7,010 matches
-
de sub control; reîntoarcerea unei democrații economice adică «poporul unei țări să-și poată controla propria-i viață economică », fiindcă altfel «țara devine o colonie »; înlocuirea actualelor surse energetice costisitoare și în curs de epuizare, cu altele noi, ieftine, abundente, recuperabile; redistribuirea, reangajarea și utilizarea integrală a forței de muncă disponibile; încurajarea planificării economice și sociale, regionale, statale, locale; accelerarea democrației anticipative.” Din păcate, o mare parte din economia națională este controlată de cercuri financiare dubioase, care și-au sporit imperiile într-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nevoie de sacrificii mari, întrucat logică piețelor ar impune ajust...rile necesare la un micro nivel, într-un mod incremental. Dar corpusurile societale nu funcționeaz... dup... o asemenea logic... simplificatoare. Societ...țile moderne au piețe reglementate și procese ample de redistribuire de resurse și venituri. Capacitatea de ajustare la șocuri nefiind egal distribuit..., poverile sunt diferit resimțite de grupurile și categoriile sociale. Iar rezistență la schimbare este o tr...s...tur... a tuturor sistemelor sociale, inclusiv a celor bazate pe mecanisme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cazuri similare spun multe...). Tr...im într-o lume ce cunoaște impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale (ICTs); acestea afecteaz... relațiile comerciale, accelereaz... dimensiunile globaliz...rii și schimb..., uneori radical, ierarhiile economice (ascensiunea Chinei și a Indiei). Tr...im o redistribuire a puterii economice în lume, care, deși are loc lent, este vizibil.... De aici, rezult... îngrijorarea vest-europenilor și chiar a nu puține firme americane. B...ț...lia pentru competitivitate atinge accente paroxistice și se împletește cu cea pentru controlul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
122 Factorul populație reabilitat / 131 Partea a doua Ca răspuns la provocări: solidaritate și prevedere / 149 Capitolul V Reînnoirea politicilor familiale / 151 Politici familiale și evoluții recente ale contextului demografic / 153 Diversitatea politicilor familiale în Franța / 157 Politica familială și redistribuirea veniturilor. Dezbatere asupra coeficientului familial / 162 Politica familială și echitate orizontală. Dezbatere asupra costului întreținerii copilului / 168 Politica familială și locul de muncă. Modalități de supraveghere a copiilor / 174 Vedere de ansamblu asupra politicilor familiale în Europa / 180 Capitolul VI
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politice globale în sânul cărora celelalte state, instituțiile lor politice, întreprinderile lor economice și oamenii lor de știință și alți experți trebuie să opereze" face din Statele Unite actorul cu cea mai ridicată putere structurală (Strange, 1988, pp.24-25). Aspecte geo-economice Redistribuirea populației și a bogăției pe plan mondial afectează ierarhia puterilor. Astăzi, finanțarea deficitelor americane este tributară sistemului de economisire chinez și japonez. De asemenea, a-și impune conceptele despre drepturile omului și democrație este cea mai neînsemnată competență ce afectează
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politice a societăților moderne. Raporturi de forță politice ar duce astfel la gestiuni publice destinate în întregime bunăstării celor mai în vârstă. Pensionarii formând un lobby cu vederea scurtă ar avea drept obiectiv să păstreze ca atare un sistem de redistribuire deosebit de generos în privința lor, dar amenințând echilibrul pe termen mediu și lung (Van Parijs, 1999). Comportamentul lor electoral iresponsabil ar penaliza tinerele generații mai puțin numeroase și mai puțin reprezentate. Viriot Durandal remarcă totuși că pensionarii nu constituie un ansamblu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cel al scăderii natalității ce are un efect imediat asupra familiilor și configurațiilor familiale. Vom putea apoi pune în valoare diversitatea politicilor familiale ce caracterizează Franța. Atunci va fi posibil să distingem punerea în practică a acestor politici în optica redistribuirii veniturilor (dezbatere asupra factorului familial) sau în optica unei mai mari "echități orizontale" (dezbatere asupra calculării costului copilului) și, în sfârșit, să se pună accentul pe legătura dintre numărul copiilor și locul de muncă (feminin, în special) și asupra capacității
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copii permite femeilor de a-și rezolva pensionarea înaintea vârstei ce corespunde dreptului comun. Într-o funcție publică, de exemplu, după cincisprezece ani de serviciu efectiv, femeile aflate în acest caz pot beneficia de dreptul la pensie. Politica familială și redistribuirea veniturilor. Dezbatere asupra coeficientului familial Politica familială poate avea drept obiectiv să contribuie la echitatea verticală și pentru aceasta ea tranzitează prin fiscalitate. Majoritatea impozitelor iau în calcul dimensiunea familială pentru calculul contribuțiilor, cu excepția notorie a contribuțiilor sociale (CSG, RDS
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și conservă distanțele verticale dintre venituri. Faptul de a plafona coeficientul, cum se întâmplă în Franța din 1981, are drept urmare impunerea unui impozit mai ridicat pentru familiile ale căror venituri sunt mai mari. Acest coeficient joacă și un rol de redistribuire. Să mai remarcăm totuși că veniturile scutite de impozit cum sunt alocațiile familiale contribuie și la compensarea costului întreținerii copilului, dar aceste venituri nu induc distorsiuni în fiscalitate. Sistemul de părți este totuși criticabil, căci scările de echivalență ale INSEE
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în general de vârstă matură iar veniturile cresc cu vârsta. Mai mult, jumătate din gospodăriile fără copii sunt persoane izolate, deseori situate în coada distribuirii veniturilor. Dacă luăm în considerare faptul că un copil dă naștere la responsabilități, veniturile înainte de redistribuire sunt mai mici pentru familii decât pentru media gospodăriilor. Aceste constatări nu trebuie să ascundă faptul că aceste configurații familiale variază în totalitate și că norma este mai degrabă o eterogenitate decât o omogenitate a structurilor familiale. De exemplu, se
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii 97 100
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii 97 100 Cupluri cu 3 copii 75 88 Cupluri cu 4 copii sau mai mult
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii 97 100 Cupluri cu 3 copii 75 88 Cupluri cu 4 copii sau mai mult 54 73 Familii monoparentale cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sau mai mult 54 73 Familii monoparentale cu 1 copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai mult de redistribuire decât gospodăriile fără copii, dar aceste ajutoare nu compensează niciodată întreținerea copiilor. Gospodăriile cu copii, oricare ar fi numărul lor, au totdeauna un nivel de trai inferior celui al gospodăriilor fără
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai mult de redistribuire decât gospodăriile fără copii, dar aceste ajutoare nu compensează niciodată întreținerea copiilor. Gospodăriile cu copii, oricare ar fi numărul lor, au totdeauna un nivel de trai inferior celui al gospodăriilor fără copii. Această constatare este o invitație la aprofundarea în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșterea progresivă a alocațiilor familiale în funcție de numărul de copii induce un ajutor mai consecvent pentru familiile cele mai modeste care deseori sunt cele care au și cel mai mare număr de copii. Invers, sunt considerate în general ca fiind împotriva redistribuirii anumite ajutoare care tranzitează prin impozit, nu în ceea ce privește modalitatea de concepție a acestor ajutoare, ci pentru că ele nu se adresează decât familiilor ce sunt impozabile și care au deci resurse superioare mediei resurselor menajurilor. Politica familială și echitate orizontală. Dezbatere
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vizează mai ales munca, dacă în Regatul Unit, ea vizează lupta împotriva sărăciei, în Franța ea vizează natalitatea. Politica familială franceză are trei obiective amestecate care o fac greu de descifrat: un obiectiv legat de încurajarea natalității, un obiectiv de redistribuire orizontală ce vizează compensarea costului întreținerii copilului și un obiectiv de redistribuire verticală via ajutoare acordate celor mai puțin avute familii. Femeile nu sunt considerate persoane casnice, ca în Europa de Sud, nici lucrătoare în toată regula, cum se întâmplă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sărăciei, în Franța ea vizează natalitatea. Politica familială franceză are trei obiective amestecate care o fac greu de descifrat: un obiectiv legat de încurajarea natalității, un obiectiv de redistribuire orizontală ce vizează compensarea costului întreținerii copilului și un obiectiv de redistribuire verticală via ajutoare acordate celor mai puțin avute familii. Femeile nu sunt considerate persoane casnice, ca în Europa de Sud, nici lucrătoare în toată regula, cum se întâmplă în Europa de Nord, sunt mame de familie având o activitate profesională. Când devin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ar păstra nivelul de trai al familiilor. Raportul are în vedere și o elasticitate pozitivă a fertiliității în ceea ce privește politicile de incitare fiscale, ceea ce nu este confirmat de toate studiile (Landais, 2003). Un "domeniu vertical" corectează inegalitățile dintre familii. Politica de redistribuire a veniturilor ar trebui să țină seama mai mult de mărimea lor. Reforma CSG, ridicarea tranșei inferioare a impozitului pe venit sau renunțarea la impozitarea dobânzilor pe împrumuturile legate de mărirea locuinței ar susține și ar încuraja familiile cu mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
venit cât și impozite locale. Evident, tranșele de vârstă la indicii de nepotrivire cei mai ridicați în privința veniturilor primare (1,28 pentru cei de 45 la 54 de ani, de exemplu) își văd indicii respectivi reduși sub efectul veniturilor de redistribuire ale statului. Trebuie să subliniem faptul că politicile publice (resurse sociale și fiscale) au ca efect reducerea inegalităților între generații nu din cauza vârstei persoanelor, ci din cauza faptului că veniturile primare sunt mai mari pentru tranșele de vârstă ale persoanelor active
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
decât pentru celelalte. Aceste ameliorări relative ale poziției uneia sau altei tranșe de vârstă ascultă de logica redistributivă proprie oricărei societăți democrate avansate. Să remarcăm totuși că transferurile private, adică întrajutorarea familială, au rolul de a contribui mai mult la redistribuirea veniturilor decât transferurile publice numai pentru tranșa de vârstă mai mică de 25 de ani. Indicele de nepotrivire al acestei tranșe de vârstă progresează cu 6 puncte de procentaj cu ajutorul resurselor sociale publice, progresează cu 4 puncte de procentaj cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedreaptă pentru ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă și reierarhizări politice ale importanței muncilor. Când autoarea lucrării numește maternitate haiducească opțiunea femeilor din România de a avea copii fără un partener legal sau măcar un concubin care să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unor țări cu lungă tradiție de corecție social-democrată a inegalității șanselor, precum și prin politicile liberalismului bunăstării generale, în locul celor strict egoiste ale unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte mulți și adesea din categorii aberante. Tranziția noastră a fost preponderent o competiție pentru statutul de „victimă privilegiată”, iar în această competiție femeile au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
piață 26. Acestea se regăsesc ca model de funcționare în toate sferele sociale, inclusiv cele legate de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este ca oamenii să fie stimulați să facă eforturi directe pentru bunăstarea lor. Ajutoarele oferite sunt modeste, punctuale, menite să amelioreze o situație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi amintită practica salariilor compensatorii pentru cei disponibilizați în diverse ramuri industriale. Statul a încetat să fie paternalist-protectiv față de femei, însă a rămas astfel față de bărbați, care s-au dovedit „fiii favoriți” ai tranziției, cel puțin ca venituri provenite din redistribuirea bugetului public (M. Miroiu, 2004, p. 237). Femeile mature și cele vârstnice au cunoscut experiența dependenței față de stat, iar cele tinere trăiesc experiența dependenței față de bărbați, pentru supraviețuirea în perioada de tranziție (2/3 dintre femeile tinere fie nu aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]