128 matches
-
a mai observat, identificăm o tentativă de asociere dar și una de separare. Diferențierea scontată obține simptomatic o dispersare... polarizantă. Și radicalizantă. Procesul la care ne-am referit nu are limite. Sîntem tot mai preocupați, cel puțin în materia de redefinit a moștenirii literare, să nu lăsăm în suspensie mutații ce intervin ca rezultat al conviețuirii vechilor interpretări cu nevoi de clarificare reclamate de noile conexiuni culturale. Disciplină totalizantă, istoria literară s-a obișnuit cu reconsiderările. Nu sînt acestea exerciții de
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
structură și de personal, renunțarea la experimente, și vrea să susțină doar personalități culturale consacrate. ICR s-a preocupat în ultimii ani să etaleze experimente artistice, dar eșecurile nu sunt mai puține decât reușitele, consideră Andrei Marga. Obiectivul ICR trebuie redefinit, de la inițierea organizarea și dezvoltarea capacității asociative la producerea de valori. Promovarea limbii române în Europa devine o prioritate a mandatului Marga. Până acum, scrie Andrei Marga, ICR a avut o concepție neoromantică privind cultura, adică a acordat puțină atenție
Marga: ICR renunță la experimente și finanțează doar autori consacrați () [Corola-journal/Journalistic/81150_a_82475]
-
supercompetenta profesională corelata cu o surprinzătoare incompetență în materie de dragoste, moarte, viața familială (marele specialist în fizica atomică nu știe cum să reacționeze când află că soția lui vrea să divorțeze) etc. Cu un parti-pris similar este definit și redefinit, în repetate rânduri, pe urmele unor teoreticieni consacrați că Gianni Vattimo, Jean-François Lyotard sau Ihab Hassan, postmodernismul. Deși consideră compromițătoare ideea de progres, pe care o atribuie moderniștilor, Mircea Cărtărescu prezintă trecerea la postmodernism că pe un mare progres făcut
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Grupul Strauss, singurul producător internațional de cafea cu fabrică în România, a lansat “bijuteria coroanei”, cafeaua profesională TOTTI. Înconjurat de artiști, muzicieni, personalități din showbiz și antreprenori, brandul super premium de espresso italian a delectat simțurile invitaților cu o experiență redefinită a cafelei. Obținut prin selecția de boabe de cea mai bună calitate, din locații exotice din întreaga lume, TOTTI Caffè a făcut aseară o demonstrație de forță a originalității și autenticității universului TOTTI Caffè. Inovatorul rețetar TOTTI Caffè Renumitul mixolog
Grupul Strauss a lansat TOTTI CAFFÈ by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50992_a_52317]
-
protestantismul devenise dominant. Roma a încercat Contra-reforma, a încercat alianțe militare, dar nu mai era posibil. Atunci s-a hotărît: "Cuius regio eius religio", ceea ce era deja o spărtură, o negare reală și puternică a ideii europene imperiale. Europa trebuia redefinită, de data aceasta și într-un sens structural, teritorialo-politic. Aceasta s-a întîmplat abia în secolul al XVII-lea, după un secol de tulburări, cu pacea westfalică, prin care s-a încheiat războiul de 30 de ani, al cărui pretext
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
statele fondatoare, un alt cerc reprezentându-l zona euro și un alt cerc fiind reprezentat de celelalte state membre, a spus ministrul, apreciind că criza europeană a arătat că "statul social" creat de UE este "caduc și ineficient și trebuie redefinit". Reașezarea lumii arabe
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
al viitorului extrem. Dacă este posibil să existe egalitate în viitor, trebuie să știm să ascultăm și să ne adaptăm preocupărilor oamenilor. Acest lucru va fi dificil. Există multe contradicții pe care globalizarea le ridică și care trebuie aplanate sau redefinite. Dacă sunt optimist în ceea ce privește viitorul globalizării, noi cei din Occident trebuie să ne asigurăm că această nouă forță a civilizației este o forță în slujba obținerii bunurilor productive și nu doar un instrument de creare de noi piețe pentru consum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ar trebui să fie unul modest, sociologul Michel Crozier a ridicat o problemă crucială pentru econo-miile de piață contemporane. Atunci cînd prelevările obligatorii ating niveluri considerate disuasive, pare necesar, dacă nu de restrîns cîmpul de acțiune publică, cel puțin de redefinit formele acestuia. Dar dacă o astfel de constatare generală este larg acceptată, alegerile ce decurg de aici sunt departe de a fi evidente, mai întîi pentru că analiza economică nu conduce obligatoriu la un singur tip de soluții, articularea dintre piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a interdependențelor, creînd noi reguli ale jocului în relațiile internaționale. Între Stat și economie s-a deschis o prăpastie. Elemente care pînă acum mergeau împreună, cum sunt Statul, teritoriul, populația și avuția, acum evoluează separat. Astfel rolul Statului se cere redefinit și se caută o nouă ordine internațională concordantă cu diferitele interese ale statelor și grupărilor de state și noi instituții cu caracter global capabile să gestioneze noile realități. A devenit necesară o ordine pluralistă, incluzînd state, corporații, organizații internaționale, blocuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a culturii organizațiilor. Pe măsură ce s-a amplificat volumul afacerilor întreprinderilor și s-au dispersat centrele de activitate, controlul intern a căpătat noi valențe atât în concept, cât și în conținut. Conceptul de control intern a fost în permanență definit și redefinit, cel puțin în raport cu două aspecte, și anume: • descentralizarea activităților, ceea ce a condus la diversificarea activităților de control și la delegarea competențelor acestora în cadrul aceleași structuri; • amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în rețele meta-naționale continentale și poate deja planetare... Europa recompusă nu ar putea fi decît deschisă. Rusia asiatică va rezista, chiar și după eventuala secesiune a naționalităților islamice, și astfel, pe calea Estului rusesc, Europa va redeveni eurasiatică. Simultan, legăturile redefinite și înmulțite cu cele două Americi vor face să apară realitatea euramericană. Să nu uităm nici de faptul că Europa trebuie să se unifice cu sudul, pe calea Mediteranei care constituie și ea o comunitate istorică de destine -, cu continentul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
context, adică alege calea metateoriei. Testarea rezistenței conceptelor esențiale ale economiei ca suport al conceptelor extraeconomice de libertate sau proprietate, de gestiune a puterilor după ritualurile raționalității economice, schimbă nivelul circularității, dacă nu se limitează la o problemă de limbaj redefinit. Ceea ce complică socioeconomia este nu atât perspectiva și așa nebuloasă a modelului explicativ economic, pe cât este încărcarea temelor societale cu nevrozele interpretative ale Economiei, uneori cu semnificații falsificatoare sau lipsite de relevanță ca expresie perversă a simplificării („proprietatea este baza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
profesorul exercită influență atât asupra conținuturilor didactice, cât și asupra elevilor. Stilul său de predare (autoritar, democratic, laissez-faire) își pune amprenta asupra climatului educativ, naturii relației cu elevii, formării și motivării acestora etc. Nu doar disciplina predată de către profesor este redefinită, ci și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului (profesorului), întrucât depinde de implicarea personală a receptorului (elevului) și de nevoia lui de cunoaștere. Elevul, subiect activ în propria
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
copiii (când îi avem): "relația cu ei este esențială pentru că ne face să revenim mereu la copilul care există încă în noi" (p. 25); d. relația cu propriii noștri părinți: "aceste relații prea adesea ne consumă energia și trebuie permanent redefinite, reclarificate, reafirmate în noi limite", menționează J. Salomé (2002, p. 26). e. relația cu divinul, "cu acea parte care rămâne neatinsă în noi și ne unește cu infinitul" (idem, p. 26), cu absolutul, cu eternitatea, cu desăvârșirea. Relațiile intime Oamenii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
construirea textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural și ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale și de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre direcțiile sale fertile: critica orientată spre activarea cititorului (reader-reponse criticism); deconstrucția de inspirație galică, patentată metodologic peste Ocean; critica de orientare feministă; în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
cei ce au beneficiat de grațiile regimului, și cei ce au suferit din cauza lui etc. Orice linie de demarcație dispare. Proprietatea termenului devenit extrem de elastic trebuie deci restabilită. Iar expresia, supralicitată, rezistență prin cultură trebuie redusă la proporțiile sale reale, redefinită și reevaluată obiectiv. Operație nu chiar foarte simplă. în plus, între timp, noțiunea pare uneori chiar să se fi mondenizat. Intelectualitatea, lumea bine a culturii, ar fi făcut totdeauna parte de drept și de fapt din clubul select al rezistenței
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cred, un nou drum în istoria noastră a ideilor. Are deci de ales: Ann Arbor, Michigan, 1993, nu contest, de mare seducție, sau... 10. Cultura oficială, cultura alternativă I. Cultura oficială O nouă cultură română poate mai bine spus: regenerată, redefinită și reorganizată pe alte baze nu este posibilă fără împlinirea unei condiții esențiale: contestarea, despărțirea și definirea limpede a unei soluții alternative la cultura oficială dominantă. Ea a fost expresia directă a vechiului regim totalitar, cu toate urmările sale esențiale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru a înțelege multitudinea dezbaterilor contemporane și dezvoltarea cunoașterii în disciplina relațiilor internaționale este nevoie nu numai de o analiză istorică, ci și de una sociologică, asupra relației dintre practica și reflecția internațională. Aceasta este ideea pe baza căreia trebuie redefinit realismul. Ceea ce a devenit paradigmatic în legătură cu disciplina realistă a relațiilor internaționale este tendința unor teoreticieni - ca Morgenthau, de exemplu de a "impregna" SUA, noua și unica superputere occidentală, cu regulile societății internaționale, așa cum s-au dezvoltat și s-au răspîndit
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Waltz a încercat să salveze suprapunerea dintre teoria realistă și granițele disciplinei relațiilor inter-naționale. Alți realiști au ales o cale mai puțin academică. Ei au încercat să salveze suprapunerea dintre agenda în continuă lărgire a politicii internaționale și un realism redefinit. În timp ce teoria lui Waltz a reacționat la dezordinea disciplinei restrîngînd "plasa" globală la componentele sale clasice, alți realiști au acceptat provocarea și au pornit să-și redefinească categoriile centrale ale teoriilor, cu scopul de a cuprinde o parte cît mai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
permanentă având ca sarcină să elaboreze recomandările în probleme de politică externă" și "Un secretariat unit", care reunea reprezantanti ai statelor participante (Filip: 2007, 65). În 1969, acestor organisme li s-a adăugat un "consiliu militar": securitatea "lagărului socialist" trebuia redefinită după evenimentele din 1968. Consiliul avea un rol consultativ, care nu implica însă RSR (Jones: 1981: 133). Mai apare, aproximativ în aceeași perioadă, și un "directorat politic", având rolul de a preveni tendințele centrifugale ale membrilor pactului, în sensul adoptării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cel puțin pentru o cincime (reprezentând persoanele cu nivel ridicat al veniturilor), problemele materiale ale vieții sunt rezolvate și, prin urmare, interesul lor se Îndreaptă către chestiunile mai profunde ale calității vieții. MacPherson argumentează, la rândul său, că proprietatea trebuie redefinită pentru a include „dreptul la un venit imaterial, un venit care să includă dreptul de a se bucura de o viață de calitate”15. El sugerează că „un astfel de venit poate fi presupus ca fiind dreptul de a participa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ființele umane Încearcă să submineze valoarea intrinsecă a naturii sau să manipuleze și să redirecționeze țelul și ordinea sa pentru a se potrivi cu interesele lor proprii, ei acționează cu aroganță și Împotriva lui Dumnezeu Însuși. Ideea de „stăpânire” este redefinită, oferindu-i-se sensul de „supraveghere/ângrijire”. Ființele umane trebuie să acționeze ca Îngrijitori ai lui Dumnezeu aici pe Pământ, Îngrijind În loc de a exploata și distruge creația Sa. În noua ordine religioasă, oamenii sunt atât parte din natura, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Keyser (1993), Kratzer (1993)42, Chomsky (1995), devenind curentă ideea că argumentele externe nu sunt proiectate ca adevărate argumente ale verbului, ci sunt argumente ale unei proiecții verbale ușoare, care domină domeniul VP. Alexiadou (2001: 16) rezumă proprietățile proiecției v (redefinite succesiv în scurta istorie a conceptului), așa cum apare la Kratzer (1994)43, Chomsky (1995), Harley (1995), Marantz (1997)44, Arad (1999)45: (a) locul agentivității: v conține trăsături relevante pentru legitimarea și interpretarea argumentelor externe; (b) conține trăsături legate de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
societăților umane. Ea scoate în evidență nu numai de ce sunt ele așa cum sunt, dar și care sunt forțele care le pun în mișcare și, totodată, în ce direcție. Deși mișcarea istorică prezintă numeroase contradicții, sensul ei progresiv este clar. Astfel, redefinit, conceptul de progres era pentru Marx pe deplin acceptabil și suficient, totodată. În paralel cu teoria marxistă, aproximativ pe la mijlocul secolului al XIX-lea și în ultima sa parte, tinde să se cristalizeze o teorie distinctă a dinamicii în timp a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
limbii sau al unei înrudiri psihice imaginare cel puțin. Acest prealabil a lipsit în Europa Centrală și Orientală de dinainte de 1939 din cauza recompunerii artificiale operate prin tratatele de pace, ca și datorită măsurilor centralizatoare ale conducătorilor din majoritatea țărilor astfel redefinite. Mai direct spus, năzuințele centralizatoare, voința de a da naștere unor noi patrii transetnice dintr-un condei, iată factori ce au provocat catastrofa, împingînd la extrem incandescența identităților micro-naționale care se simțeau foarte nesigure. Acești factori sînt revelatori pentru ura
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]