264 matches
-
trezi cam însingurați apologeții dreptei, ai capitalismului, ai liberei concurențe, ai acumulării nelimitate de proprietăți"37. Cărturarul - altminteri un marxist foarte deschis către nuanțe și "ospitalier" - atunci când se referă la intelectualii din cealaltă parte a eșichierului cultural-politic vădește un straniu reducționism: pare că pentru memorialist există doar dreapta, nu și centru-centru dreapta; în plus, este aproape obligatoriu ca un om de dreapta să conteste automat raționalismul și revoluția franceză, alături de marxism, Ianoși neluând în calcul singularizarea marxismului ca ideologie indezirabilă. Atașamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și militare. Acest model s-a stabilit în secolul al XIX-lea și a fost reînnoit la începutul secolului al XX-lea, fiind asociat școlii de gândire pozitiviste, curent de idei caracterizat prin anumite trăsături, cum ar fi: experimentalism, obiectivism, reducționism. De fapt, modelul în speță răspundea la trei cerințe fundamentale, explicate în operele lui Auguste Comte: ruptura cu metafizica, clasificarea rațională a științelor, emanciparea filosofiei de disciplinele particulare, cum ar fi psihologia și sociologia. În acest sens, Auguste Comte a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Le nouvel esprit scientifique, introducând o reflecție originală despre funcțiile epistemologice ale constructivismului, apariție editorială aproape simultană cu studiul La construction de réel chez l'enfant (1937) a lui Piaget. Astfel, celebrul capitol "o epistemologie non-carteziană" contestă primatul metodologic al reducționismului în elaborarea cunoașterii, iar prin această descoperire se realizează practic desacralizarea carteziano-pozitivismului, care era de mult timp instituționalizat. Formula lui Bachelard: Nimic nu este dat. Totul este construit", dă marca noului spirit științific, unde orice cunoaștere este un răspuns la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Potrivit acestor proceduri, procesele cognitive pun în aplicare mijloace adaptate la scopurile propuse pe baza unor experiențe anterioare. Forța paradigmei epistemologiei constructiviste constă în capacitatea sa potențială de a recupera bogăția cunoștințelor certificate științific de la epistemologiile pozitiviste și realiste, respectiv, reducționismul determinist. Tocmai această diversitate a paradigmei epistemologiei constructiviste, pe fondul validității ipotezelor fondatoare și în funcție de experiențele cognitive ale subiecului, duce la crearea unor discipline diferite. Ceea ce legitimează epistemologia constructivistă în cadrul principului de inteligibilitate este faptul că se sesizează unul din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
concret, este vorba despre recunoașterea contribuțiilor contemporane în paradigma epistemologiei constructiviste, prin care știința și societatea se construiesc în relațiile de cunoaștere ale omului cu universul. Prin noile schimbări, susținătorii epistemologiei constructiviste s-au opus principiilor epistemologiilor pozitiviste și realiste: reducționismul metodologic și logicismul formal. 1.2.5. Metodele epistemologiei constructiviste Epistemologia constructivistă propune realizarea unei baze metodologice coerente pentru reconstrucția istorică a faptelor sociale, pentru studierea evenimentelor trecute și prezente, a experiențelor și practicilor care s-au întâmplat în timp
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
politici de apărare. În esență, conținutul politicii de apărare este dat de opțiunea unui stat de alocare a unui buget pentru resursele și cheltuielile necesare pentru funcționarea unui sistem militar. A identifica acest ansamblu de politici publice nu implică nici reducționism, nici absența articulațiilor cu alte dimensiuni ale politicii externe. Apărarea nu se confundă cu puterea unei țări în relațiile internaționale (puterea comportă alte dimensiuni), iar politica de apărare nu se confundă cu politica externă. Pregătirea și echiparea forțelor militare implică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
punct de vedere moral, o dată ce opera cu dușmani ai neamului, fie din atașament pentru „știință” ca substitut absolut al moralei și politicii, visând la o tehnocrație luminată, ce gândește „monist” În locul indivizilor și spre binele lor. Comunismul a avut propriul reducționism: partidul, „factorul conștient al societății noastre”, extindea rolul politicului În formă totalitară ca substitut de morală și știință. Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsătc "Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune \: ingrediente lipsă" Maria Bucur trăiește Între două lumi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
comunități virtuale religioase induce inevitabil senzația de déjà-vu. Multe dintre website-urile cu conținut religios oferă același tipar de informații, reducând interacțiunea la minimum și păstrând o structură rigidă (Hojsgaard & Warburg, 2005). Prezența organizațiilor religioase pe Internet le poate împinge către reducționism, superficialitate, nerealism. Astfel, varietatea perspectivelor și ideilor riscă să fie ușor îngrădită de șabloane www. 5. Paradoxul autenticității Încercarea de a oferi un nou spațiu de exprimare și experimentare a trăirilor spirituale și evenimentelor religioase se lovește de problema autenticității
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
trădează foarte bine marile deficiențe ale povestirii istorice didactice, în care hazardul, devenirea, jocul, "creșterea" oamenilor și a ideilor par complet inexistente, pentru ca totul să se subsumeze, disciplinat și retroactiv, efigiei prestabilite. Fără premeditare, copiii au identificat și ocolit aceste reducționisme, propunând o citire de-a-ndoaselea a istoriei: Ștefan a fost "Mare", pentru că așa a hotărât el să fie, în condițiile date, cu turcii care "veneau în fiecare zi". Celor mari le este mult mai greu să și-l imagineze pe Ștefan
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
simbolică ce nu prea trebuie decupată în felii (în rituri, dogme, instituții...), ci percepută global, „ca o activitate culturală totală ce se exprimă în diverse limbi”. religia are ritmul ei specific, propriile legi și mecanisme funcționale. Roger Bastide a refuzat reducționismele marxiste, structuraliste, psihanalitice. Sociologul francez practică și o distincție de acum clasică între sacrul sălbatic și sacrul domesticit. Primul era domesticit în comunitățile tradiționale prin transă. În Occident, sacrul domesticit se dezagregă eliberând sacrul sălbatic. Exemple: cultul vedetelor, al VIP
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de exemplu, în foarte scurtul și extrem de corozivul roman al fraților Strugațki "A doua venire a marțienilor" din 1968. 370 Radu Pavel Gheo, op. cit., p. 145. În România comunistă, literatura "de anticipație tehnico-științifică" a fost favorizată de către discursul oficial, combinând reducționismul cu o elementară strategie de inserție în programul etnopedagogic. Sorin Antohi, op. cit., p. 30, nota 51. 371 Jean-Bruno Renard, Science-Fiction et Extraterrestres. Bibiographie Thématique, p. 145. 372 Ibidem, p. 146. Anumite teme SF au devenit chiar credințe, vehiculate și de către
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul că, în opinia lor, nu numai că textul nu are existență teoretică, ci și discursul care, redus la unitățile componente, nici măcar nu merită un studiu specific: Discursul [...] nu este o categorie naturală pertinentă din punct de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de subiectul nostru. Pentru noțiunea de interdiscurs, deja comună în cîmpul analizei discursului, precum și în altele utilizate aici, recomand Dictionnaire d'analyse du discours (Charaudeau & Maingueneau, Seuil, 2002). 4 8 9 Această pragmatică se caracterizează și prin alt tip de reducționism: reducerea tuturor faptelor lingvistice observate la principiul pertinenței, împrumutat de la Dan Sperber și Deirdre Wilson, Relevance, Oxford, Blackwell, 1986. 5 10 11 6 1 Problema este abordată în două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
serie nouă, nr. 43/247), anul VII, 28 oct. 2002) și de Uniunea Intelectualilor Români la 20 febr. 1934, în Mircea Vulcănescu, Tînăra generație, ed. cit., pp. 110-140. 52 Exegeza operei lui Vulcănescu nu a eludat însă tendința unui anume reducționism al autorului atunci cînd opune două Românii (cea rurală și cea urbană, ultima atrăgîndu-i o împotrivire am spune eminesciană) și substituie relația dintre grupuri sociale cu aceea dintre etnii v. textele "Cele două Românii", Dreapta, nr. 2, 11 dec. 1932
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului la fenomene similare celor naturale presupune un reducționism păgubos din mai multe puncte de vedere: • în primul rând, știința curriculumului nu poate fi inclusă în ceea ce epistemologii au numit Naturwissenschaften, întrucât fenomenele și procesele educative și curriculare nu sunt strict deterministe. Nu pot fi studiate prin relația „cauză-efect
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clasice ale voinței, conștiinței individuale, către aspecte care în sens strict sunt non-voliționale și non-raționale. Dar dacă la Freud acest non-rațional se găsea undeva în individ, la Durkheim este în afara acestuia, în comunitate. La Durkheim se remarcă un fel de reducționism inversat unul care ia unele dintre cele mai adânci stări ale individualității de exemplu, credința religioasă, voliția, impulsul suicidal și le explică în termeni ce sunt în afara individului, în comunitate și în tradiția morală. Astfel, "crima, nebunia, religia, moralitatea, competiția
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a explicită comportamentul unui grup prin intermediul studiului psihologic al membrilor s)i este una de factur) reducționist), ca și efortul de a înțelege politică internațional) prin prisma studierii birocraților și a birocrațiilor din plan intern. Probabil exemplul clasic de reducționism a constat în r)spândirea de alt)dat) a obiceiului de a înțelege organismele prin dezasamblarea lor, și prin aplicarea cunoștințelor și metodelor fizice și chimice în examinarea p)rților acestora. Esențial pentru abordarea reducționist) este deci faptul c) întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
echilibru, cu o caracteristic) structural) internațional), distribuția capabilit)ții. Primul este un element ce ține de structură național), dac) este în vreun fel element structural. Deoarece Galtung include, în structura să internațional), un atribut național, abordarea să se apropie de reducționism. Conceptul de structur) este unul util, dac) este înțeles că determinând comportamentul și că afectând modul în care sunt efectuate funcțiile. Prin definirea structurii internaționale parțial prin intermediul atributelor naționale, se identific) acele atribute cu rezultatele care se încearc) a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Allen and Unwin. Knorr, Klaus (1966). On the Uses of Military Power în the Nuclear Age. Princeton: Princeton University Press. Koestler, Arthur (1971). ,,Beyond atomism and holism - the concept of the holon”. În Koestler și J. R. Smythies (editori), Beyond Reducționism. Boston: Beacon. Kucyznski, Robert R. (1969). The Measurement of Population Growth: Methods and Results. New York: Gordon Breach. Kuhn, Thomas (1970). ,,Reflections on my critics”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o "realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen" (...) niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unitatea profundă și indivizibilă a istoriei spiritului uman. Conștiința acestei unități a istoriei spirituale a omenirii este o descoperire recentă, încă insuficient asimilată. Vom aprecia importanța sa pentru viitorul disciplinei noastre în ultimul capitol final, discutând crizele provocate de reprezentanții reducționismului - de la Marx și Nietzsche până la Freud - și contribuțiile aduse de antropologie, istoria religiilor, fenomenologie și noua hermeneutică; vom putea să cântărim unica, dar importanta creație religioasă a lumii occidentale moderne. E vorba de etapa ultimă a desacralizării. Procesul prezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
farmaceutică influențează totuși marea chestiune teologică. Mutatis mutandis, să determini inferiorul să se reproducă în superior este semnul distinctiv și datoria profesională a mediologului, expus într-o măsură mai mare decît colegii săi, sociologi și economiști laolaltă, acuzației rituale de "reducționism". Între tehnologie, istorie și sociologie nu mai există oare decît locuri nesigure pentru un popas? Întîlnirea dintre viața intelectuală, viața materială și cea socială oferă imaginea unei discipline de răscruce, sau pe cea a unui sub-produs bastard? Viitorul va decide
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin reducționism sau ignoranță. Ultimele decenii au văzut, rând pe rând, ivindu-se și dezvoltându-se rapid abordări precum pluridisciplinaritatea (studiul unui obiect prin prisma unor aporturi disciplinare multiple), interdisciplinaritatea (transferul de metode de la o disciplină la alta), în fine, cea mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
două merite demne de toată atenția. Mai întâi, el atacă frontal o problematică fierbinte și labilă, aventurându-se pe un teren aflat în plină frământare tectonică. Dovedind vocație pentru sinteză, autorul schițează o panoramă elocventă a pluralismului contemporan, care depășește reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
delimitare privește atitudinea opusă, adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes și de economiști lipsiți de conștiință. Cine propagă concepții economice lipsite de norme etice nu sprijină interesul economiei, ci interesele unui reducționism economic sau ale economismlui. Sub nici o formă nu i se poate acorda succesului un primat, deoarece el aparține eticii. Trebuie să primeze interesele mele, dar trebuie să fiu responsabil din punct de vedere etic de fiecare acțiune de afaceri, chiar dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]