144 matches
-
dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră...ce sântu pe Ulița Chervăsăriei.” Iaca și o danie care nu-i de ici de colo. La 1 ianuarie 1703, Constantin Sevastos, fiul lui Iacov Sevastos, lasă prin testament mănăstirii Trei Sfetite moșia Rediul lui Tatar de lângă Iași. Altă danie de seamă, făcută la 16 sept. 1744 (7253), este satul Bălănești din ținutul Tutova. Motivul; foștii stăpâni ai moșiei au fost înmormântați la această mănăstire. Acestor danii li se mai adaugă: un pogon și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
loc din mahalaua Curelarilor, lângă Scoala jdovească. - Până aici, cumpărăturile mănăstirii au fost modeste. Înainte de 1 sept. 1705 (7214) Ioanichie, egumenul mănăstirii Aron Vodă, cumpără de la Constantin postelnic „ficiorul Aldii postelicul” o bucată de loc de la Prisăci numită Valea și Rediul Aldii. Acest loc nu era te miri ce. Era o moșie adevărată. - Nici o vie cu pomet nu-i un lucru de nebăgat în seamă, mărite Spirit. - Da’ ce zici de faptul că la 12 mai 1651 (7159) Vasile Lupu voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iaste de față.” - Se vede treaba că măicuțele se gospodăreau cu mulă chibzuială. - Iată însă, mărite Spirit, că necazurile călugărițelor de la Socola pot veni de unde nu te aștepți. Tocmai din partea slujitorilor domnești, care s-au așezat pe moșiile Iezăreni și Rediul lui Tatar, fără să dea socotală nimănui. Însuși vodă Grigorie Ghica este nevoit ca la 12 aprilie 1739 (7247) să poruncească: „De vreme ce șidere voastră să află pe locurile Socolii, să căutați, dară, vădzând carte domnii mele, să vă tocmiți și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja pe la 1620, asta nu aflasem. Si a avut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie volnic a-i certa și a-i dezbrăca și a lua ce ar găsi la dânșii. Iar care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se par un lucru atât de ușor, încât se numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și pleacă în refugiu, la Moșna, în județul Vaslui. Mama fiind gravidă în ultima lună, de emoții și de zdruncinături, naște pe cel de - al șaptelea copil. Ce să facă proaspătul tătic ? Întoarce căruța și o ia înspre casă, la Rediul Aldei. Întâlninduăse cu soldații ruși care, fără de mi lă, nu țin cont de rugămințile părinților, dau jos copiii, iau căruța, iar familia astfel deposedată plecă mai departe pe jos. Când ajung spre seară acasă, găsesc totul devastat, camerele goaleăgoale, doar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei care se ajută singuri. Repetatele inundații (2005, 2006, 2008) și cele de acum, pustiitoare și tragice, ar fi fost mai puțin catastrofale, dacă tu, cap sec și bleg, nu rădeai pădurile din amonte, nu puneai toporul pe lunci și rediuri, mai dădeai câte un hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai ales când mă gândesc că va trebui să-ți fac
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-au efectuat în special pe versanți, culmi mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o moară. Ceea ce era caracteristic pentru întregul teritoriu românesc se reflectă și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea lua liber lemne de foc, de construcție, să pască vitele, să crească porcii, să facă lăzuiri și curături. Proprietarii au vrut să reglementeze exploatarea pădurilor, impunând „pădurile oprite”, limitând în aceste „păduri oprite” pășunatul vitelor și creșterea porcilor. Numai rediurile și dumbrăvile puteau fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grijă legată de furajare și stabulație. Vitele erau obișnuite să stea sub cerul liber, să-și caute singure hrana, rezistau numai cele cu un potențial genetică mai mare, care era transmisă urmașilor. Și porcii creșteau în stare de sălbăticie prin rediuri, runcuri și pădurile de fag, consumând ghinde, fructele de pădure, rădăcinile și tuberculii unor plante. Erau sacrificați în tot timpul anului, deoarece reglementările unei alimentații creștinești s-au impusă mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică prin păduri și prin rediuri) era deosebită de vița altoită (nobilă) care se cultivă acum. Vița autohtonă era de calitate superioară (renumitele vinuri de Cotnari din care a băut țarul Rusiei, Petru cel Mare, când a venit la Iași, în 1711, și domnitor era Dimitrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și trâmbițași să sune semnalul luptei dinspre dealul Rediului, ca Soliman să creadă că acolo-i grosul oștirii moldovene și să-și împingă armia cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin smârcuri în ușor dezgheț. Spre norocul românilor, Soliman s-a purtat
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri... satul pe Prut, unde a fost Ștefan Negrul, si o seliște la Sărată, la rediul lui Terchilă și unde a fost Fîntînă lui Afendicici și jumătate din Jemăroaia, partea de sus. Toate acestea mai sus scrise să le fie lor de la noi uric cu tot venitul, lor și copiilor lor și nepților lor și strănepoților
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Bălășești ● ● 607. Berești-Meria - ● 608. Brăhășești ● - 609. Cavadinești ● 610. Corni ● 611. Corod ● ● 612. Cuca - ● 613. Cudalbi ● - 614. Drăgănești ● - 615. Gohor ● ● 616. Jorăști - ● 617. Liești ● - 618. Matcă ● - 619. Măstăcani ● 620. Movileni ● - 621. Munteni - ● 622. Nicorești ● ● 623. Pechea ● ● 624. Piscu ● ● 625. Priponești ● - 626. Rediu - ● 627. Schela ● - 628. Slobozia Conachi ● - 629. Sucevei ● ● 630. Șendreni ● - 631. Tulucești - ● 632. Tepu ● ● 633. Valea Mărului ● ● 634. Vânători - ● 635. Vlădești ● ● Giurgiu Orașul 636. Bolintin-Vale ● - Comună 637. Bolintin-Deal ● - 638. Bucșani ● - 639. Bulbucata ● - 640. Călugăreni ● - 641. Clejani ● - 642. Colibași ● - 643. Comana ● - 644
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Miroslovești ridicat ● - 531. Mogoșești ridicat ● - 532. Mogoșești-Siret ridicat ● - 533. Moșna ridicat ● - 534. Moțca ridicat ● - 535. Movileni ridicat ● - 536. Oțeleni ridicat ● - 537. Plugari ridicat ● - 538. Podu Iloaiei ridicat ● - 539. Popești ridicat ● - 540. Popricani ridicat ● - 541. Probota ridicat ● - 542. Răducăneni ridicat ● - 543. Rediu ridicat ● - 544. Românești ridicat ● - 545. Ruginoasa ridicat ● - 546. Scânteia ridicat ● - 547. Schitu Ducă ridicat ● - 548. Scobinți ridicat ● - 549. Sinești ridicat ��� - 550. Șirețel ridicat ● - 551. Stolniceni-Prăjescu ridicat ● - 552. Strunga ridicat ● - 553. Șipote ridicat ● - 554. Tansa ridicat ● - 555. Târgu Frumos ridicat ● - 556
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
care a fost livadă la prisacă,...acea prisacă se numește Balica”. Trebuie să mai vorbesc și despre dania făcută de Petru Șchiopu voievod la 18 decembrie 1589 (7098). El dăruiește mănăstirii „Galatia” braniștea Miroslavei „și cu loc de prisacă în rediu”. Deși Aron Vodă a fost numit „cel Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și Cirișnovățu, și giumătate de sat de Movileni pre Jâjâoara, și acele trei fălci de vie de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbesc despre un grămătic; știi doar că și eu am fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo... Ei știau carte în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al izvoarelor limpezi ca cristalul, cântecul farmecător al privighetorilor, șuierul ciocârliilor ce sfârâie zburând sprinten, gungurirea și cântecul celorlalte păsări în dumbravă și rediuri sânt desigur atracții îndestul de puternice și ademeniri irezistibile, pe cari nu trebuie să le respingi de dragul unui folos mic sau poate numai fictiv. Idilice s-ar părea asemenea cuvinte de înduplecare în mijlocul războiului și totuși fură ascultate pe deplin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare ce aparțin Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Privit de pe Dealul Repedea, acest ansamblu de înălțimi și văi are aspectul unui larg amfiteatru natural. Spre nord se desfășoară dealurile: La Coșări-200 metri, Rediului - 200 metri, Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]