2,690 matches
-
a face față viitoarelor situații de instrumentalizare în cazul în care acestea ar apărea. Acest demers ar oferi un cadru stabil și gata de utilizare pentru a aborda orice astfel de situație în viitor și, prin urmare, ar face inutilă recurgerea la măsuri ad-hoc în temeiul articolului 78 alineatul (3) din TFUE pentru a aborda situațiile de instrumentalizare care intră sub incidența prezentei propuneri; ... 4. recomandă: a) evitarea suprapunerilor, ținând cont de faptul că există deja o propunere de Regulament privind
HOTĂRÂRE nr. 52 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255035]
-
prin simpla interpretare gramaticală a textelor analizate. ... 23. Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de
DECIZIA nr. 39 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254970]
-
specială, Editura Hamangiu, 2008, pag. 385). Ca atare, s-a arătat că este esențial pentru reținerea acestei variante agravate a furtului ca făptuitorul să ia decizia premeditată de a se masca pentru a se proteja în timpul sustragerii bunului. Astfel, recurgerea la procedeul mascării imprimă faptei o periculozitate sporită, făptuitorul premeditând asupra modului în care va săvârși infracțiunea și luându-și astfel o serie de măsuri pentru a nu fi identificat. Așadar, deși norma legală în discuție nu distinge după intenția
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
potrivit prevederilor art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „la ordonanțele de urgență preambulul este obligatoriu și cuprinde prezentarea elementelor de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare“ iar, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) teza finală din aceeași lege, „pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată, nefiind suficientă utilizarea procedurii parlamentare
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
apreciază că și acestea sunt neîntemeiate. În acest sens, se amintește jurisprudența Curții Constituționale, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a afirmat constant că principiul generalității legilor permite, ca tehnică-tip de reglementare, recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive care, deși ar servi unui grad sporit de certitudine, ar putea antrena o rigiditate excesivă a normei juridice (deciziilenr. 189 din 2 martie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
48. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Constituțională a statuat, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Astfel, s-a reținut că numeroase
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Codul de procedură civilă este aceea ca, și în cazul obligațiilor de a face sau de a nu face, care nu pot fi executate în natura lor specifică, în lipsa acordului debitorului, creditorul să poată totuși "forța" executarea directă, prin recurgerea la aceste "daune punitive" (Marian Nicolae, Drept civil, Teoria generală, volumul II, Teoria drepturilor subiective civile, Editura Solomon, București, 2018, pagina 196). ... 79. În sensul reglementării menționate, penalitatea este o sancțiune de drept procesual civil, ce constă în obligarea debitorului
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
instituie un sistem judiciar independent eficient pentru a asigura mijloace legale care să permită stabilirea faptelor, tragerea la răspundere a celor răspunzători și furnizarea unei reparații adecvate victimei. Un astfel de sistem poate, și în anumite circumstanțe trebuie, să includă recurgerea la legea penală. În contextul particular al pierderii de vieți omenești sau al rănilor grave suferite în legătură cu activități periculoase, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că o anchetă penală oficială este indispensabilă, având în vedere că autoritățile
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
pedepse impuse și, ca urmare, a numărului de deținuți. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că, încă din 1987, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat statelor membre să ia măsuri care vizează simplificarea procedurilor judiciare ordinare prin recurgerea, de exemplu, la procese sumare sau accelerate. Cu toate acestea, un principiu fundamental implică faptul că renunțarea la anumite drepturi procedurale trebuie întotdeauna, pentru a fi considerată eficientă în sensul Convenției, stabilită în mod neechivoc și însoțită de garanții minime
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
în această materie. Astfel, având în vedere derularea procesului legislativ, respectiv inițierea acestei ordonanțe de urgență în anul 2013 și supunerea spre dezbatere și adoptare prin lege în anul 2018, întrebarea care se pune este în ce a constat urgența recurgerii la această modalitate de legiferare, cu atât mai mult cu cât, în motivarea acesteia, adoptarea sa este pusă pe seama faptului că taxele judiciare de timbru sunt stabilite la nivelul anului 1997, actualizate în anul 2010. Prin urmare, așa cum
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109). ... 15. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
sau punctuale fie din proprie inițiativă, în raport cu aspectele constatate în activitatea secțiilor coordonate, fie în baza celor dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) coordonează activitatea secțiilor în scopul identificării divergențelor de jurisprudență care impun recurgerea la mecanismele de asigurare a unei practici judiciare unitare și iau măsurile necesare în vederea asigurării unei practici judiciare unitare în cazul divergențelor de jurisprudență ivite între secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... d) supun analizei Colegiului de conducere
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
pe care o riscă în virtutea acestora. Totodată, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
prevăzută de textul art. 906 din cod, notând că pe teritoriul țării funcționează 177 de judecătorii, existența a 22 de hotărâri care au tranșat divergent chestiunile de drept supuse dezlegării nu demonstrează formarea unei jurisprudențe neunitare, care să reclame necesitatea recurgerii la mecanismul recursului în interesul legii, însă constituie o împrejurare care indică posibilitatea apariției acesteia. ... 90. Se adaugă aici și opiniile teoretice exprimate de către judecători, ce reflectă aceeași abordare diferită și au aptitudinea, în lipsa pronunțării unei decizii de
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
analiza comparativă a textelor votate și adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră de reflecție și, respectiv, în forma votată și adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, că, în realitate, nici nu există deosebiri care să justifice recurgerea la procedura întoarcerii legii la prima Cameră sesizată. Dimpotrivă, formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului sunt cvasiidentice, intervențiile Senatului fiind minime. Acestea mențin complet nealterată substanța ideatică a textelor adoptate de Camera Deputaților și sunt destinate exclusiv asigurării
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
Indicați modul în care informațiile folosite au aptitudinea de a dăuna semnificativ intereselor întreprinderii afectate. 6.3. - discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia, prin alte mijloace decât cele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 11/1991 Detaliați acțiunile și descrieți mijloacele utilizate în scopul discreditării. Indicați calitatea
REGULAMENT din 28 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270479]
-
Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. ... 15. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
1) nu este obligatoriu pentru instanța națională. Articolul 5 (1) Traducerea în limba română a avizelor consultative, solicitate de instanțele române, este asigurată de Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin intermediul Institutului European din România sau prin recurgerea la servicii specializate pentru efectuarea traducerii din limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, în condițiile legii. (2) După comunicarea avizului consultativ de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului va solicita
LEGE nr. 173 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256035]
-
va stabili prin lege specială“. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Guvernul expunând argumentele care au stat la baza recurgerii la procedura constituțională a delegării legislative, atât în preambulul acestei ordonanțe, cât și în nota de fundamentare. ... 16. Astfel, se arată că: (i) nu a fost adoptată o lege specială pentru procedura insolvenței aplicabilă regiilor autonome, în conformitate cu prevederile
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]
-
toate statele lumii, având în vedere criza conductorilor electrici, intensificarea amenințărilor cibernetice venite dinspre spațiul estic și riscul real de pierdere și alterare a datelor guvernamentale generate de astfel de atacuri ce reprezintă abateri semnificative de la obișnuit și impun recurgerea la această cale de reglementare pentru evitarea aducerii atingerii interesului public, reținând faptul că una dintre direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale prevăzute în Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 89 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256832]
-
în infracțiuni pentru acele fapte care aduc o atingere gravă relațiilor sociale cu privire la protejarea pădurilor, sub toate aspectele sale, inclusiv protejarea unor elemente unice de biodiversitate. Prin dezbateri cu magistrații, trebuie identificate posibilitățile de eficientizare a controlului prin recurgerea la normele penale de drept comun, de exemplu, eliminarea unor infracțiuni din Codul silvic și includerea acestora în Codul Penal. Numeroasele modificări ale Codului silvic au limitat aplicabilitatea normelor penale, lipsind de claritate textele de lege, în special în cazul
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]