238 matches
-
toți îi consideră asemănători el nu-i apreciază pe alții și din această cauză nici nu pune prea mare preț pe opinia lor. Acest set de atitudini face extrem de dificilă stabilirea de contacte cu el în încercarea de a-l reeduca" (J.S. Peters 1957 apud Mitrofan, 2000, p. 347). De la această descriere generală asupra individului asimetric sistemului socio-normativ se poate contura un profil psihologic al minorului delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reeducare, dar nimeni n-are voie să vorbească despre asta, și că acolo s-a îmbolnăvit și tata, și că era să moară, dar ăsta i-a fost, totuși, norocul, pentru că i-au dat drumul și nu l-au mai reeducat, că atunci nu și-ar mai aminti nimic din viața lui de dinainte, pe când așa s-a schimbat doar la față de la bube, dar atât de mult încât devenise de nerecunoscut, și de-aia moare de rușine, și de-aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vitrege. Și totuși, cum mi-ar plăcea să am un bărbat, un copil, să fac și eu ceva folositor! Nu sunt frivolă din naștere, nici stricată, am fost numai pervertită. - Nu exagerezi? întrebă Felix, serios ca un medic. Te poți reeduca. Poți iubi! - Nu cred. Mi s-a întîmplat un lucru prea teatral ca să nudevin cinică. Nu-ți poți închipui măcar. Mama îl înșela pe bietul tata, începusem să observ, căci eram mare, aveam șaisprezece-șaptesprezece ani. Tata se ruinase cu cheltuielile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
până te săturai. Vedea o romînă-engleză la cei 49 de ani, pe care nu și-i recunoștea, încît, dacă era să te fi luat după ea, toți cărturarii greci și romani trebuiau săltați de urgență, din mormânt, pentru a fi reeducați cu romînă-engleză. D-aia nici nu se prea mirase Sinistratul când se trezise încă din prima noapte, de 10 aprilie, cu madam Nicolici lângă pat, dârdâind și jeluindu-se că întrezărise la dânsul niscaiva semne rele: 342 DANIEL BĂNULESCU Deci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de agenții Securității. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că oricum nu mai au ce pierde, considerându-se muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.m.ț
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în unități socialiste” (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 234, 235; Filichi, 1994
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că l-ar fi supus unei „reeducări” după metoda chinezească, Ion Iliescu este hilar, dar în grotescul afirmației sale există și un sâmbure de adevăr, în alt sens însă decât cel dorit de Iliescu: spre deosebire de deținuții politici care au fost reeducați prin tortură la Pitești, Ion Iliescu a fost și a rămas un auto-reeducat, în libertate, în spiritul omului nou comunist, ca dovadă tezele sale despre „muncitorimea revoluționară”, alergia la ideea de „proces al comunismului”, „limba de lemn” de care nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
faptul că la vârstele mici sistemul nervos se caracterizează printr-o mare plasticitate; Activitatea de prevenire a deficiențelor de limbaj este foarte importanță, deoarece a preveni este mai ușor decât a corecta, după cum a educa este mai ușor decât a reeduca; Primordială În selecția strategiilor didactico-terapeutice este metoda “step by step”, aceasta respectând raportul ce există Între tulburările de limbaj și dezvoltarea activității intelectuale; Psihoterapia atât de benefică facilitează ameliorarea sau corectarea pentru că deficiențele de limbaj au o influență nefastă asupra
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
deja un avertisment uriaș: exilarea lui Paul Goma la Paris, la finele anului precedent. Goma a fost arestat pe 1 aprilie 1977, eliberat pe 6 mai în urma unei campanii internaționale, dar dat pe mâna proaspătului general Nicolae Pleșiță (să-l "reeduce" ca la Pitești?) și, deopotrivă, pe mâna Congresului Scriitorilor (deja "reeducat"!) din acel an, cadru în care scriitorul a fost atacat, între alții, de Titus Popovici pentru "trădare" de patrie și "lipsă de talent". Goma retrăia, într-un fel, destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de posibilitate ale cunoașterii în genere, consecințe generale ce pot fi desprinse din progresele cunoașterii, o imagine despre lume ca întreg, clarificarea acelui cadru de concepte, intuiții și idei care orientează cunoașterea și acțiunea prin analiză logică și lingvistică -, ci „reeducă“ modul său de a gândi. Filozofia nu produce rezultate care se acumulează, așa cum se acumulează cunoștințele științifice sau experiențele câștigate în diferite domenii de activitate. Iar aceste rezultate nu sunt destinate, precum cele ale cercetării științifice sau ale altor activități
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
foarte grave”25. Cine erau deținuții aduși În situația de a le fi aplicate asemenea tratamente? Erau reprezentanții altor câteva zeci de mii de elemente dușmănoase regimului „democrat popular”/comunist, care, odată etichetate ca atare, trebuiau să fie și ele „reeducate”, dar prin muncă. Ideea a fost afirmată În ședința din 23 septembrie 1949, condusă de Teohari Georgescu, ministru de Interne și totodată unul dintre membrii Secretariatului PMR. Câteva luni mai târziu, din inițiativa miniștrilor de Interne și de Justiție, Prezidiul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În același mod, defăimează puterea În stat sau organele sale, dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui, prin analogie, infracțiuni” (s.n.); b) „Condamnații pentru infracțiuni Împotriva securității RPR care la expirarea executării pedepsei nu se dovedesc a fi reeducați”. Cu semnătura lui Gheorghe Pintilie, șeful Securității și ministru adjunct de Interne, În 3 aprilie 1950 era emis ordinul MAI nr. 100/Cabinet, aducând precizări privind internările În unitățile de muncă. Acestea urmau să fie aplicate celor ce răspândesc zvonuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
expirarea termenelor pedepselor pronunțate de justiție, iar altele, „legalizau” retroactiv situația multor deținuți ce fuseseră arestați cu ani În urmă prin ordine ale Securității/MAI. Peste 22.000 de internați În coloniile de muncă ale construcției socialiste trebuiau să se reeduce, așa cum spuneau textele actelor normative În baza cărora fuseseră arestați. În fapt, „era un regim de distrugere fizică”, așa cum afirma un Înalt șef comunist În 1968, când Îl ancheta pe fostul ministru de Interne, Alexandru Drăghici 31. Propaganda vremii vorbea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o altă epocă, aceea a „destinderii relative”55. HCM nr. 337/11 martie 1954 desființa coloniile de muncă și punea În libertate internații reeducați, dar „acelor elemente care, la expirarea pedepsei În Închisori sau lagăre, dovedesc că nu s-au reeducat și prezintă pericol deosebit pentru Securitatea statului”, urmau să li se stabilească DO pe termene Între șase luni și cinci ani56. În iunie 1954, Alexandru Drăghici propunea guvernului un proiect de hotărâre privind eliberarea unor deținuți de la Sighet și ridicarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nr. 282/5 martie 1958), pentru „persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau Încearcă să primejduiască ordinea În stat, dacă acestea nu constituie infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu funcții, cei ce după detenții nu s-au reeducat, precum și altele care primejduiescă Au fost internate (formularea oficială folosită era: fixare a locului de muncă) În lagărele de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658 de persoane care au instigat și au participat la răzmerițe, 545 ce la eliberarea din detenție nu erau reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru Securitatea statului 61. O estimare globală: 60.000 de deținuți 62. Semnificativă este și emiterea Decretului nr. 318/21 iulie 1958, care extindea sfera infracțiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. La Gherla, după statisticile penitenciarului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la nivel faptic, eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
greșeala și de a făptui conform indicațiilor, Întocmai ca În cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Însumi de la o distanță oarecare, apoi Încet-Încet cele două ființe s-au apropiat una de alta, contopindu-se. Începeam să preiau controlul asupra mea Însumi”15. Tot În timpul celei de-a patra etape, dar și după reeducare, apare la proaspeții reeducați deveniți reeducatori o competiție satanică În a chinui și a spiona. Această concurență avea ca scop legiferarea desolidarizării și accesul Între „aleșii” lotului de schingiuitori imuni la tortură. Schingiuirea putea fi aplicată În oricare din cele patru etape, ea nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe parcurs. Cristian Moraru identifică În acest caz instituirea machiavelică a unui „grad zero al eticului: toți suntem vinovați, astfel Încât nimeni nu mai este vinovat”20. Marcel Petrișor Îi compară pe reeducați cu martirii ori eroii Încercați de Dumnezeu: Avraam, Iov, Hristos, Pavel (ultimul În cazul reeducatorilor redeveniți victime); cel mai des apare numele lui Iov, dar observația pe care o face Marcel Petrișor este aceea că, dacă Diavolul s-a atins
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei „universități” din Aiud. Pandrea consideră că această Închisoare a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]