentul scufundat al sufletului nocturn al viitorului poet începe să emeargă masiv la suprafață. Scriitorul devine conștient de faptul că adevărata sa personalitate, pe care lumea alienantă de afară o silise la recluziune, poate în sfârșit să capete glas: “Care sunt uneltele prin care spiritul meu încearcă să se împlinească?: vorbele. Ești fericită că activitatea ta nu se desfășoară în acest ținut plin de fantasme, de prăpăstii și de cețuri.” (51) Scrisul reușește
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
subconștient, acesta fiind motivul pentru care se remarcă în poeme și apelul la neologism, ba chiar la cuvinte tăioase, dar potrivite pentru redarea unei anumite realități, așa cum declară însăși poeta. Cum să descrii o realitate a universului-carceră, un mediu al recluziunii în care rodește doar întunericul, elementul suprarealist din care nu poți dori decât ,,debranșarea”? Cum o poți face, spune poeta, altfel decât prin apelul la lexeme potrivite? Pentru creatoare, poezia reprezintă un tărâm prolific în care poate surprinde fațetele, melanjul
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
viu grai limba maternă, limba națională, neuitând să-și îmbogățească puterea și aria de comunicare, atunci când adoptă poliglotismul, cunoașterea limbilor străine de mai mare circulație.Ca atare, Sărbătoarea limbii române este o recunoaștere a identității și nu o formă de recluziune în sine, de provincialism etnic sau de naționalism agresiv. Nu există popor și mari poeți ai lumii care să nu fi adus o laudă limbii lor materne, limba în care se simt cei mai puternici și expresivi, atunci când scriu și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
generația destinată nu doar temniței, dar și sinistrei reeducări de la Pitești, puse pe cale și dirijate de tot ceea ce comunismul avea mai abject. Una era să petreci ani grei de închisoare laolaltă cu camarazii aceleiași suferințe, și chiar luni de tăcută recluziune într-o celulă izolată, și alta să treci prin convulsiile fizice și morale provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]