241 matches
-
nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În general ei au rezistat mai bine spălării creierului decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm acum ne amintim cum citeam
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș interveni și eu, fiindcă mi se pare că e o neînțelegere la mijloc, că luptăm cu mori de vânt create artificial. Nu am Înțeles deloc din textul Ruxandrei că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți să reeduce societatea, ca pe niște pedagogi formați de regim pentru ca, În momentul În care ies din Închisoare, să Înceapă să-i reformeze și pe ceilalți. Nici măcar ideologii și artizanii represiunii comuniste nu cred că Își făceau asemenea iluzii. Foștii deținuți au
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privați mai masiv de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase există totuși o diferență. Cu cât cultura ta este mai bogată, cu cât citești și ai mai multe puncte de vedere la dispoziție, cu atât ești mai dificil de reeducat. Comunismul a mizat mult și pe deculturalizare sau aculturalizare, trimițând intelectualii la munca de jos, sărăcindu-i pe burghezi, aducând țăranii la oraș. Prin aceste dislocări oamenii erau scoși din contextul lor cultural, reperele lor valorice erau perturbate și anulate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar putea fi adevărul absolut. În altă ordine de idei, v-aș propune să deconspirăm un anumit complex de superioritate pe care riscăm să-l dezvoltăm noi, ca intelectuali. Să nu ne iluzionăm cu ideea că masele largi au fost reeducate, În timp ce noi am scăpat mai puțin reeducați... Desigur, putem vorbi de reeducare În termeni procentuali, constatând că unii au fost reeducați În procent de 90%, alții de 50%... Dar nu cred că cineva a putut evita total deformările, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care riscăm să-l dezvoltăm noi, ca intelectuali. Să nu ne iluzionăm cu ideea că masele largi au fost reeducate, În timp ce noi am scăpat mai puțin reeducați... Desigur, putem vorbi de reeducare În termeni procentuali, constatând că unii au fost reeducați În procent de 90%, alții de 50%... Dar nu cred că cineva a putut evita total deformările, chiar și atunci când se opunea. Fenomenele de evazionism, de rezistență sunt tot niște reacții mutilante, chiar dacă evită deformarea dorită de sistem. Gândindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și atunci când se opunea. Fenomenele de evazionism, de rezistență sunt tot niște reacții mutilante, chiar dacă evită deformarea dorită de sistem. Gândindu-mă la mine, deși poate nu am apucat să trăiesc așa de mult În regim Încât să mă simt reeducat la modul masiv, nu pot totuși să nu constat că au existat efecte colaterale ale sistemului și asupra mea. Desigur, aveam acces la cărți și alte forme de contra-cultură (cum ar fi muzica rock), care deconstruiau ideologia regimului, dar existau
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există pentru că Noica a trecut prin Gulag și a fost hărțuit cu tenacitate până când a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din fericire, Noica nu a devenit delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost un Înfrânt, Noica a fost creatorul unei „școli” ce a dat gânditori și oameni liberi În timpul regimului comunist. Și prin aceasta probabil s-a salvat, prin ucenicii săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Și prin aceasta probabil s-a salvat, prin ucenicii săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând că, din momentul În care iese, trebuie să se poarte „mascat” În cultură: că trebuie să ascundă substanța autentică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și strâmba. Tratamentul medical standard consta în imobilizarea membrelor în niște fiare, pentru a preveni deformarea. Rezultatul era paralizia pe viață. Sora Kenny era convinsă că fiarele cu pricina împiedică vindecarea și dovedise de nenumărate ori că mușchii pot fi reeducați, astfel încât copilul să poată merge ca înainte. Dar sora Kenny nu era medic, ci doar infirmieră. Nu conta că găsise soluția problemei și că acea soluție se dovedise eficientă. Copiii tratați de ea știau că are dreptate, știau și părinții
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de reeducare); alinierea gusturilor și nevoilor elementare și a celor spirituale: a obiceiurilor de consum, a valorilor de referință, a simbolurilor și practicilor culturale. În logica societăților Închise, individul nu știe care-i sunt nevoile, el trebuie ajutat să se reeduce; societatea are datoria să-i asigure o formație care să-i permită să contribuie apoi la dezvoltarea sa În acord cu cerințele. Prin constrângeri și persuasiune instituțională, omul mediu este „ajutat” să Învețe, sistematic, o anumită ordine și un gen
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sub semnul violenței. Voiau revanșa, dar, operând pe un teren străin, nu se simțeau În siguranță, așa că demonizarea vechilor clase era singura cale de a scăpa de comparație. Declarată vinovată, bolnavă, impură, incapabilă să Înțeleagă visul comunist, societatea românească trebuia reeducată În numele noilor idealuri. Iar procesul se cerea Îndeaproape supravegheat. Și cine cunoștea mai bine metodele de control intern? S-a Întins o plasă psihosocială asupra Întregii societăți, nimeni nefiind În afara bănuielii că ar putea trăda sau pactiza cu dușmanul. Oricine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
refuzau un asemenea rol femeilor migrante...356). Și mai rămân întrebări: Cine atribuie rolul de bolnav? Cine denumește comportamentul bolnavului ca deviant? Cine legitimează controlul social exercitat de către medic? Ar trebui să tratăm medical, să trimitem la închisoare, sau să reeducăm pe părinții care-și bat sau abuzează copiii? Cine ar trebui să se ocupe de cei care-și injectează droguri: medicii? asistenții sociali? avocații? Ce ar trebui să li se facă acelora care fumează ca să-și scurteze zilele: ar trebui
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
justă chiar dacă infractorul nu beneficiază de aceste aranjamente și efortul lor nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
foarte grave”25. Cine erau deținuții aduși În situația de a le fi aplicate asemenea tratamente? Erau reprezentanții altor câteva zeci de mii de elemente dușmănoase regimului „democrat popular”/comunist, care, odată etichetate ca atare, trebuiau să fie și ele „reeducate”, dar prin muncă. Ideea a fost afirmată În ședința din 23 septembrie 1949, condusă de Teohari Georgescu, ministru de Interne și totodată unul dintre membrii Secretariatului PMR. Câteva luni mai târziu, din inițiativa miniștrilor de Interne și de Justiție, Prezidiul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În același mod, defăimează puterea În stat sau organele sale, dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui, prin analogie, infracțiuni” (s.n.); b) „Condamnații pentru infracțiuni Împotriva securității RPR care la expirarea executării pedepsei nu se dovedesc a fi reeducați”. Cu semnătura lui Gheorghe Pintilie, șeful Securității și ministru adjunct de Interne, În 3 aprilie 1950 era emis ordinul MAI nr. 100/Cabinet, aducând precizări privind internările În unitățile de muncă. Acestea urmau să fie aplicate celor ce răspândesc zvonuri
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
expirarea termenelor pedepselor pronunțate de justiție, iar altele, „legalizau” retroactiv situația multor deținuți ce fuseseră arestați cu ani În urmă prin ordine ale Securității/MAI. Peste 22.000 de internați În coloniile de muncă ale construcției socialiste trebuiau să se reeduce, așa cum spuneau textele actelor normative În baza cărora fuseseră arestați. În fapt, „era un regim de distrugere fizică”, așa cum afirma un Înalt șef comunist În 1968, când Îl ancheta pe fostul ministru de Interne, Alexandru Drăghici 31. Propaganda vremii vorbea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
o altă epocă, aceea a „destinderii relative”55. HCM nr. 337/11 martie 1954 desființa coloniile de muncă și punea În libertate internații reeducați, dar „acelor elemente care, la expirarea pedepsei În Închisori sau lagăre, dovedesc că nu s-au reeducat și prezintă pericol deosebit pentru Securitatea statului”, urmau să li se stabilească DO pe termene Între șase luni și cinci ani56. În iunie 1954, Alexandru Drăghici propunea guvernului un proiect de hotărâre privind eliberarea unor deținuți de la Sighet și ridicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nr. 282/5 martie 1958), pentru „persoanele care prin faptele sau manifestările lor primejduiesc sau Încearcă să primejduiască ordinea În stat, dacă acestea nu constituie infracțiuni”. Aceste persoane erau foștii legionari cu funcții, cei ce după detenții nu s-au reeducat, precum și altele care primejduiescă Au fost internate (formularea oficială folosită era: fixare a locului de muncă) În lagărele de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de muncă din zona Dunării, Ostrov, Salcia (6.000), Stoenești (2.000 de studenți + 1400 de țărani), Giurgeni, Periprava ș.a. 3.658 de persoane care au instigat și au participat la răzmerițe, 545 ce la eliberarea din detenție nu erau reeducate, 417 foști legionari periculoși pentru Securitatea statului 61. O estimare globală: 60.000 de deținuți 62. Semnificativă este și emiterea Decretului nr. 318/21 iulie 1958, care extindea sfera infracțiunilor pasibile de pedeapsa cu moartea. La Gherla, după statisticile penitenciarului
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numele victimelor și torționarilor, Într-un stil sec, telegrafic, cum Îl numește autorul. Cartea sa completează sugestiv, la nivel faptic, eseul despre Pitești al lui Virgil Ierunca. În opinia unei victime vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
greșeala și de a făptui conform indicațiilor, Întocmai ca În cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească un canon care să-l curățească”13. Cea de-a patra etapă făcea trecerea de la condiția de victimă la cea de călău, proaspătul reeducat trebuind să fie apt să conducă demonstrativ procesul de reeducare al celui mai bun camarad din celulă, pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Însumi de la o distanță oarecare, apoi Încet-Încet cele două ființe s-au apropiat una de alta, contopindu-se. Începeam să preiau controlul asupra mea Însumi”15. Tot În timpul celei de-a patra etape, dar și după reeducare, apare la proaspeții reeducați deveniți reeducatori o competiție satanică În a chinui și a spiona. Această concurență avea ca scop legiferarea desolidarizării și accesul Între „aleșii” lotului de schingiuitori imuni la tortură. Schingiuirea putea fi aplicată În oricare din cele patru etape, ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe parcurs. Cristian Moraru identifică În acest caz instituirea machiavelică a unui „grad zero al eticului: toți suntem vinovați, astfel Încât nimeni nu mai este vinovat”20. Marcel Petrișor Îi compară pe reeducați cu martirii ori eroii Încercați de Dumnezeu: Avraam, Iov, Hristos, Pavel (ultimul În cazul reeducatorilor redeveniți victime); cel mai des apare numele lui Iov, dar observația pe care o face Marcel Petrișor este aceea că, dacă Diavolul s-a atins
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961 a Început să funcționeze un regim de reeducare ideologică și intelectuală, mai exact de „ameliorare” a deținuților intelectuali În cadrul așa-zisei „universități” din Aiud. Pandrea consideră că această Închisoare a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]