187 matches
-
dorința de [CP (pe Ion) a (pe Ion)nu-l vedea] 3.5 Analiza formală a inversiunii Analizele din secțiunile precedente conduc la formularea următoarei structuri a propoziției românești (concentrându-ne asupra domeniului flexionar și domeniului complementizator) (simbolul * notează caracterul recursiv al unor proiecții în structura de mai jos): (139) FORCEP qp FORCE 0 {TOPP* / FOCP / TOPP*} qp {TOP0 / FOC0 / TOP0} FINP qp FIN0 NEGP qp NEG0 PERSP* qp PERS0 IP {MOODP > TP > ASPP} qp I0 vP (VOICEP >vP..} qp v0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
programelor 9.2. Programe ce evidențiază rolul parametrilor 9.3. Programe care utilizează funcții și proceduri predefinite 10. Fișiere. Aplicații. 10.1. Noțiunea de fișier. Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Validare date 10.2. Fișiere text 11. Recursivitate 11.1. Prezentare generală 11.2. Funcții recursive 11.2.1. Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1. Prezentare generală 12.1.1. Problema celor opt regine 12.1.2. Generarea partițiilor unui număr natural 12.1
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Exemple la recursivitatea directă prin comparare cu metoda iterativa - factorial - șirul lui Fibonacci - cel mai mare divizor comun 11.3. Proceduri recursive - inversarea elementelor dintr-un șir - determinarea maximului și minimului unui șir - căutare binara 12. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 12.1. Prezentare generală 12.1.1. Problema celor opt regine 12.1.2. Generarea partițiilor unui număr natural 12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date 12.1.4. Labirint 12.1.5. Algoritm de acoperire
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
chirurgicală, radioterapie, radiochirurgie stereotactică, chimioterapie și corticoterapie. Deciziile terapeutice trebuie să fie în funcție de tipul, extinderea și radiosensibilitatea tumorii primare, de morbiditatea produsă și de numărul și localizarea metastazelor [1]. Tratamentul metastazelor cerebrale trebuie ales în funcție de factorii de prognostic (Clasa RPA - recursive partitionong analysis): tumora primară, vârsta, numărul și localizarea metastazelor, indicele Karnofsky (tabelul 4.10) [24]. Tratamentul medicamentos În lipsa oricărui tratament supraviețuirea pacienților cu metastaze cerebrale este sub o lună [25]. Tratamentul medicamentos cuprinde anticonvulsivante de tip Phenitoin, Carabamazepin pentru profilaxia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cărți de istorie, biografii ale oamenilor celebri, mituri și critici literare, au în comun o proprietate care îi miră pe logicieni, dar care celor mai mulți dintre noi ni se pare firească: adevărul acestor ansambluri de propoziții nu se definește în mod recursiv pornind de la adevărul propozițiilor individuale care le compun. Adevărul global al ansamblului nu se deduce imediat din valorile de adevăr locale ale frazelor prezente în text. [...] Pe deasupra, sensul unui text se poate desfășura pe mai multe niveluri [...]. Este deci inutil
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
introduce în enunțarea autorului enunțările altor subiecți. Însă nu trebuie să uităm că, la un nivel superior, de fapt, aceste opinii devin responsabilitatea naratorului care le raportează, în aceeași măsură cu celelalte elemente ale întâmplării. Acest fenomen de încastrare este recursiv: personajul-"locutor" poate, la rândul său, să raporteze vorbele unui personaj din propria sa povestire, și așa mai departe. Literatura picarescă oferă numeroase exemple de încastrare narativă de acest fel. Poziția autorului dramatic față de enunțurile personajelor sale este total diferită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să își asume o vină în privința căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sunt văzute de Wendt ca fiind dependente de identități. Multitudinea de interese pe care dorim să le realizăm poate determina reinventarea identității sociale adecvate pentru promovarea acestora. Relația dintre identitate și interese este probabil cel mai bine caracterizată ca fiind recursivă, urmând logica relației agent-structură.642 Chiar dacă principiile formulate de ICISS sunt logice și clare, par a nu avea aplicabilitate practică. În plus, din punct de vedere politic, responsabilitatea de a proteja nu este acceptată de majoritatea țărilor în curs de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții și grupuri nominale intercalate; nu are cuantificatori fără scriere 296. pohnpei OR Pohnpei (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian latină 297. polaba LM; Polonia, Germania (în NE actualei Saxonia de Jos); dispărută
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155, 176, 195, 196, 201, 205, 243
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Iași, fie de lucrări matematice ale unor autori străini sau români în Mathematical Reviews. G. Expuneri generale asupra unor probleme / domenii științifice (actuale la vremea respectivă dar rămase nepublicate) 72. Evoluția mașinilor de calcul (în colaborare), Iași, 1962. 73. Funcții recursive. Câmpulung Moldovenesc (cursuri de vară), 1964. 74. Problemă deciziei - expunere în fața unor ingineri ieșeni, Iași 1965. Lector univ. Ana TRIANDAF (1910-1969) Lectorul universitar Ana Triandaf s-a născut la 6 martie 1910 la Adjud. A urmat școală primară în Iași
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
să își asume o vină în privința căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să se găsească calea de a transforma o disjuncție, ireductibilă din punctul de vedere al gândirii simplificatoare, într-o unitate complexă. Pentru aceasta, e necesară integrarea noțiunilor antagoniste într-un meta-sistem care le angajează "în procesul unei bucle retroactive și recursive", transformându-le și făcând astfel asocierea lor productivă 856. Bucla conceptuală este, în opinia lui Morin, una dintre noutățile gândirii complexe, prin care este avansat un nou tip de joncțiune, un nou tip de unitate, unul în care nu reducția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
moarte în gândirea reductoare a științei de până acum, de genul "organizării", "eului" sau "ființei"858. Conceptualizarea complexă angajează ceea ce Morin numește "gândirea generativă"859. Macro-conceptele și asocierile conceptuale antagoniste pe care le solicită gândirea complexității funcționează numai prin "bucle recursive". O buclă de acest tip este o relație activă și retroactivă între două sau mai multe concepte care în mod obișnuit funcționează separat, în care legăturile nu se fac într-o singură direcție (de exemplu, de la subiect către obiect), ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că orice explicație, în loc de a fi reducționistă/simplifiantă, trebuie să treacă printr-un joc retroactiv/recursiv care devine generator de cunoaștere"860. Alte instrumente ale gândirii complexe sunt cuprinse în principiile care stau la baza noii paradigme. De-a lungul elaborării celor patru volume ale Metodei, Edgar Morin distinge trei principii: principiul dialogic, principiul recursiunii organizaționale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
principii: principiul dialogic, principiul recursiunii organizaționale și principiul holografic sau hologramic 861. Ulterior, lista se mărește, astfel că, în 1999, el vorbește de șapte principii ale gândirii complexe 862: principiul sistemic și organizațional; principiul hologramic; principiul buclei retroactive; principiul buclei recursive; principiul de autonomie/dependență; principiul dialogic; principiul reintroducerii cunoscătorului în întreaga cunoaștere. Dintre acestea, am reținut principiul dialogic, pentru că el vine cel mai mult în consonanță cu tema pe care o urmăresc. Principiul dialogic, spune Morin, este cel care permite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
celor heracleiteene. În aceste cazuri, este necesar un meta-punct logic de vedere, o metalogică în care contradicția să nu mai fie exclusă. Logica clasică este necesară, dar insuficientă gândirii. Ea nu poate supune legilor ei mișcarea dialogică a gândirii, buclele recursive, complexele hologramatice, solidaritățile, organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin limitative și este necesară înglobarea și transgresarea lor. În acest sens, Morin afirmă, contrar tradiției epistemologice, că logica trebuie să fie subordonată gândirii. Gândirea trebuie să transgreseze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
citită în orice ordine, oarecum în felul în care într-o enciclopedie cauți articolul care te interesează. Pe măsură ce se produce înaintarea în lectură se lămuresc unele teme insuficient dezvoltate inițial tocmai pentru că nu le sosise vremea. Dintr-o asemennea lectură recursivă sper să rezulte nu circularități, ci aprofundări și lămuriri. Dacă nu va fi așa, vina îmi aprține, firește, în totalitate. Gândul mi se îndreaptă cu recunoștință către prietenii, colegii sau studenții care au înntâmpinat cu interes și deschidere numeroasele mele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
excitației și deficiențele de control a impulsurilor ce creează tensiuni psihice, caracteristice TP antisociale, care e considerată ca având cea mai ridicată comorbiditate de acest gen. Problema se pune și în ce măsură consumul de alcool și substanță nu au un efect recursiv, direct toxic și prin favorizarea unor comportamente agresive ce conduc la microleziuni cerebrale repetate. Efectul psihozelor și mai ales al schizofreniei asupra personalității este de asemenea comentat. Încă din anii `70 HUBER a descris un defect de personalitate - schizoid - după
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]