3,297 matches
-
că TU, a cărui identitate este subliniată, tot printr-un artificiu de "gradul al doilea", prin omofonia TUÉ/TU ES. De altfel, în finalul cărții toate aceste forme abstracte ale individualității se aglutinează într-un gest al despărțirii și al reconcilierii, al cărui pandant îl sugerase printr-o savuroasa digresiune lingvistică purtată în jurul uneia dintre particularitățile limbii franceze, le ne explétif. Limba română îi stîrnește comentarii critice; îi reproșează disponibilitatea pentru diminutive (recunoaște că, asemeni personajului celebru al lui Moličre, făcea
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură inevitabil într-o societate de consum, în care " vi se vinde, într-o oferta specială, propria imagine împreună cu un suflet". În cele din urmă dificilă reconciliere are loc printr-o sublimare lucida și ludica a dublului și a individualității ce transpare la nivel scriptural: "Totuși, din jocul "eului" tău și al meu rămîne această delicată fantomă care nu este cu adevarat nici revoltă nici negare, ci
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce se opun, rezolvarea dualităților prin reîntoarcerea la unitatea dintîi, divină, a cărei omenească nălucire mîntuitoare e muzicală și geometrică: "ce poate oare semnifica o mai desprinsă ieșire din apriga dihotomie a spiritului și materiei decît dansul (geometric) și
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
Lacan, Jauss, Adorno, sau Lotman, și se vor mira, probabil, cum de pot fi ele puse laolaltă într-un curent de gîndire de sine stătător? Răspunsul, ocolit de autori, după părerea mea este acesta: noul istorism reprezintă un efort de reconciliere a unor tendințe aparent opuse, transcenderea textului literar și deplasarea focusului analizei la nivelul contextului istoric, cultural, social și politic, urmată însă imediat de o lectură a contextului ca text. Cu alte cuvinte: dacă noul istorism nu zăbovește asupra prozodiei
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
fiind o persoană anume. Iar cînd într-adevăr iau o decizie se cheamă că am stabilit, "cu o mînă fermă", ca să folosesc expresia autorului, orizontul identității mele. Frankfurt compară luarea unei decizii (making up one's mind în engleză) cu reconcilierea unor parteneri după o ceartă (making up after a quarrel): ambele presupun încheierea unui conflict, ambele instaurează ordinea într-o stare de confuzie și tensiune. În cazul deciziilor, această ordine este una interioară, care semnifică formarea identității de sine. Deciziile
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
nimic. Iar opusul nimicului este istoria, fie ea personală sau colectivă. De aceea, acestea sînt mereu prezente în cărțile mele. În țara mea, după franchism, s-a instaurat un pact al uitării pe care politicienii l-au crezut necesar pentru reconcilierea dintre spanioli și pe care au vrut să-l extindă în toate domeniile. Dar literatura se construiește cu memorie. Mă refer la literatura autentică. Iar aceasta întotdeauna reușește să se impună. Prin temele abordate, primele dumneavoastră romane ar putea fi
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
dlui Iliescu, Regele a transmis un mesaj implicit în România. La rîndul său, președintele Iliescu, dînd curs acestei invitații, a oferit propriul său mesaj, fără cuvinte, dar greu de semnificații. Dacă nu mă înșel, mesajul Regelui ar fi acela că reconcilierea sa cu dl Iliescu nu ține numai de vizita sa istorică la București, cu întîlnirile de la Cotroceni și de la Palatul Elisabeta cu actualul șef al statului, ci e un proces în desfășurare, în care normalizarea are același sens și la
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
National! Cum economia merge splendid, cum grevele au supraviețuit doar în manualele de istorie, cum libertatea de circulație în străinătate a românului e un fapt împlinit, cum populația plesnește de fericire, dl. Iliescu și-a spus c-a venit momentul reconcilierilor. După ce-a fost amnistiat de către Rege (pentru că asta e semnificația celei mai recente vizite a Monarhului, de pe urma căruia n-a avut, se pare, de pierdut nici familia regală!), dl. Iliescu s-o fi gândit să treacă mai departe torța
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
ar mai întreba pe nimeni și ar trece la treabă, explicând, eventual, că, în puzderia de probleme în care n-are de dat nimănui socoteală, se află și aceasta. Dar, o dată momentul de criză depășit, ar fi oricând dispusă la reconciliere. Diplomația rusă, itinerantă sau la ea acasă, se teme că, aderând noi românii la Pactul nord-atlantic, șansele unificării cu Republica Moldova s-ar spulbera dramatic și, pentru că au la inimă dorul nostru de a reveni la hotarul estic din prima parte
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
are mijloace democratice de a ne-o pune în brațe și se va resemna a o absorbi. Va fi, oricum, vina părții române de a nu fi izbutit să se arate mai convingătoare. Dar căreia îi rămâne, larg deschisă, calea reconcilierii. Bineînțeles, Rusia președintelui Putin, pe urmele adânci ale precedentului țar Boris, râvnește sincer și chiar pasional să-și ia calabalâcul din Transnistria - la intervale rezonabile își asumă, de altminteri, angajamente internaționale ferme, numai că un destin advers și hâtru o
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
are nimic împotrivă. Prin aceste state trec conductele ei, pe mai toate teritoriile adastă trupe ale sale, amical înțepenite acolo, irezistibilul miros de petrol înțeapă nările din Caucaz până în câmpia Dunării, îmboldind psihicul uman la cele mai plăcute reverii ale reconcilierii, mai parfumate decât lavanda și iasomia. Sub care fatidică influență, delegatul Moldovei de dincolo de Prut tocmai declară că se va reveni asupra unui mai vechi raport, incriminând amestecul blindatelor rusești în conflictul ce a opus Republica Moldova insurgenților tiraspolieni. După cele
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
fost așa cum le-am văzut la televizor, un înșelător efect optic, în refracția razelor solare, în Sahara numit Fata Morgana. Delegata în cauză mai afirmă că modificarea de atitudine are ca fundament noua politică a d-lui Vladimir Voronin de reconciliere cu principalul achizitor de produse moldovenești - în speranța că acesta le va cumpăra pe toate, încă și pe altele, ce se vor produce în plus. Opinia că un lucru s-a petrecut așa cum simțurile omenești l-au înregistrat, iar cronicile
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
împrejurare. El poate să afirme ritos că nici un tezaur românesc nu i-a fost vreodată încredințat, dar că a și restituit câteva piese, dovedindu-și, odată mai mult, buna credință. Iar când e să nu restituie ceva, deschiderea sa către reconciliere și semnare de tratate este uriașă. Ajunge să nu-i pretindem nimic marelui nostru vecin, că el ne și iartă de orice rău nu i-am făcut - cele reale intrând de mult la plată. Mai dă ceva de la tine, ca să
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
nostru vecin, că el ne și iartă de orice rău nu i-am făcut - cele reale intrând de mult la plată. Mai dă ceva de la tine, ca să fii sigur că nu vei primi nimic. Și vei avea formula ideală a reconcilierii... Dacă, asemenea acelor pârghii metalice din cutiile de sticlă pline cu atrăgătoare bunuri, dar care, după ce ai introdus moneda, se vădesc moi și nu pot apuca mai mult de o bombonică, brațul lung, însă descărnat al justiției, care a trimis
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
cea euro-asiatică, astfel căzând bobii că vom cădea la margine, în oricare dintre opțiuni. Vom fi la extremul Est al Uniunii Europene sau la finisterul vestic al Uniunii euro-asiatice, cu dispensă în ambele cazuri, dar apreciați pentru ideala formulă a reconcilierii prin care o pace socială fără sfârșit se vestește, în tropicale veri și polare ierni. Ca la noi, la nimenea, scria, cu ursuzlâc, divinul Mateiu, neprevăzând că, doar un veac mai târziu, vom servi de exemplu la două continente. Așa
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
sens, polemica d-sale cu Adam Michnik, care se pronunța deconcertant "pentru închiderea trecutului", "absolut contra decomunizării", deoarece orice justiție, după o dictatură, n-ar putea fi decît "iacobină, bolșevică": "Nu pricep (...) de ce crede Adam Michnik că justiția se opune reconcilierii și invers. În mintea mea, reconciliera presupune justiție pentru a nu așeza reconcilierea pe anularea diferenței dintre vinovat și victimă. Soldații care au tras, la noi, în manifestanți sînt și ei victime, spune Michnik. De acord. Dar cei care au
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
trecutului", "absolut contra decomunizării", deoarece orice justiție, după o dictatură, n-ar putea fi decît "iacobină, bolșevică": "Nu pricep (...) de ce crede Adam Michnik că justiția se opune reconcilierii și invers. În mintea mea, reconciliera presupune justiție pentru a nu așeza reconcilierea pe anularea diferenței dintre vinovat și victimă. Soldații care au tras, la noi, în manifestanți sînt și ei victime, spune Michnik. De acord. Dar cei care au dat ordin să se tragă? Evident, prin justiție nu înțeleg nici răfuială, nici
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
se bucure de impunitate". Propoziții care, evident, nu i se adresează numai disidentului polonez, și nici numai nomenclaturii pedeseriste și peremiste. Bănuim că disidenții "reciclați" nu citesc cu plăcere textele lui Octavian Paler... Inadaptabil la mecanismele oneroase ale amneziei și "reconcilierii" factice, care urmărește mușamalizarea vinovățiilor, fervent al unei memorii purificatoare și constructive, Octavian Paler ar putea subscrie la următoarele rînduri ale autorului Ciumei: "Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
se va sfîrși lumea dacă nu va fi invitată să adere la NATO în 2002, dorința sa e ca invitația de aderare să aibă loc în timpul mandatului său. Practic, această scrisoare trebuie pusă, ca mesaj, în continuarea eforturilor Cotrocenilor de reconciliere cu Casa Regală și de asimilare a capitalismului. Aceste eforturi nu pot fi despărțite, după părerea mea, de metamorfozarea PDSR în Partidul Social Democrat. Nou-apărutul partid e un semn că, la nivelul conducerii cel puțin, PDSR vrea să se despartă
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
are urgența pe care ar fi putut-o avea pînă la alegerile din '96. Lipsit de tensiunile de atunci, precum și de eventualele mize politice pe care le-ar fi putut avea pînă în '96, apelul acestei treimi reconciliate invitînd la reconciliere s-ar putea să aibă tot atîta forță politică precum asocierea a trei personaje ilustre dintr-un muzeu de ceară în vederea rezolvării unei situații de criză.
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
tema amnistierii tuturor condamnărilor participanților la așa-numitele mișcări sociale din 1989 încoace. Președintele Iliescu e de acord cu ideea senatorilor pedeseriști Iorgovan și Predescu care cer o asemenea amnistiere și, citat de presă, vede în asta un act de reconciliere. Se cuvine precizat că președintele Iliescu a afirmat cele de mai sus în timpul unei discuții cu ziariștii, la TIBCO, una dintre acele discuții în care dl Iliescu își lasă prerogativele deoparte și-și dă cu părerea în stilul declarațiilor de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
Democrat, dincolo de subtilitățile exegetice ale celorlalți editorialiști, concluzia comună e că pediștii nu l-au iertat că nu a mai adus voturi partidului, preferîndu-l pe Traian Băsescu deoarece acesta pare capabil să o facă. Vizita regelui Mihai în România și reconcilierea sa cu președintele Iliescu a fost și ea întoarsă pe toate fețele de editorialiști. Ironie a sorții - printre ziarele care au scris mai cu deferență despre revenirea în țară a familiei regale se număra și AZI care în anii '90
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
să scrie �sire", presarii vor sări direct la �Majestatea Sa". Poate tocmai pentru a nu fi luat drept un monarhist de circumstanță, Cornel Nistorescu fabrică un scenariu în EVENIMENTUL ZILEI în care își pune întrebarea, în final, dacă nu cumva reconcilierea n-a fost pusă la cale mai sus de București și Versoix, caz în care, crede Nistorescu sedus de propria sa ipoteză, și Regele și Ion Iliescu ar fi simpli pioni ai unui joc care îi depășește. Chiar dacă acționarul majoritar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
Nistorescu exagerează în micul său scenariu, în care mai curînd descoperim unele frustrări ale redactorului-șef al unui ziar în care jocurile sînt stabilite de acționarul principal. Să nu exagerăm! Dacă, țara noastră ar fi atît de importantă, încît problema reconcilierii Regelui cu Ion Iliescu să fie stabilită în cancelarii occidentale, n-ar sta astăzi România să primească semne de bunăvoință din partea Occidentului în privința integrării sale în NATO sau în Uniunea Europeană. Mai aproape de adevăr i se pare Cronicarului editorialul din ROMÂNIA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
Revoluționarilor, au demonstrat în fața Palatului Cotroceni. l La Paris și la Versailles, guvernele și parlamentele Franței și Germaniei au sărbătorit 40 de ani de la semnarea, de către Charles de Gaulle și Konrad Adenauer, a Tratatului de la Elysée, care a pus bazele reconcilierii franco-germane și a condus la o pace durabilă pe continentul european. Jacques Chirac și Gerhard Schröder au hotărât crearea unei Uniuni franco-germane. l Un seism cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter, produs în vestul Mexicului, s-a
Agenda2003-4-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280606_a_281935]