310 matches
-
În strânsă legătură cu eroarea mimetică, "eroarea teatrală" constă în eliminarea etapelor critice și în rapida dogmatizare a unei idei sau teorii (exemplul oferit de Călinescu în legătură cu postmodernismul este tratarea din perspectivă (neo)marxistă a acestuia), conducând la un scenariu reductiv, care îngustează posibilitățile argumentative și discursive. Încercând să limiteze utilizarea schemelor teatral-ideologice care privilegiază ideea de totalitate, criticul român sugerează că "o tratare moderat-teatrală și totodată sceptică a postmodernismului, tratare care ar trebui să fie sensibilă la pluralitate și bogăție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale postmodernismului 188 din Toward a Concept of Postmodernism, care opune sinteza modernă antitezei postmoderne, distanțarea participării, perfecțiunea epuizării, scopul jocului, metafizica ironiei, profunzimea suprafeței, transcendența imanenței, granița intertextului, logosul tăcerii etc. Fiecare dintre termenii introduși în această schemă, deși reductivă și profund antipostmodernă prin utilizarea unei logici binare, a opozițiilor, transmite trăsături importante ale fiecărui curent în parte, caracteristici care le pot contura o imagine (chiar dacă nu statică, ci în mișcare și nefinalizată). De altfel, aceste așezări opozitive ale modernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ruleta de Aur”, patronat de H. Guttman, sau de la magazinul administrat de Lazăr Goldenberg. Preocupările feminine legate de afișarea „unei talii suple și a unui contur elegant” - o adevărată obsesie în epocă -, au fost „rezolvate” prin intermediul „corsetelor și al centurilor reductive”, comercializate în Bacău de doamna Blumenfeld. În cadrul rubricii „Colțul Femenin”, inaugurat de ziarul „Bacăul” în anul 1930, se aducea la cunoștința „cetitoarelor” noua concepție despre „siluieta ce se purta” în iarna anului 1929 1930. Între sfaturile și recomandările făcute doamnelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fi întemeiat sau la ordinea socială ce va fi instaurată. Pe scurt, a-i recunoaște imaginarului locul său nu înseamnă deloc a-i subordona în totalitate cîmpul analizei. Focalizarea atenției asupra fenomenelor de natură mitică, anticipă, prin ea însăși, efecte reductive pe care am greși dacă nu le-am semnala. Constatarea are valoarea unui avertisment. Nu e sigur că însuși autorul acestor pagini să-1 fi luat întru totul în seamă. La urma urmelor, această acțiune paradoxală de a transcrie iraționalul în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pentru o cultură, va produce același tip de greșeală, ca cea pe care o comit spaniolii, atunci când generalizează trăsăturile românilor pe care i-au observat că cerșesc. Lui Ralph Linton i-au fost aduse adesea critici, abordarea lui fiind considerată reductivă și simplificatoare, considerându-se că autorul american ignoră diversitatea manifestărilor comportamentelor sociale. El a înțeles acest lucru și s-a întrebat în ce măsură personalitatea reprezentativă oferă un numitor comun pentru identitatea indivizilor din cadrul aceleiași culturi. R. Linton a observat că "unele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
alternativă extrem de grăitoare este, de asemenea, propunerea lui Healy (1998) de a folosi, ca instrument conceptual alternativ, mai degrabă termenul de superveniență. Termenul provine din engl. "supervenience" și desemnează relația dintre seturi de proprietăți care nu implică o relație logică reductivă puternică. Spre exemplu, caracteristicile psihologice ale unei persoane ar fi aceleași în două lumi diferite în care caracteristicile fizico-biologice ale persoanei ar fi identice; însă caracteristicile psihologice totuși "supervin" asupra celor fizico-biologice, deoarece nu sunt reductibile la acestea. Într-adevăr
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fluizi funcționează ca stimuli ai comunicării, la nivel nu numai semiotic, ci și semantic, lexical și paraverbal. Și aceasta, deoarece: (T2) Transmorfoza lingvistică generează un fenomen de semioză descendentă. Acest proces de semioză este "descendent", deoarece este vorba de fenomene reductive prin deverbalizare, concomitent cu dismorfoza limbajelor naturale la nivel semiotic. (Corolar 1) Noul limbaj reprezintă atât un argou, cât și un jargon, ceea ce îi transferă caracteristicile unui fenomen social amplu, generator de structuri mixte, bazate pe comunicarea de grup cibernetic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constă în expunerea principiilor logice de construire a acestora, care ne sînt familiare din exercițiile de analiză a frazei. Comparația se dorește a fi doar o ilustrare. Dacă e să facem o analiză mai atentă realizăm că această presupunere e reductivă, fără îndoială un alt motiv pentru care ar trebui tratată cu o doză de relativism, dacă nu cu ironie. Un al doilea punct de pornire în căutarea modelului universal al fabulei a fost omologia. Se presupunea că ar exista o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe cel al coerenței. De aceea elementele trebuie considerate în cadrul unei perspective teoretice. Și cum fiecare dintre opțiuni prezintă atît avantaje, cît și dezavantaje, și acestei abordări i se pot aduce obiecții. Ceea ce este menționat cel mai frecvent e caracterul reductiv. Acest lucru este inevitabil: orice alegere este o limitare. Dar faptul că această abordare este excesiv de reductivă, prin aceea că exclude alte posibile abordări, nu e, orice s-ar zice, adevărat. O asemenea abordare are drept consecință faptul că s-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
opțiuni prezintă atît avantaje, cît și dezavantaje, și acestei abordări i se pot aduce obiecții. Ceea ce este menționat cel mai frecvent e caracterul reductiv. Acest lucru este inevitabil: orice alegere este o limitare. Dar faptul că această abordare este excesiv de reductivă, prin aceea că exclude alte posibile abordări, nu e, orice s-ar zice, adevărat. O asemenea abordare are drept consecință faptul că s-a acordat o atenție deosebită clasificărilor. Atunci cînd avem de-a face cu relații clare între clase
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
În timpul lecției. În al doilea caz este vorba de efectul În timp al exercițiilor fizice. În funcție de timpul trecut până la următoarea lecție, se evidențiază trei etape de schimbare a efectului exercițiilor: 1 - faza normalizării relative; 2 - faza de supracompensare; 3 - faza reductivă. În faza normalizării relative efectul exercițiilor se caracterizează prin desfășurarea proceselor de restabilire, ce duc la restabilirea imediată a capacităților de lucru până la nivelul inițial. În faza de supracompensare efectul exercițiilor se exprimă nu numai prin refacerea consumului Înregistrat, dar
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a capacităților de lucru până la nivelul inițial. În faza de supracompensare efectul exercițiilor se exprimă nu numai prin refacerea consumului Înregistrat, dar și prin compensarea lor „cu un surplus” (depășirea nivelului capacității de lucru operativ față de nivelul inițial). În faza reductivă efectul exercițiilor se pierde dacă timpul dintre lecții este prea Îndelungat. Pentru evitarea acestei etape este necesară reluarea următoarelor lecții În faza normalizării relative sau În faza de supracompensare. În astfel de cazuri, efectul lecțiilor anterioare se va „stratifica” (suprapune
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
stiluri diferite de scriere sînt puse În opoziție. Autorii care preferă stilul augmentativ, retorica amplificării, excesul decorativist și, consecutiv, efectele emfatice obținute astfel sînt numiți putter inners, cei care Încarcă textul cu figuri de stil pozitive. Autorii care preferă stilul reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
inners, cei care Încarcă textul cu figuri de stil pozitive. Autorii care preferă stilul reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa, entimemul, reticența, suspensia, tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
textul cu figuri de stil pozitive. Autorii care preferă stilul reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa, entimemul, reticența, suspensia, tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează o retorică negativă. Conform
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
frumuseți ale unui discurs este... să dea spiritului prilejul de a elabora o gîndire mai cuprinzătoare decît este expresia” (Logica de la Port-Royal) Profunzimea expresiei eliptice rezultă din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime ale subiectivității, conștiință a inadecvării dintre vorbire și nevoile spirituale, Înlesnire a contactului direct cu esențele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și polifonică, grație căreia discursul comic se instituie ca un carnaval al limbajului. Ideea mascaradei, a deghizării, a dedublării se regăsește în mai toate categoriile comicului, însă cele predilecte sunt fără îndoială parodia și ironia. Prima, ca imitație distorsionată sau reductivă a obiectului real, este, în substanța sa, un atipic discurs critic. Obiectul însuși este pus de parodist să-și etaleze vulnerabilitățile în fața unui receptor familiarizat cu convenția parodică. Cu cât obiectul este mai cunosut și mai evident, cu atât imitația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta ri non-reductive, care înțeleg intenționalitatea că proprietate non-ana lizabila a stărilor cognitive. Tablă interpretărilor arată astfel: Cel de-al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
amănunțită topo grafie a interpretărilor, iar rezultatele la care ajunge pot fi schematizate după cum urmează: (I) Relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic (B) Interpretări non-reductive (A) Interpretări reductive (A.1.) Teoria identității (A.2.) Teoria asemănării formale (A.3.) Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este câtuși de puțin ușoară și limitată, nefiind vorba doar despre unele retușuri sau completări ale comunicării adulților, cum s-ar putea crede la prima vedere, demersul fiind unul de prediagnoză de mare finețe, deintervenții bipolare, după caz, aditive sau reductive și, mai ales, de o perpetuă vigilență și precauție, în raport cu avantajele comunicative aparente ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este câtuși de puțin ușoară și limitată, nefiind vorba doar despre unele retușuri sau completări ale comunicării adulților, cum s-ar putea crede la prima vedere, demersul fiind unul de prediagnoză de mare finețe, deintervenții bipolare, după caz, aditive sau reductive și, mai ales, de o perpetuă vigilență și precauție, în raport cu avantajele comunicative aparente ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mediul redus [2]. În acest sens, câteva fapte interpretate în acest mod pot fi edificatoare. Existența unui mecanism redox la baza proceselor de coroziune electrochimică a fost sugerată de [3] care atribuie, cum este și firesc, un caracter oxidativ, respectiv reductiv, reacțiilor de electrod din cadrul micropilelor de coroziune. Prin extindere, se poate aminti coroziunea care are loc atunci când zone diferite ale aceleiași piese, confecționate din același metal, se află într’un electrolit uniform din punct de vedere compozițional, dar aflat la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la adaptare, populația va reacționa prin alte cerințe ale indivizilor față de mediu care, concretizate la temperatură, se traduc prin modificarea rH-ului optim. Dependența rH0 = f(t) este relativ complexă, anume una sigmoidică (1), cu tendința generală a unor preferințe reductive ale plantei odată cu creșterea temperaturii (fig. 31). În privința combaterii foulingului biologic, pe calea inhibiției adresate producătorului primar, se poate remarca sinergia efectului inhibitor al temperaturii relativ scăzute a apei de răcire cu cel preconizat a fi indus - micșorarea rH-ului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prezent în substratul de germinare al unei plante test, secara, a fost biodegradat, proces în consecința căruia rH-ul substratului scade de la valoarea 34 la 27,3 [45]. Un alt exemplu, de astă dată concret/natural, se referă la efectul reductiv exercitat de o plantă (perenă, deci cu un efect potențat) asupra solului (fig. 33); efectul reductiv maxim se manifestă în zona de maximă dezvoltare radiculară, ca o dovadă a secreției de substanță reducătoare, efect ce se pierde pe măsura îndepărtării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
căruia rH-ul substratului scade de la valoarea 34 la 27,3 [45]. Un alt exemplu, de astă dată concret/natural, se referă la efectul reductiv exercitat de o plantă (perenă, deci cu un efect potențat) asupra solului (fig. 33); efectul reductiv maxim se manifestă în zona de maximă dezvoltare radiculară, ca o dovadă a secreției de substanță reducătoare, efect ce se pierde pe măsura îndepărtării de plantă, ca și în proximitatea - neparticipantă la explorarea, prin rădăcini, a solului - trunchiului [46]. În
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]