8,910 matches
-
Mare, Vestind Mariei Fecioare, A Domnului întrupare, Bine-i de însămânțare. Gătită-n flori de mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458403540.html [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
așteptau vorbele astea cu bale bogate invadându-le gura. Chiar dacă Vasile vorbea în felul acela ca să nu trezească bănuieli care să-i aducă necazuri, el fiind unul din acei nemulțumiți pe viață de regimul comunist, erau lucruri adevărate. Se obțineau recolte foarte mari la produsele agricole, deși nu toate terenurile ajunseseră să fie chimizate în acest scop. În plus, țăranii Mihăileștiului au dezvoltat foarte mult sectorul zootehnic și grădina de legume. De aici veneau anual venituri considerabile. Oamenii erau pricepuți și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cu drag. - Mai erau și alții, fată, dar ce? Eu sunt prost, nu știu ce spun? Își sucește, a naibii, capu', întorcându-se și după popă, nu numai după mine, încerca Vasile să-și convingă femeia de cele spuse. Nu-l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne-a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii, dacă am avut recoltă record? Pe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
naibii, capu', întorcându-se și după popă, nu numai după mine, încerca Vasile să-și convingă femeia de cele spuse. Nu-l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne-a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii, dacă am avut recoltă record? Pe medalii, la câțiva linge-n cur, nu? Și ce, alea țin de foame, bă nene? Bă! Vouă
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
-l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne-a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii, dacă am avut recoltă record? Pe medalii, la câțiva linge-n cur, nu? Și ce, alea țin de foame, bă nene? Bă! Vouă dacă vă dau ăștia medalii, le mănâncă, bă, copiii? Se satură din ele?... Scoatem la hectar mai mult ca niciodată. Facem
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna, odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități. - Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine, a spus o domnișoară ceva mai mare ca noi care
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_croitoru_1430126022.html [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
pentru demnitatea românilor, iar voi plângeți pentru un conac care dacă nu este renovat, mâine-poimâine se dărâmă, sau pentru niște loturi de pământ pe care nu crește nimic dacă Domnul nu dă ploaie, căci, să fim serioși, arșița verii arde recoltele fără deosebire de clasă socială! Cât veți trăi, voi avea grijă să nu vă lipsească nimic! - îi încurajă ginerele. - Dar caleașca? Sigur o vor sălta în avuția și patrimoniul statului! - N-aveți grijă! Va ajunge la loc sigur în deplină
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
arhivă, celuloid în alb/negru din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorie reloaded, pe ecrane moderne, în tridimensional. Pe retină ni se perindă imaginile altei nostalgii de toamnă, clișee din revoluția noastră personală, trecute iluzii pârguite în grabă, recoltă acrișoară. Murături? Urmează știrile mai blânde: la ieșirea din capsula spațială, cosmonauții care se-ntorc de pe orbită sunt întâmpinați cu mere. Apoi iarăși vești internaționale: cu ocazia vizitei sale protocolare în Egipt, Președintele Rusiei i-a făcut cadou ministrului egiptean
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele vremurilor bunurile agonisite. Ce mai fug recoltele-n hambare! Ce se mai înghesuie-n borcane, în sticle, prin beciuri de frica brumei stropită de lupii toamnei. Se-agață punțile de struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul. Mi-e toamnă, Doamne
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Roua cu buze argintii se așează mereu pe cumpeni de fântâni, iar vântul cu obraji de brumă ne catifelează datoria recoltei. Glasul frunzelor fugite din pomii care-și țineau rodele-n pumni mărturisesc păcatele vântului vânăt. Adierea nichito-stănesciană ne aerisește sufletele. Până și noi ne schimbăm hainele de teama zgribuliciului, dar nu ne predăm lui și nici brumei. E toamnă, Doamne și
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
pentru a înainta spre perfecțiune este nevoie de o nemulțumire de sine, de o neîncetată căutare, depășire de sine și o permanentă perfecționare și ancorare în realitățile existente. Grâul este unul din simbolurile universale ale agriculturii, fertilitații naturale și ale recoltei. Egiptenii și romanii plantau grâu pe morminte pentru a aduce viața atât în această lume, cât și în cealaltă. În Grecia și Roma antică spicele de grâu erau atributele lui Demeter, Gaia și ale Fecioarei, simbolizând și Misterele Eleusine. Tradiția
LA MULŢI ANI, 2014! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_multi_ani_2014_stefan_popa_1388575690.html [Corola-blog/BlogPost/365722_a_367051]
-
ai lui Confucius, care cu aproape două mii cinci sute de ani în urmă se arăta atât de preocupat de soarta poporului său, încât n-a ezitat să afirme: „Poporul este cel mai important într-un stat; zeii Pământului și ai Recoltei sunt secundari; suveranul este cel mai puțin important”, fapt pentru care, convins că natura omului este esențialmente bună, el propune principilor ca bază a guvernării Omenia superioară (în chineză Ren, virtutea prin excelență la Confucius). Totodată, socotind că-i nedrept
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1484383365.html [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
motor rătăcea, căutând să ajungă la intrarea în portul comercial, parcurgând toată distanța pe lângă diguri. Când ne-a văzut, și-a dat seama unde se află și și-a îndreptat prova spre direcția bună. Între timp, au sosit toate bărcile. Recolta din acea zi nu a fost la toți prea grozavă, însă eram bucuroși că n-am ratat o zi de pescuit, care erau, și așa, destul de puține, din cauza capriciilor mării. Câțiva turiști ne-au ajutat să ridicăm bărcile și să
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406360828.html [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul crescut
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dor_poezie_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1357634312.html [Corola-blog/BlogPost/346305_a_347634]
-
în univers să fiu sigură că nu se vor mai întoarce. Să fiu sigură? Am găsit în buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu! Nu te credeam chiar așa de dărâmată. Ce naiba! Suflă și fă o ordine! Te lași cuprinsă de...lasă că
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1449134296.html [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
cunoscute și să așeze data echinocțiului la 21 martie. Apoi, în sec. XVI, s-a ajuns în punctul în care echinocțiul a căzut pe 11 martie, iar oamenii au realizat că dacă lucrurile continuau în această direcție, își vor semăna recoltele prin ianuarie. Astfel papa Grigorie VII a însărcinat o comisie de învățați pentru a corecta Calendarul. Ei au făcut aceasta prin a hotărî că în trei din fiecare patru ani seculari nu va mai fi nici un an bisect. Aceasta duce
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine toamna să culeagă, Înjură că recolta-i slabă, Dar uită că, la normă-ntreagă, Atâți-au fost: un moș și-o babă! Și iarăși stă cu mâna-ntinsă, Lui Dumnezeu cerându-i mană, Și-n candela mereu aprinsă Așteaptă veșnic de... pomană! Referință Bibliografică: Mai ară
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_ara_doamne_cate_unul.html [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
Ne-a adus la disperare. Doresc să le fac un bine; Te implor să mă ajuți!... Nu vreau alături de mine Doar parșivi și prefăcuți! Iar bucățica de pâine... S-aibă gustul sfintrei pite, Și ogorul să-l muncim... S-avem recolte-nzecite, Să fim frați, să ne unim, Nu vreau suflete zdrobite. Referință Bibliografică: ZISE-UN PROST... / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 998, Anul III, 24 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate
ZISE-UN PROST... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Zise_un_prost_marin_voican_ghioroiu_1380052454.html [Corola-blog/BlogPost/363260_a_364589]
-
n-am voie să am și eu o prietenă. Tentația unui act reprobabil e întotdeauna mai puternică decât chemarea unei binefaceri. Buruiana crește și singură în timp ce planta de cutură se udă cu sudoarea frunții și tot nu ești sigur de recoltă. Timpul omului a fost mai necesar pentru supraviețuire decât pentru aflarea răspunsului. La două săptămâni de când făcuse cel mai mare pas din viața lui, Dorian se considera totuși un copil fericit. Scrisoarea lui fusese oare, primită? Și în ce fel
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
când se va ridica de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
director comercial Cramele Recas. Acest produs vine că o completare a soiurilor deja existente în gamă precedentă a celor de la Cramele Recas: Syrah, Feteasca Neagră și Chardonnay, s-au alăturat Sauvignon Blanc, Mușcat Ottonel și Pinot Noir, toate provenind din recolta anului 2011. “Cocosul dintre vii” Sauvignon Blanc este un vin alb, sec, produs în România din regiunea Banatului și are 13,50 grade alcoolice. Are o culoare galben păi cu reflexii verzui și este un Sauvignon Blanc tipic, cu nas
Vinul saptamanii: "Cocosul dintre vii" Sauvignon Blanc de la Cramele Recas by http://www.iasi4u.ro/2013-vinul-saptamanii-cocosul-dintre-vii-un-sauvignon-blanc-de-la-cramele-recas/ [Corola-blog/BlogPost/95703_a_96995]
-
motor rătăcea, căutând să ajungă la intrarea în portul comercial, parcurgând toată distanța pe lângă diguri. Când ne-a văzut, și-a dat seama unde se află și și-a îndreptat prova spre direcția bună. Între timp, au sosit toate bărcile. Recolta din acea zi nu a fost la toți prea grozavă, însă eram bucuroși că n-am ratat o zi de pescuit, care erau, și așa, destul de puține, din cauza capriciilor mării. Câțiva turiști ne-au ajutat să ridicăm bărcile și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423491041.html [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
spatele. La sediu, dădu înregistrarea convorbirii specialiștilor de la laborator să o curețe în așa fel, încât, la o adică, să aibă pe cine da vina. Rămas singur în biroul său, primul-secretar îșiaprinse o țigară și mimând că studiază producția la recolta de sfeclă furajeră (știa desigur de camerele și microfoanele care-l supravegheau tot timpul), își analiză propriul plan. Deci! Dacă nefericiții ăia au vreo vină, colonelul e cel în măsură să acționeze, așa cum îl povățuise el. Dacă se dovedește că
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]